Minciuni încălzite

• Cei peste 18.000 de minori care consumă zilnic în România produse din tutun încălzit au acces neîngrădit la ele, online și la magazin, deși legea le interzice.
• Philip Morris, producătorul Iqos, susține logistic una dintre cele mai vocale asociații care se opune reglementării produselor cu tutun.
• Corporația s-a infiltrat la târguri și conferințe medicale, unde a promovat Iqos drept un instrument medical sau o alternativă la lăsatul de fumat, până a stârnit reacții dure din partea Academiei de Științe Medicale și Academiei Române, care au acuzat-o că manipulează doctorii.
• Mai mulți medici specialiști din România au primit oferte să participe la studii clinice finanțate de Philip Morris, care să evidențieze beneficiilor Iqos pe propriii pacienți.
• Studiile plătite de Philip Morris susțin că Iqos este mai puțin toxic decât țigările clasice, dar rapoartele independente, precum cel emis de Institutul de Sănătate Publică din Italia, contrazic gigantul din industria tutunului.
• Și România putea realiza asemenea studii. Cadrul legal există, dar miniștrii sănătății n-au manifestat interes. Alte state europene au stabilit deja că tutunul încălzit conține substanțe cancerigene și nu poate fi promovat altfel.
• Philip Morris derulează campanii publicitare de anvergură în jurul Iqos, profitând că legislația actuală, care interzice reclamele la tutun, este depășită tehnologic și semantic.
• Inclusiv, CFR Călători a încasat bani pentru promovarea produselor de tutun încălzit ale Philip Morris România, dar a refuzat să dezvăluie valoarea contractului.

Într-o seară din luna februarie și într-un București domolit de o chiciură măruntă, s-a creat ceva aglomerație în Halucinarium Loft. Câteva sute de jurnaliștii, vedete sau artiști sărbătoresc o țigară care încălzește tutunul și care a împlinit frumoasa vârstă de patru ani de când se vinde în România. Se numește Iqos și e un produs marca Philip Morris, despre care compania susține că ar fi cu 95% mai puțin toxică decât țigările clasice.

Undeva în mijlocul sălii de petrecere se află o fântână cu băuturi special preparate de Rene Soffner, unul dintre cei mai buni mixologi din Europa. Philip Morris l-a adus special să facă seara de neuitat.

La câteva mii de kilometri distanță, în același februarie, o echipă de jurnaliști de investigații din Italia se întâlnesc la Roma cu o sursă și obțin un raport al institutului de sănătate publică din această țară. Documentul a fost ascuns opiniei publice mult timp și contrazice campania globală a Philip Morris de promovare Iqos, ca fiind o alternativă mai puțin toxică la fumat.

România nu are încă un studiu asemănător. Se știe doar că țigările ucid anual peste 40.000 de oameni, adică echivalentul unui oraș ca Turda, iar Philip Morris își promovează agresiv propriile studii pe Iqos la conferințele medicale din țară. 

Cu o lună înainte de petrecerea de la Halucinarium Loft, două companii de studii clinice, plătite de corporație, au contactat mai mulți medici specialiști din țară pentru a-i convinge să testeze efectele pozitive Iqos pe pacienții lor afectați deja de bolile fumatului. Operațiunea e în curs.  

Așa cum, tot în timp real, funcționează și strategia Philip Morris de influențare a procesului legislativ din România. Documentele obținute de RISE arată că multinaționala s-a implicat în dezvoltarea celei mai vocale asociații de comercianți care se opune reglementărilor din piața tutunului.

Noul val și falsa promisiune

La o cafea aburindă, Ciprian din București, încă elev, își scoate tacticos pachetul de țigări din buzunar, își aprinde una și trage cu sete: ”M-am apucat de fumat când eram prin clasa a opta sau a noua, am trecut printr-o perioada mai proastă din punct de vedere afectiv și am continuat să fumez, gândindu-mă că fumatul ar putea fi un remediu pentru starea mea. Dar cu tutunul încălzit – aici pot să spun că am fost cumva influențat de chestia colectivă”. 

Organizația Mondială a Sănătății plasează țara noastră pe locul patru la nivel global privind fumatul în rândul tinerilor sub 17 ani, iar studiile de piață arată că noua generație de țigări (tutunul încălzit) a avut un impact considerabil asupra lor. 

Seduși de reclamele stradale și de forma high tech a aparatelor de fumat, peste 18.000 de copii cu vârste între 13 și 15 ani consumă zilnic în România produse din tutun încălzit, pe care le cumpără fără probleme din magazine sau online. Cam tot atâția copii, de exemplu, învață în gimnaziile din Vaslui. Oficial, însă, industria susține că se adresează exclusiv adulților și că duce campanii de prevenire în rândul tinerilor. 

