Rise Project Metroul bucureștean a promovat recent dispozitivele pentru fumat ale unei platforme online care vinde și produse cu nicotină, a căror reclamă e interzisă.
Reprezentanții platformei care le comercializează susțin că produsele promovate nu dăunează sănătății, dar specialiștii spun că ele determină pe termen lung probleme pulmonare și cardiovasculare.
Unul dintre fondatorii companiei care vinde produsele pentru fumat a fost condamnat, în trecut, pentru trafic de droguri de mare risc.
“Reclama e ilegală”
“Atenție se închid ușile”, se aude o voce din difuzorul vagonului de tren.
Un tată se grăbește să se urce în metrou împreună cu o fetiță de câțiva ani. Cei doi se așază pe scaunele libere de lângă prima intrare, iar trenul pornește. În timp ce tatăl își pironește ochii în telefon, fetița este atrasă de culorile vii ale unor afișe publicitare care împânzesc întregul interior al metroului.
„Mango ice, 0% nicotină”, scrie pe unul dintre afișele din fața copilei, care este încântată de paleta de culori care animă vagonul de metrou.
Timp de o lună, în perioada 15 aprilie – 14 mai 2022, două trenuri ale Metrorex au fost colantate interior și exterior cu afișe care promovau o platformă online, fumz.ro, care vinde și aparate electronice cu nicotină.
“Toate reclamele la țigările electronice care conțin nicotină sunt ilegale. La fel și reclama la o platformă pe care se vând astfel de produse”, a declarat Magda Ciobanu, medic primar pneumolog și expert în politici de combatere a consumului de tutun.
După ce a verificat platforma online, Magda Ciobanu susține că a identificat două probleme:
“Platforma respectivă conține publicitate la țigara electronică. Acolo nu este doar un simplu enunț, acolo e mai mult, îți face o descriere a produsului, este o promovare. Platforma însăși este ilegală. Faptul că Metrorex face reclamă la această platformă este o dată o problemă, iar a doua problemă este că face reclamă indirect la țigările electronice”.
Și senatorul Adrian Wiener, medic de profesie, e critic la adresa Metrorex:
“Să le promovezi, ca instituție de stat, să permiți reclama la aceste produse mi se pare o iresponsabilitate. Companiile de stat ar trebui să aibă o etică minimală a componentei de advertising, măcar în linie cu politicile asumate de stat”, a susținut Wiener.
Într-un răspuns pentru Rise Project, compania de transport a precizat că “produsele fumz sunt dispozitive de vapat de unică folosință,(…) nu reprezintă produse din tutun sau țigări electronice”. Ca urmare, consideră Metrorex, ele nu cad sub incidența legilor care interzic publicitatea lor.
Dacă la interior, vagoanele de metrou au promovat afișe cu produsele de fumat cu 0% nicotină, la exterior garnitura de tren a promovat platforma online și numele acesteia.
La o simplă căutare pe fumz.ro am descoperit că platforma comercializează și aparate electronice de unică folosință care conțin nicotină într-o concentrație de 2%. Descrierea acestui produs se încadrează în definiția țigării electronice din Directiva Europeană pe Tutun – care interzice promovarea directă sau indirectă.
Reclama la țigările electronice este interzisă în România, nicotina fiind considerată o substanță toxică la nivel european.
Unul dintre motivele interzicerii reclamei pentru astfel de produse este că ele reprezintă o poartă de acces către dependența de nicotină și, în cele din urmă, către consumul de tutun.
În plus, oamenii de știință spun că pe lângă adicție, actul vapatului afectează sănătatea, dar imită și creează un cadru de normalitate pentru acțiunea fumatului.
„Țigaretă electronică” înseamnă un produs care poate fi folosit pentru consumul de vapori care conțin nicotină prin intermediul unui muștiuc sau orice componentă a acestui produs, inclusiv un cartuș, un rezervor și dispozitivul fără cartuș sau rezervor.
Țigaretele electronice pot fi de unică folosință sau pot fi reumplute prin intermediul unui flacon de reumplere sau rezervor sau pot fi reîncărcate cu cartușe de unică folosință.
Dispozitivele au apărut în 2003 și au fost inventate în China. Aceste dispozitive electronice nu conțin tutun și sunt alcătuite dintr-o baterie, un atomizor și un cartuș care conține fie o soluție lichidă de nicotină, fie o soluție lichidă fără nicotină. Bateria încălzește lichidul din cartuș, iar cu ajutorul atomizorului lichidul este vaporizat și inhalat de consumator.
În unele țări aceste produse au fost interzise complet, în altele utilizarea lor este interzisă în spațiile publice și sunt restricții la vânzare.
