TAXA DINTRE FUM ȘI ABUR :Rise Project

9/12/2020

În cea mai gravă criză de sănătate publică, pierdem banii pentru construcția a cinci spitale, doar pentru că taxăm preferențial țigările cu tutun încălzit față de cele clasice.

RISE a studiat metodele prin care corporațiile interferează cu procesul legislativ, chiar pe culoarele Parlamentului.

  • În România tutunul încălzit este accizat de cinci ori mai puțin decât țigările clasice
  • Estimările arată că bugetul de stat a pierdut anul trecut aproape 180 de milioane de euro din cauza accizarii preferențiale
  • Suma acoperă construcția a cinci spitale precum cel ridicat de Asociația Dăruiește Viața
  • Organizații patronale din România, cu legături în industria tutunului, au solicitat Ministerului de Finanțe accize zero pentru generația nouă de produse
  • Philip Morris International invocă taxarea preferențială prin așa-zisele beneficii de sănătate ale tutunului încălzit, în comparație cu țigările tradiționale
  • Compania folosește această strategie de lobby încă de la începutul anilor 2000
  • Președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, pesedistul Florin Buicu, care a interacționat cu Phillip Morris, a votat constant împotriva proiectelor care încercau să taxeze egal tutunul încălzit
  • Philip Morris s-a opus recent unui amendament la Codul Fiscal, care propunea creșterea accizelor la tutun încălzit și care nu a trecut de plenul Camerei Deputaților după ce compania de tutun a trimis o scrisoare președintelui PSD, Marcel Ciolacu

CULISELE UNEI DECIZII DE 200 DE MILIOANE DE EURO

Pe 20 octombrie 2020, parlamentarul PSD Florin Iordache urcă la tribuna Camerei Deputaților ca să prezideze ședința de plen. Îi ține locul șefului său din partid, Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, care lipsește de la ședință. 

În culise, Ciolacu are însă un rol decisiv în schimbarea atitudinii pe care PSD o adoptă în cazul unui proiect cu o miză financiară majoră pentru bugetul public.

Florin Iordache a devenit celebru în iarna anului 2017, când, în calitate de ministru PSD al Justiției, a propus ordonanța de urgență privind amnistia și grațierea, care a scos sute de mii de oameni în stradă. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Iordache își face ordine în hârtiile din față și privește atent la lista lungă a proiectelor de pe ordinea de zi. Unul are miză specială: conține un amendament la Codul Fiscal, care crește taxarea produselor cu tutun încălzit. 

Inițiativa prevedea ca, în următorii cinci ani, companiile de tutun să plătească un miliard de lei, în plus. Asta înseamnă peste 200 de milioane de euro.

Produsele din tutun încălzit sunt taxate la noi de cinci ori mai puțin decât țigările clasice, iar noul amendament vrea să reducă semnificativ această diferență. 

SURSĂ

Pe piața românească sunt două mărci de tutun încălzit: Iqos (lansată de Philip Morris în 2015) și Glo (lansată de British American Tobacco în 2017). E nevoie de un aparat și de o țigară specială. Țigara este introdusă în dispozitivul electronic care încălzește tutunul, în loc să-l ardă, iar aburul e inhalat de fumător, la fel ca fumul clasic. Diferența majoră intre cele mărfuri tine de taxare. 

Începe ședința Camerei Deputaților.

La microfon, liderii grupurilor PSD, PNL, UDMR, PMP și minorități anunță că votează împotriva noilor amendamente la Codul Fiscal. USR se abține. 

Se votează, iar Florin Iordache anunță rezultatul la final: propunerile pentru creșterea accizelor sunt eliminate. 

Pentru ele, au votat doar patru deputați.

Asta în condițiile în care cu doar o lună și jumătate în urmă, grupul parlamentar PSD (133 de deputați) își asumase în corpore noile accize.

Pe 9 septembrie 2020, deputații PSD au introdus în ședința Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci un calendar clar pentru creșterea accizelor la tutun încălzit, astfel încât taxarea să crească treptat până aproape de nivelul celei pentru țigaretele clasice. 

Pentru acest an, de exemplu, comisia aprobase dublarea accizelor pentru tutun încălzit, de la 20 la 40 la sută. Procentul urma să crească anual cu câte zece procente, astfel încât să ajungă la 80% în 2024.

“Schimbarea metodei de calcul ar genera venituri suplimentare la bugetul de stat de aproximativ un miliard de lei pe parcursul următorilor cinci ani, având în vedere o proiecție de creștere a pieței de produse din tutun încălzit cu 10 la sută pe an.”

Așa suna concluzia deputaților PSD din raportul comisiei.

Dar s-au dezis de propriile argumente în plen. Amendamentul lor n-a fost votat nici măcar de pesediștii din Comisia Buget, Finanțe, Bănci.

Cele 200 de milioane de euro la care a renunțat Parlamentul prin păstrarea aceluiași nivel de taxare pentru tutunul încălzit reprezintă bugetul pentru construcția a cel puțin cinci spitale complet echipate. Cum este, de exemplu, spitalul ridicat de la zero de Asociația Dăruiește Viața – primul spital național de Copii pentru Cancer, Boli Grave și Traumă din România, construit din donații.