La noi, există două mărci de tutun încălzit: Iqos (produs de Philip Morris, lansat în 2015) și Glo (produs de British American Tobacco, lansat în 2017). Țigara specială este introdusă într-un dispozitiv electronic care încălzește tutunul în loc să-l ardă, iar emisiile sunt inhalate de fumător, la fel ca fumul clasic. Diferența constă doar în prelucrarea termică. 

Faptul că tutunul nu arde a făcut ca promovarea și vânzarea acestor produse să nu fie reglementată în România. De ce? Pentru că legea actuală descrie fumatul exclusiv în sintagma „tutun care arde”. Astfel, după 10 ani în care tutunul propriu-zis a fost interzis de la publicitate, Philip Morris promovează puternic Iqos în panouri outdoor, publicațiil online, evenimente sau concerte.  

Ciprian, interlocutorul nostru de 18 ani, a simțit campania pe pielea lui: ”Pe mine și alți colegi ne-a făcut să prindem o încredere față de produs. Inerent, asociezi Iqos cu țigara, nu faci diferența, e același lucru în mintea ta și atunci dacă vezi că niciun alt brand nu-și face reclamă și acel produs la care se face e doar Iqos, instinctiv poți crede ca e calitativ mai bun, mai safe.”

Ciprian va susține anul acesta bacalaureatul și este liderul unei asociații de elevi din București. Vorbește relaxat despre impactul acestor produse asupra generației lui și povestește că nu a fost deloc greu să-și cumpere unul când era minor, deși Philip Morris susține pe site, la secțiunea shop, că produsele vor fi livrate doar pe baza buletinului. A comandat aparatul pe www.iqos.ro, iar curierul i l-a adus la ușă. A plătit cash și nimeni nu l-a întrebat de vârstă. ”Ceilalți colegi făceau același lucru. N-am auzit să fi întâmpinat cineva probleme”, spune Ciprian.

Într-un răspuns către RISE, Philip Morris România susține însă că Iqos (dispozitivul) și Heets (țigările aferente) sunt destinate doar fumătorilor adulți și utilizatorilor de nicotină, iar toate activitățile lor comerciale sunt guvernate de un așa numit „Ghid al bunelor practici de conversie”.

6 minute + un minor = un IQOS

RISE a testat povestea lui Ciprian și angajamentul Philip Morris. 

Primul pas: să verificăm dacă un minor poate cumpăra un pachet de țigări Heets, special făcute pentru aparatul Iqos, de pe site-ul oficial Iqos.ro. O asemenea tranzacție este interzisă de lege.

Ne-a ajutat Larisa, de 17 ani, elevă în clasa a 11-a. În câteva minute, și-a făcut un cont și a comandat un cartuș. Peste două zile, curierul a luat banii și n-a cerut buletinul. Exact ca în situația lui Ciprian. Video AICI.

Al doilea pas: să cumpărăm un aparat Iqos și țigări Heets direct de la angajații Iqos din marile magazine. Există 38 de „insule Iqos” în 24 de județe plus București, se laudă Philip Morris. 

Larisa a reușit din prima încercare la Arena Mall Bacău, primind o super ofertă: un aparat Iqos plus patru pachete de țigări Heets cu mentol, echivalentul a 40 de euro. În cele șase minute, cât au stat împreună, angajata nu i-a cerut deloc buletinul. Tot șase minute durează să fumezi un Iqos. 

Ciprian, celălalt elev cu care am stat de vorbă, nu e surprins de situație: ”Își doreau cu ardoare să devii clientul lor, nu conta cât pierdeau. Îți dădeau pachete gratis, aparate gratis, te fidelizau, îți răspundeau la întrebări, era ca la bancă.”  Cum ar veni, se simțea cool.

O acadea pentru plămâni

Compania Philip Morris a comandat încă din anii ’60 studii privind fumatul în rândul tinerilor de 12 și 13 ani, pentru a înțelege mai bine obiceiurile lor.   

”Adolescentul de azi este viitorul nostru potențial client și majoritatea fumătorilor își încep prima țigară când sunt adolescenți. Pentru Philip Morris este foarte important de analizat obiceiurile fumatului în rândul adolescenților”, argumentează o analiză internă Philip Morris de la începutul anilor ’80, 

Interesul a rămas constant patru decenii. S-au schimbat doar metodele de marketing, a apărut internetul. Investițiile Philip Morris în promovarea Iqos pe social media din România se ridică deja la milioane de euro. În 2018, de exemplu, zeci de influenceri, printre care numeroși adolescenți, cu sute de mii de fani și urmăritori, au devenit promotori și brand ambasadori ai produselor Iqos pe Instagram și Facebook .