La nivel internațional există discuții aprinse cu privire la beneficiile acestor produse ca substitut la țigările tradiționale. Ultimele studii arată că utilizarea frecventă a acestor produse poate determina boli coronariene, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. În 2020 în Statele Unite ale Americii aproape 3000 de persoane au fost internate în spital și alte zeci au murit în urma consumului de țigări electronice și aparatelor de vapat.
De altfel, FDA (Food and Drug Administration – Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA) nu a aprobat nici o țigară electronică ca alternativă pentru renunțarea la fumat.
Luna trecută, FDA a respins autorizarea de comercializare a produselor de vapat JUUL. Decizia a fost privită ca un efort al agenției de a determina, după ani în care a existat un vid de reglementare, un control științific asupra industriei vapingului, cu o miză de miliarde de dolari. Țigările electronice JUUL, produse de o companie conectată la gigantul Altria, au fost în centrul mai multor scandaluri. Mai mulți oficiali guvernamentali și specialiști în sănătate publică au acuzat producătorii că țintesc în special tinerii prin promovarea acestor produse.
„Descoperă noile dispozitive fără nicotină”. Este primul mesaj al platformei online atunci când este accesată .
Oferta de produse de pe fumz.ro este din cea mai variată – dispozitive fără nicotină cu mango, ananas, pepene roșu sau banană, toate viu colorate. De la primul click utilizatorul este anunțat că produsele cu “0% nicotină oferă aceeași experiență de fumat, fără să dăuneze sănătății”.
„Mai puțin dăunător nu înseamnă mai sănătos”
Afirmația privind sănătatea este însă departe de adevăr, susține profesorul Florin Mihălțan, șef de secție la Institutul de Pneumologie Marius Nasta.
Medicul ne-a explicat că există o dezbatere la nivel internațional privind impactul acestor produse, studiile arătând că vapatul fără nicotină poate determina modificări la nivelul plămânilor:
“A fi mai puțin dăunătoare nu înseamnă că nu sunt dăunătoare. Produsele de vapat fără nicotină pot induce probleme. Aromele au misiunea de a atrage consumatorul ca efect direct, de a-l fideliza. S-au găsit efecte ale aromelor pe plămân – cireșe, scorțișoară (bronșiolită obliterantă, disfuncții respiratorii), dar și efecte cardiovasculare”.
Florin Mihălțan mai spune că aceste produse nu sunt reglementate în niciun fel la noi în țară, spre deosebire de alte state europene care au deja astfel de inițiative:
“În multe țări se recomandă regularizarea folosirii acestor produse cu atât mai mult cu cât consumul, mai ales în rândul tinerilor, crește vizibil”
Dar de ce în România există un vid legislativ?
Pentru că industria a făcut un lobby puternic în Parlament, susține Adrian Wiener, senator și medic specialist în medicină internă. Wiener este unul dintre inițiatorii modificărilor legii tutunului:
“Clasa politică din România este garantul intereselor industriei tutunului în România. Au blocat sistematic orice inițiativă menită să amelioreze trendul de creștere a prevalenței fumatului la tineri și adolescenți”.
Adrian Wiener a adăugat că persoanele care folosesc dispozitivele fără nicotină se află doar la un pas de utilizarea aparatelor care conțin substanța toxică:
“Nu există studii care să arate impact zero pe sănătate. Validarea gestului de a fuma, promovarea ca <<sănătoase>> a acestor forme de a inhalare de uleiuri volatile este o mistificare. Există însă date clare că acestea sunt dispozitive de recrutare a tinerilor în zona de dependență de nicotină”.
Referitor la aceste critici, conducerea companiei de stat s-a mărginit să își asume doar poziția platformei online care vinde produsele electronice:
“Metrorex a solicitat punctul de vedere al societății Doctor Swiss SRL, cea care comercializează produsele Fumz, răspunsul acesteia fiind acela că produsele promovate nu sunt considerate țigări electronice sau produse din tutun.“
Compania statului nu a făcut însă nicio referire la faptul că vagoanele de metrou au promovat la exterior platforma online și indirect aparatele electronice care sunt vândute acolo și care conțin nicotină.
Cum dispozitivele fără nicotină nu sunt reglementate în niciun fel în România, Metrorex a acceptat să încaseze banii prin contract și să promoveze platforma online și produsele de vapat. Astfel, milioane de călători, unii minori, au fost expuși la această reclamă timp de o lună.
Bogdan Manole, șeful platformei fumz.ro, ne-a precizat că produsele pentru care “au fost contractate serviciile de reclamă sunt dispozitive de unică folosință pentru vapat care conțin 0% nicotină, acestea nefiind incluse în categoria țigărilor electronice, sau a produselor din tutun”.
Nu ne-a prezentat însă studiile în baza cărora platforma fumz.ro susține că produsele fără nicotină nu dăunează sănătății.