Produsul e prezentat ca un accesoriu în vogă, un element cheie pentru viața modernă. Este asociat vizual cu distracția, peisaje exotice, vacanțe, relaxare și jocuri cu prietenii. Conturi precum Iqos Stories Bucharest au promovat pe pagina de Instagram fotografii cu țigările Heets, alături de acadele consumate de o adolescentă cu un aparat Iqos în mână. Paginile au fost șterse între timp.

Anul trecut, o investigație Reuters despre vedetele foarte tinere plătite să promoveze Iqos a forțat Philip Morris Internațional să suspende campania internațională de marketing. Compania de tutun a dat asigurări că politica sa internă impune ambasadorilor Iqos să aibă peste 25 de ani și a anunțat totodată sistarea plăților către VIP-uri.

Universitatea de Medicină din Stanford a publicat recent o radiografie a modului în care Iqos este promovat internațional. România – unde bătaia se dă pe tinerii sub 25 de ani, în ciuda anunțului făcut de centrală – figurează printre țările studiate. 

Cristina Zaiu este unul dintre utilizatorii menționați de studiul Stanford. A împlinit 23 de ani în august 2019 și este hostess Iqos la Insula Philip Morris din Cluj. Postările ei de pe Instagram sunt preluate de mai multe pagini și platforme conexe Iqos. În octombrie 2019, la șase luni de la anunțul Philip Morris privind întreruperea campaniei, angajata firmei urca pe Instagram selfie-uri cu ea fumând Iqos & Heets. Încă un exemplu de brand ambassador sub 25 de ani este Larisa Ilieș, altă hostess a companiei. 

Philip Morris România susține că nu mai plătește vedete pentru a genera postări în social media, dar a explicat că, în cazul angajaților și partenerilor, limita de vârstă coboară la 19 ani împliniți. Ceea ce contrazice abordarea din centrala Philip Morris, așa cum sună ea în răspunsul către RISE: ”principalul grup de țintă al IQOS are peste 30 de ani.”

Gratuit pentru curioși

”Uitați-vă la instrumentele care folosesc țigările încălzite. Arată ca niște gadget-uri, telefoane mobile, roz, roșu, alb, pe toate gusturile. Atrag tineri. Vorbeam cu un coleg secretar de stat și îmi spunea cum fiica lui, la școală, avea deja un produs de țigară încălzită, era o chestiune de statut social al copilului. Ca la telefoane, unde ai dual sim, acum au sisteme care îți permit să încălzești și să folosești mai multe țigări. Toate arată o politică de promovare agresivă”, a declarat Raed Arafat pentru reporterii RISE.

În 2018, secretarul de stat de la Ministerul de Interne a publicat pe Facebook imaginea unei stații centrale de metrou plină cu reclame la Iqos și a criticat demersul publicitar. Toate coloanele pasajului de la Piața Universității erau tapetate, practic, dar afișele au dispărut imediat ce a pornit scandalul.

”Cel mai tare m-a șocat modul în care era împânzit pasajul și că scria să încerci gratuit. Asta ce e?! Ce e asta, nu e o invitație, nu e o recrutare? Spun că e pentru cei de peste 18 ani, dar noi știm că cei care au 15-16-17 ani sunt atrași. O să spun ca am 18 ani și nimeni nu mă verifică la buletin. Asta m-a șocat teribil: <încearcă gratuit!>”, explică Arafat.   

Dezinteresul pentru buletin este confirmat și de un Iqos placer – adică un angajat contractat să vândă sau să împartă gratuit aparatele Iqos și țigările Heets. În 2019, Philip Morris a început o campanie de testare gratuită în marile orașe din România, spune omul, iar multe dintre magazinele partenere au primit un stand de prezentare a produsului, însoțit de flyere cu mesajul: ”Curios să încerci Iqos gratuit acasă? Sună la numărul…..” 

Campania este activă și în 2020, iar serviciul valabil online. Cei interesați sună la numărul indicat sau se înscriu pe site pentru un test gratuit. Un operator programează o întâlnire, iar clientul poate primi aparatul, timp de câteva săptămâni, împreună cu niște pachete de Heets. Doar că, spune contractorul, nu toți clienții prezintă buletinul la întâlnire. 

Mai mult, un minor poate să ofere CNP-ul mamei sau al tatălui, dacă le știe pe de rost. Odată introduse datele, bărbatul susține că tableta electronică validează codul numeric dacă este real, dar nu poate să îl coreleze de numele persoanei. Presiunea vânzărilor îi determina pe unii să încalce regulile. Inclusiv el a păcălit sistemul. 

”Eu le mai nimeream, că nu toți îmi dădeau CNP-ul, și băgam acolo niște cifre și mergea. Inițial nu aveam voie să dam la un client mai multe Iqos-uri. Acum se poate și second și third și forth. Câte vrei tu. La un moment dat, m-a sunat o doamna că vrea un Iqos. M-am întâlnit cu doamna, era cu copilul și mi-a spus: <aparatul este pentru el, nu pentru mine. E mai bine decât să fumeze țigările alea normale cu colegii lui în școala prin budă> Ce să îi zic femeii, că oricum și-l cumpăra din altă parte?!”, ne-a povestit contractorul.

Perdeaua de fum

”Vreau să cred că sunt rare cazurile în care părinții cumpără țigări copiilor. Sunt și astfel de situații, dar sper ca puține”, reacționează Ramona Brad directorul proiectului 2035, România fără tutun.

Ea spune că România are una dintre cele mai mari rate de fumători minori din lume și crede că cel mai periculos aspect al promovării tutunului încălzit este normalizarea fumatului. Brusc, dintr-un lucru indezirabil și mortal, obiceiul tinde să se transforme într-un fashion trend din cauza marketingului nereglementat.

”Intervalul 13-15 ani este vârsta de inițiere a fumatului, în ideea de influențare a adolescentului ca să înceapă să consume tutun. Odată ce acest lucru se întâmplă la 13 ani, pediatria și știința spun clar că instalarea adicției de nicotină va fi ireversibilă”, explică Ramona Brad. Iar industria de tutun, adaugă ea, caută acces în școli prin introducerea de programe educaționale, invocând campaniile antifumat. Într-adevăr, numele Philip Morris apare conectat la un astfel de program în România. 

În noiembrie anul trecut, Asociația Tineri pentru Tineri a contactat autoritățile din subordinea Ministerului Sănătății ca să le prezinte un plan de proiect antifumat în 12 unități de învățământ din București, pe durata anului școlar 2019-2020. Adina Manea, directoarea asociației, a negat inițial orice legătură cu producătorul de tutun: ”Tineri pentru Tineri nu a derulat și nici nu va derula vreodată un program de prevenire a consumului de tutun în unitățile școlare de nivel liceal cu finanțare din partea companiilor din industria tutunului, inclusiv Philip Morris”. 

Într-un al doilea email, ceva mai nuanțat, Manea a confirmat că au existat niște „discuții cu Philip Morris, dar că acestea nu s-au mai finalizat”. Doar motto-ul programului era același pe care Philip Morris îl folosește în campania de promovare a produselor Iqos: ”Dacă nu fumezi, nu te apuca! Dacă fumezi, lasă-te!”

La nivel global, în aprilie 2019, Philip Morris a lansat Unsmoke, o campanie de marketing care încurajează fumatul produselor de tutun încălzit. În România, campania a beneficiat chiar și de infrastructura CFR Călători, care a semnat un contract cu o agenție de publicitate parteneră Philip Morris România și a promovat tutunul încălzit pe vagoanele de călători în ianuarie și februarie. 

Biroul de PR și Marketing al CFR Călători a negat inițial existența contractului, dar a revenit ulterior și a admis că există niște documente semnate. N-au vrut să ne comunice valoarea parteneriatului. Doar atât: ”Precizăm că societatea noastră derulează o campanie de descurajare a fumatului cu mesajul <Dacă nu fumezi, nu te apuca / Dacă fumezi, lasă-te / Dacă nu te lași, fă o schimbare>”.

Este exact semantica publicitară a Philip Morris pentru Iqos. Altfel, respectivul contract de promovare prevede la articolul 5.9 că ”materialele publicitare nu vor face niciun fel de reclame la droguri sau produse din tutun”. Oficialii CFR nu au mai revenit cu explicații.

Șmecheria electronică

Philip Morris, spune contractorul Iqos cu care am discutat, a avut o strategie de marketing eficientă care a ocolit legislația tutunului: ”Ei nu au promovat țigările Heets, ci Iqos-ul, că e electronic. Nu vor scrie niciodată <încearcă Heets, îți dăm cinci pachete gratis>. Vor spune <încearcă Iqos>. Au formulat în așa fel încât să se acopere legal. E o promovare mascată. Iqos nu e produs din tutun, e aparat electronic, dar fără Heets nu are nicio valoare. Au speculat și fac profit.”

Nu doar România a fost prinsă în capcana jocurilor de cuvinte. Și alte state se află în aceeași paradigmă legislativă. Convenția-cadru privind tutunul a Organizației Mondiale a Sănătății, semnată de țara noastră, precizează expres interzicerea ”oricărei forme de comunicare comercială și promovare a produselor din tutun, sau a celor care se folosesc pentru consumul de tutun”. Mai mult, în octombrie 2018, la Geneva, specialiștii convenției-cadru au explicat că noile produse din tutun încălzit intră sub incidența acestui articol, iar reclama și publicitatea trebuie interzise.  