Metrorex a refuzat să ne pună la dispoziție contractul cu platforma online. Din informațiile de pe site-ul companiei de transport reiese că închirierea spațiilor interioare și exterioare dintr-un tren costă 3600 de euro pe lună.
În total 7200 de euro pentru două garnituri de tren. O sumă infimă, ținând cont de expunerea pe care au avut-o materialele publicitare în subteran, acolo unde sunt înregistrați lunar milioane de călători.
Raportările oficiale arată că profitul Doctor Swiss a crescut în ultimii ani de la câteva sute de mii de lei la peste 6 milioane în 2021. Și numărul utilizatorilor de produse de vapat din România a evoluat, mai ales în rândul tinerilor. Această creștere a determinat specialiștii în sănătate publică să reacționeze și să susțină ca prevederile legislației antifumat din România trebuie să fie extinse și asupra țigărilor electronice și noilor generații de produse de fumat.
Aparatele electronice au priză la tineri în special din cauza aromelor, care nu au fost interzise așa cum s-a întâmplat în cazul țigărilor clasice, dar și pentru că sunt dispozitive mici dimensiuni și ușor de ascuns.
Ultimele statistici arată că în România aproape 250.000 de elevi folosesc țigări electronice și produse de vapat.
Apariția noilor produse de fumat (printre care se află și țigările electronice fără nicotină) a determinat o reacție și de la nivelul Comisiei Europene, care susține că dorește o reevaluare a legislației tutunului privind reclama, promovarea și sponsorizările acestor produse. În prezent, Comisia Europeană este în proces de consultare a opiniei publice privind statutul noilor produse de fumat. România este de departe țara din UE cu cele mai multe reacții la acest sondaj: 28%, urmată de Italia cu 17%.
Senatorul Adrian Wiener crede că evoluția numărului consumatorilor în rândul tinerilor este oglinda unui stat care nu a dorit să aplice politici publice de control și combatere în domeniul sănătății:
“Dispozitivele electronice de vapat sau de încălzit tutun sunt inițiatori sau întreținători ai dependenței. Iar cele fără nicotină sunt de multe ori doar un substitut care facilitează tranziția. Din punct de vedere politic întreținerea asumată a acestei stări ambigue legislative e o crimă”.
De la etnobotanice la vaping
Domeniul Fumz.ro a fost înregistrat anul trecut, mai exact pe 18 septembrie 2021. Este deținut pe persoană fizică, dar compania care îl administrează se numește Doctor Swiss SRL.
Unul dintre cei doi fondatori ai companiei este George Boșcodeală, condamnat în 2014 pentru trafic de droguri de mare risc. Procurorii antimafia au susținut atunci că el cumpăra etnobotanice și mefedronă, pe care ulterior le comercializa prin intermediul unei companii deținută de sora lui.
Mefedrona are efecte fizice similare altor droguri stimulante, în special ecstasy (MDMA), și a fost interzisă la nivel european în decembrie 2010. Când decizia a fost luată mefedrona fusese detectată în 39 de cazuri de deces, în cel puțin două din ele medicii legiști au susținut că drogul a determinat moartea consumatorilor.
După ce mefedrona a fost interzisă în România, magistrații susțin că bărbatul și-a mutat o parte din afaceri în Bulgaria și a continuat să vândă clienților din România substanțele interzise.
Marfa era depozitată într-un apartament dintr-o locație aproape de granița, au mai descoperit anchetatorii:
“Ziua de vânzare era în fiecare săptămână, joi, locul de întâlnire cu cumpărătorii era în mod regulat în apropierea unei benzinării din zona apartamentului în care se aflau mărfurile. Prin întâlniri directe sau prin intermediul discuţiilor telefonice inculpatul stabilea cu cumpărătorii cantităţile de mefedronă pe care urmau să le achiziţioneze aceştia, suma totală de bani ce urma a fi plătită”.
Boșcodeală a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare în 2014, iar cinci mai târziu a fost reabilitat la cerere de magistrații Tribunalului Galați.
După ce a ieșit din penitenciar, George Boșcodeală a înființat, împreună cu Bogdan Manole, firma Doctor Swiss, care administrează acum platforma fumz.ro, promovată de garniturile de tren ale Metrorex.
Într-un răspuns pentru RISE Project, George Boșcodeală susține că de aproape un an nu mai are nicio legătură cu compania și nici cu platforma care vinde produsele de vapat.
Ne-a explicat și cum a ajuns să fie acuzat și condamnat pentru trafic de droguri: “Am intrat în afaceri cu produse de tip Spice Shop, ele ulterior fiind incriminate și categorisite ca și droguri de mare risc. Nu am intenționat niciodată să intru în afaceri cu droguri de mare risc”.
Andrei Ciurcanu
CITEȘTE ȘI
Rise Project 
Bianca Albu 
Codruta Simina 
Andrei Ciurcanu 
Ionuț Stănescu