”România, ca semnatară a convenției, ar trebui să se conformeze unei astfel de revizuiri a legislației, în asa fel încât să fie conformă cu recomandarea de interzicere a publicității”, susține activista Ramona Brad.

Asociația pe care o conduce, 2035, România fără tutun, a propus modificarea legii privind vânzarea și publicitatea produselor din noua generație. Iar anul trecut, un grup de senatori și deputați USR au venit cu un astfel de proiect legislativ. Printre altele, inițiativa redefinește fumatul ca fiind ”inhalarea voluntară a emisiilor eliberate când un produs este utilizat”, pentru a include și produsele cu tutun încălzit. Prevede totodată interzicerea reclamelor, a testărilor și a ofertelor gratuite.

”Lumea nu a înțeles ca noi încercăm să interzicem fumatul în spații publice a tutunului încălzit și al vaporizatoarelor, nota bene vedem dezastrele și tragediile de care sunt responsabile. Avem date certe că validarea socială a acestui obicei este unul dintre factorii care predispun nefumătorul la a se apuca de fumat”, a declarat senatorul Adrian Wiener, unul dintre inițiatori. Proiectul de lege a trecut de Senat în mod tacit și a ajuns în Camera Deputaților, unde se va da votul final.

Asociațiile paravan

Senatorul Wiener susține că interferența industriei tutunului în procesul legislativ se simte puternic în Parlament, pe fondul noului proiect: ”Interesele lor sunt ireconciliabile cu interesul public, cu cel de interes de sănătate publică. Noi dorim să scădem numărul de fumători și cantitatea de tutun, ei doresc să le crească. Nu există negocieri și, astfel, orice interferență este nelegitimă.” 

Inclusiv Organizația Mondială a Sănătății cere coloșilor din domeniu să stea departe de inițiative legislative și politici publice, din cauza conflictului de interese. Autoritățile naționale sunt îndemnate și ele să nu permită imixtiuni în procesul legislativ.

Și totuși:

”Unul dintre principalele obiective ale companiei noastre este acela de a influența cadrul legislativ în toate țările unde ne desfășurăm activitatea, iar acest lucru se face prin modelarea mediului politic”, a declarat Steve Parrish, vicepreședintele Philip Morris, în 1995, cu trei ani înaintea lansării primei generații de tutun încălzit, predecesorul Iqos. Strategia lui Parrish suna așa: ”să luptăm inteligent, uneori să rezistăm, alteori să urmăm legislația alternativă, alteori să eliminăm problema care creează un impuls de reglementare”.

Iar documentele interne ale Philip Morris dezgroapă o metodă concretă de acțiune: crearea și finanțarea unor asociații paravan menite să le susțină agenda. Acestea, de regulă, pretind că apără micii comercianți.

Politica a fost aplicată și în România, unde corporația s-a implicat în dezvoltarea Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), precum și în racolare de membri pentru impact național. ANCMMR a devenit repede una dintre cele mai vocale organizații anti-reglementare a produselor de tutun din România, iar președintele său este Cora Muntean, jurnalist la Evenimentul Zilei și critic virulent al lui Raed Arafat în perioada în care acesta făcea scandal pe marginea reclamelor Iqos. 

ANCMMR a urmat agenda industriei în 2015, de exemplu, când parlamentul dezbătea proiectul care interzicea fumatul în spațiile publice, pe motiv că această măsură va lovi în antreprenorii de cartier. În realitate, profitul companiilor de tutun a crescut după modificare.  

La fel și în 2019. Imediat după apariția noului proiect de lege, care vizează și  reglementarea tutunului încălzit, ANCMMR a subliniat impactul negativ asupra micilor comercianți. ”Nicăieri nu apare că această asociație e susținută sau reprezintă interesele industriei de tutun, dar ea trimite niște texte copy-paste către parlamentari, cu argumentele industriei”, a observat activista Ramona Brad.

În 2013, atunci când asociația a fost înființată, conducerea de la București a Philip Morris a transmis un email angajaților în care anunța că ANCMMR are toată susținerea sa. Entitatea era dată ca exemplu pentru opoziția față de aplicarea Directivei Europene care interzicea țigările slim și mentolate.

Pentru a înrola cât mai mulți membri în această organizație, Philip Morris s-a angajat să distribuie broșuri de adeziune la peste 26.000 de firme partenere, iar salariații din teritoriu și Capitală aveau de strâns minimum 15 adeziuni de persoană. În plus, membrii „profit club”, care doreau să facă parte din asociație, primeau de la Philip Morris un cadou pentru acceptarea invitației.

Metadatele aferente documentelor word incluse în email-urile primite de angajații Philip Morris arată că operațiunea de racolare a fost revizuită de Vladimir Vasilyev – la vremea respectivă șef al diviziei de strategii și reglementare din România, iar acum manager Corporate Affairs Philip Morris International. Vasilyev trebuia să primească toate informațiile celor care au acceptat să devină membri ai asociației și să facă o bază de date cu ei.

Solicitați să explice dacă au finanțat sau sprijinit logistic ANCMMR, oficialii Philip Morris România au răspuns că nu, dar că ”salută toate eforturile comunității de afaceri de a lucra împreună pentru promovarea intereselor lor legitime de afaceri.” Răspunsul nu conține nicio referire la racolarea de membri pentru ANCMMR. 

”Philip Morris să fie implicată în racolarea de membrii pentru asociația pe care o conduc?! Nu există așa ceva!”, exclamă președinta asociației, Cora Muntean. Ea contrazice însă corporația pe partea financiară : ”Am avut anumite proiecte susținute de Philip Morris. În 2015, au fost câteva evenimente la care au participat. Am mai organizat un eveniment, de exemplu, la care au plătit sala. Dar nu că au dat bani asociației”.

Mai sunt și alte organizații ale retailerilor care susțin industria de tutun în arena reglementărilor legislative. Fix când noul proiect ajungea în Camera Deputaților spre dezbatere, o nouă organizație era lansată oficial: Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), cu peste 1000 de membri, precum Philip Morris, British American Tobacco și Japan Tobacco. Cu acest prilej, la discuțiile în panel, au venit și cei de la ANCMMR, ca să reitereze efectele negative ale inițiativei legislative asupra micilor comercianți.

Primul comunicat de presă al CLCC a fost un atac la proiectul de lege și restricțiile acestuia privind noua generație de tutun: ”Inițiativa introduce bariere comerciale la intrarea pe piaţă a noilor produse, inclusiv lansarea de produse noi, cu potenţial de risc redus, afectând astfel grav inovaţia, libertatea comercială şi concurenţa”.

Această idee a fost preluată și folosită de Philip Morris inclusiv în cadrul dezbaterilor din Parlamentul României, unde oficialii companiei s-au opus proiectului, deși Organizația Mondială a Sănătății le cere să nu interfereze în politicile de sănătate publică.

”Convenția la care a aderat România încă din 2006 este călcată acum în picioare, cel puțin pe traseul legii in Senat. S-a întâmplat de la început până la sfârșit. Statul român și-a asumat faptul că va proteja orice reglementare în domeniul sănătății publice, care privește tutunul, de interferențele industriei. E în lege. Iar industria a fost prezentă la toate dezbaterile, în toate comisiile”, susține senatorul Adrian Wiener. 

Participarea corporației reiese și din documentele oficiale ale Parlamentului. De pildă, procesul verbal din noiembrie 2019 al ședinței comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor atestă următoarea poziție a reprezentanţilor Philip Morris: ”proiectul aduce o serie de efecte negative în piaţă (…) modifică o legislaţie a publicităţii şi anulează investiţiile pe care industria le face inclusiv în domeniul cercetării”.

Jocul psihologic al impactului redus

Philip Morris International susține că, în ultimii 12 ani, a investit peste 7 miliarde de dolari în cercetarea și dezvoltarea noilor produse din tutun care nu ard, cel mai cunoscut produs fiind Iqos. Compania asociază produsul cu riscuri mai puține pentru fumători, întrucât Iqos ”generează în medie niveluri de substanțe nocive cu 90-95% mai scăzute față de țigări”. Și se bazează pe studiile pe care le-a plătit.

Cercetătorii independenți spun însă că studiile finanțate de gigantul industriei de tutun nu au dovedit că efectele IQOS asupra sănătății fumătorilor sunt mult reduse în comparație cu țigările tradiționale și atrag atenția că impactul IQOS ar putea chiar mai semnificativ.

În România funcționează încă narativul publicitar al companiei. Ultima analiză a Inspectoratului de Sănătate Publică arată că un motiv important pentru consumul de tutun încălzit ar fi promovarea sa ca fiind ”mai puțin dăunător”.

Este un joc psihologic, crede Magda Ciobanu, specialist pneumolog și expert al Ministerului Sănătății la Comisia Europeană: „Producătorii de țigări au tot căutat să vină cu produse ca să inducă ideea <că da, e rău, dar e mai puțin rău>. Aceste alternative nu fac decât să apeleze la psihicul omului, că atunci când avem de ales între a elimina complet  un obicei și a avea o variantă mai atenuată, evident că o alegem pe a doua”.

Dar presiunile cele grele se pun pe corpul medical. 

”Industria și-a spus: din cauza oamenilor de știință noi avem pierderi, pentru că ei vin mereu cu niște studii. Cum îi combatem? Cu armele lor. Vin cercetătorii cu studii, venim și noi. Și atunci producătorii au adoptat un limbaj foarte asemănător cu cel al oamenilor de știință. S-au folosit de conceptul de harm reduction care este ușor de înțeles si de populație, și de o parte a comunității științifice, și de medici care nu cunosc foarte bine domeniul drogurilor”, a explicat Magda Ciobanu.

Documente interne ale Philip Morris, făcute publice în 2019 de o investigație Reuters, le dezvăluie strategia prin care Iqos să fie recunoscut ca aparat medical. De ce? Directiva UE pe tutun nu se aplică și produselor care se află sub incidența celei medicinale. Cu alte cuvinte, dacă Iqos ar fi recunoscut ca atare, nu s-ar mai supune drasticelor reglementări privind comercializarea tutunului. 

În context, Philip Morris a reușit să promoveze Iqos în 2018 chiar la Târgul Internațional de Medicină Ar Medica, eveniment organizat de Camera de Comerț și Industrie a județului Arad. Pe pagina de facebook a evenimentului, Iqos a fost prezentat drept prima inovație care folosește tutunul în mod diferit, iar postarea a fost distribuită inclusiv de Camera de Comerț județeană

Organizatorii au precizat pentru RISE că „Iqos a avut un stand de 12 mp în cadrul expoziției și că au fost făcute prezentări ale produsului pentru vizitatori”. Dar cum a fost posibil să fie prezent la un târg de echipamente medicale? Răspuns: ”Nu am știut că folosesc tutun, motiv pentru care am primit firma la expoziție.”

Războiul pentru medici

Iqos a fost promovat medicilor din România în cadrul mai multor evenimente de specialitate. Exemplu e Conferința Națională de Oncologie din mai 2018. În program, s-a strecurat și prezentarea doctorului Andrei Ghizdăvescu, angajat Philip Morris, care a discutat despre ”reducerea riscurilor asociate fumatului şi rolul noilor produse în această strategie”. Aceeași prezentare a fost inclusă și în programul Conferinței Naționale de Medicină de Familie din octombrie 2018, sponsorizată chiar de Iqos. 

O lună mai târziu, Andrei Ghizdăvescu a trecut granița în Bulgaria și le-a vorbit medicilor de familie de acolo despre beneficiile tutunului încălzit. Ghizdăvescu era la vremea respectivă managerul departamentului care se ocupă cu aspectele legate de știință, din cadrul Philip Morris România. În 2019, promova campania Unsmoke împreună cu directorul de comunicare, Dragoș Bucurenci, și nega public dependența produsă de nicotină. 

Prezența Philip Morris la aceste conferințe a stârnit o reacție dură din partea Academiei de Științe Medicale, care a acuzat corporația că manipulează accesul la evenimentele științifice.

”Compania a căutat să slăbească vigilența medicală, pentru a reduce lupta împotriva consumului de tutun. Acesta e adevărul. Promovarea și comercializarea acestor produse, invocând 90%-95% mai puține substanțe toxice, cu mesaje subtile care sugerează că prejudiciul este redus, iar riscurile sunt minore – sunt manipulări”, a comentat pentru RISE academicianul Victor Voicu, cel care a reacționat public imediat după evenimente. 

Philip Morris merge însă mai departe. La începutul anului, două companii de testări clinice au contactat medici specialiști din România pentru a-i convinge să participe într-un studiu care să confirme că boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) a pacienților fumători este încetinită după trei ani de utilizare Iqos. 

Fumatul este principala cauză a BPOC și apare la mai ales fumătorii de peste 40 de ani. Boala afectează iremediabil plămânii și, de multe ori, este asociată cu cancerul pulmonar. Practic, Philip Morris folosește victimele țigărilor clasice, din care încasează miliarde anual, pentru a dovedi beneficiile Iqos. 

RISE a descoperit că ambele companii de testări clinice, una din Statele Unite (UBC Studies) și cealaltă din Irlanda (Iconplc), promovează același draft de studiu clinic finanțat de Philip Morris International. Într-un răspuns lapidar, filiala de la noi zice doar că ”nu a efectuat studii clinice asupra produselor din tutun încălzit în România”. 

Pentru a testa efectele Iqos, 2270 de pacienți bolnavi ar urma să fie împărțiți în două grupe, una care consumă doar tutun încălzit și a doua care continuă să fumeze țigări clasice timp de trei ani. Pacienții care acceptă să testeze Iqos primesc aparatul gratuit și o cantitate de țigări Heets la începutul studiului, urmând ca pe durata lui să-și cumpere singuri țigările.  

Pneumologul Magda Ciobanu nu e de acord din capul locului: ”Să faci un studiu în care practic îi încurajezi pe acei oameni să-și agraveze boala, să continue evoluția negativă a bolii, susținând că unul poate să fie un rău mai mic, comparativ cu unul care știi că este deja rău. Înseamnă ca un pacient nu-și ia tratamentul, deci boala se agravează. Indiferent că e vorba de tutun sau altceva. Oamenii aceia pot muri. E total non-etic și cred că afectează sănătatea oamenilor respectivi. Treaba asta ar trebui reclamată.”

Studiul clinic finanțat de Philip Morris a fost analizat de profesoara Anna Gilmore, directorul Institutului de Studii privind Controlul Tutunului, din cadrul Universității Bath. Și ea semnalează probleme de etică profesională, mai ales că Philip Morris a realizat în trecut o altă cercetare clinică, care s-a desfășurat pe o jumătate de an, dar despre care Gilmore spune că nu a fost analizată complet: ”Este incorectă stabilirea unui studiu de trei ani, înainte ca rezultatele anterioare să fie făcute publice și complet examinate. Este important să înțelegem adevăratul impact al acestor produse asupra sănătății și a lăsatului de fumat. Aceste probleme, combinate cu istoria lungă de abateri în cercetare a Philip Morris și faptul că are dificultăți în recrutarea de medici și pacienți, arată că este în interesul tuturor ca studiile să fie făcute independent.”

Precedentul italian

Un asemenea studiu independent a fost realizat de Institutul Superior de Sănătate Publică din Italia în 2019. 

Dar totul a început în aprilie 2018, când Philip Morris Internațional a cerut autorităților din Peninsulă să recunoască minimizarea riscurilor generate de produsele din tutun încălzit (IQOS), în comparație cu țigările clasice. O comisie de analiză a studiilor clinice finanțate de Philip Morris s-a înființat în cadrul institutului respectiv și, după mai multe dezbateri, a respins solicitările companiei. 

”Datele științifice prezentate de către susținători nu permit să se stabilească fără alte îndoieli rezonabile, impactul EHTP (sistem electric de încălzire a tutunului) asupra fumătorilor în ceea ce privește reducerea mortalității prin fumat și a morbidității, și nici impactul asupra nefumătorilor și ex-fumătorilor cu privire la capacitatea EHTP de a induce consumul de produse care conțin nicotină”, se arată în documentul ținut un an la sertar și obținut de jurnaliștii RAI 3.

Același raport arată că 12 substanțe emise de IQOS sunt fie cancerigene, fie posibil genotoxice, ceea ce înseamnă că pot schimba ADN-ul din celule și pot provoca mutații care duc la cancer. Autorii studiului concluzionează că nu există nicio dovadă că aerosolul produs de IQOS este fundamental mai sigur decât fumul de țigară.

Expertul pneumolog, Magda Ciobanu, crede că publicarea studiului va zgudui afacerea Iqos din temelii: ”Dacă una dintre țările UE este mai curajoasă și spune că noi vrem să scoatem de pe piață aceste produse, celelalte state se pot ralia la demers. Practic, dacă guvernul italian notifică Comisia Europeană că vor să-l scoată de pe piață, putem și noi.”

Italienii au și prezentat un rezumat al cercetării pe tutunul încălzit în cadrul Comisiei Europene, la întâlnirea experților din noiembrie anul trecut, unde România e reprezentată de Institutul Național de Sănătate Publică.

Tot în noiembrie, a apărut și o tentativă timidă de control: s-a înființat o sub-comisie pe lângă Ministerul Sănătății, care trebuie să evalueze ingredientele și emisiile produselor cu tutun, inclusiv încălzit, dar și condițiile lor de vânzare. Dar a murit repede în fașă. În șase luni n-a avuit nicio activitate. Așteaptă încă să se conecteze la bazele europene de date. 

Cert e că Philip Morris a crescut în România ca un balaur. Din 2015, când s-a lansat Iqos la București și până acum, profitul a ajuns de la 52 de milioane de lei, la 218 milioane. Țigările Heets sunt extrem de profitabile, fiindcă accizele plătite pentru ele sunt de șase ori mai mici decât cele pentru tutunul clasic. Așadar, Philip Morris face ce este cel mai sănătos pentru companie: să racoleze cât mai mulți adepți ai unui viciu învelit în turtă dulce cu beculețe.

 

---

Citiți și: TAXA DINTRE FUM ȘI ABUR 

Andrei CIURCANU

Acest articol face parte din proiectul de investigații jurnalistice Blowing Unsmoke, derulat de Organized Crime and Corruption Reporting Project în parteneriat cu RISE Project și alte zece entități media din tot atâtea țări.