CORPORAȚIA FACE RECLAMAȚIA

Ce s-a întâmplat însă între 9 septembrie și 20 octombrie? De ce s-a răzgândit grupul PSD și a respins propria inițiativă? 

RISE a aflat că pe 9 septembrie 2020, după ce comisia de specialitate aprobase amendamentul, liderul partidului, Marcel Ciolacu, a primit un e-mail de la reprezentanții industriei de tutun. 

L-a trimis Alexandra Olaru, directorul Relații Externe al corporației Philip Morris. Corporația îi reclama practic lui Ciolacu ”lipsa de transparență” a proiectului și ”efectele devastatoare asupra industriei și pieței concurențiale”. 

Imediat după mesaj, poziția grupului PSD s-a schimbat la 180 de grade, iar tutunul încălzit a rămas taxat la fel. 

Contextul legal însă nu e deloc prietenos cu acest tip de intersecție corporație – parlamentar: România a ratificat Directiva pe Tutun a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care prevede că statele membre nu trebuie să permită industriei tutunului să influențeze procesul legislativ.  

Sorin Lazăr, deputatul PSD care a prezidat ședința comisiei de specialitate pe 9 septembrie, susține că nu știe cum s-a ajuns la votul negativ din plen: 

”De ce nu a fost votat amendamentul în plen nu știu să vă spun. Noi am dat raport favorabil în comisie, am avut chiar o simulare făcută de niște specialiști. Nu am știut că Philip Morris a trimis o scrisoare către președintele Camerei, domnul Ciolacu. Nu mă surprinde că unii fac lobby și că-și apără interesele”.

Aceasta a fost a doua încercare eșuată pentru reglementarea noii generații de țigări, după inițiativa USR respinsă de plen în iunie, privind includerea produselor respective în categoria celor clasice. S-ar fi interzis reclamele, ofertele gratuite și s-ar fi aliniat nivelul de taxare. Numai că industria i-a opus un lobby agresiv în Parlament.

O REALITATE DEFORMATĂ, DAR PROFITABILĂ

”Urgent – inițiativă legislativă de natură a periclita dezvoltarea pieței produselor din tutun cu potențial de risc redus”.

Acesta e titlul mesajului trimis pe e-mail de Philip Morris către al treilea om în stat.

Sintagmele ”risc redus” și ”alternativă mai puțin toxică” sunt constante în strategia de marketing a corporațiilor de profil, gândită încă de la începutul anilor 2000. Iar milioanele de euro investite în această retorică publicitară sunt, la rândul lor, menite să convingă că tutunul încălzit e ok și că merită tratament preferențial. Atât fiscal, cât și în comunicarea publică.

Campaniile de promovare ale Phillip Morris au relativizat chiar și observațiile agenției de stat americane, FDA (Food and Drug Administration – Administrația pentru Alimente Medicamente), făcându-le să pară favorabile IQOS.

În realitate, agenția americană de sănătate publică notează sec: ”FDA nu a aprobat aceste produse, nici nu a susținut că sunt mai sigure, concluzii care ar putea induce în eroare clienții”. 

În România, nicio autoritate locală n-a verificat veridicitatea afirmațiilor despre reducerea toxicității IQOS. Narativul publicitar a funcționat, iar corporația Philip Morris a avut cale liberă să afirme că tutunul încălzit emană cu 95% mai puține substanțe dăunătoare decât cel clasic. 

O analiză recentă a Inspectoratului Național de Sănătate Publică (INSP) arată că un motiv important pentru consumul de tutun încălzit la noi ar fi promovarea ca fiind ”mai puțin dăunător”.

Pe fondul ăsta, accizarea a rămas la un nivel scăzut.

Dacă pentru un pachet clasic de 20 de țigări (la un preț mediu de 17 lei) statul încasează 10.6 lei, pentru un pachet de țigări pentru aparatele de tutun încălzit încasările sunt de șase ori mai mici, adică 1.54 lei. Cu alte cuvinte pentru fiecare pachet de astfel de țigări statul pierde prin neîncasarea accizelor 9 lei.

Medicul Florin Mihălțan de la Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” crede că autoritățile au decis taxarea fără fundament științific, preferând să creadă industria de tutun: 

”Estimarea financiară a ceea ce pierde statul român, printr-o impozitare minimală a acestor produse, este doar o parte a impactului negativ asupra bugetului. Mai există unul, despre care nu se vorbește în România și care constă în cheltuielile statului pentru afecțiunile respiratorii, pierderi prin pensionări precoce, absenteism de la serviciu, decesele precoce, complicații cardiovasculare. Aceste produse noi afectează sănătatea fumătorilor și nu există niciun dubiu cu privire la asta. Ca să avem o anvergură a impactului economic trebuie să avem o evaluare pe starea de sănătate a unei nații. Acolo vom descoperi că pierderile sunt dramatice”.

Comisia Europeană a făcut un astfel de calcul, raportat la speranța de viață, și a evaluat că moartea unui fumător reprezintă o pierdere de cel puțin 52.000 de euro anual. Raportat la țara noastră, înseamnă că statul a pierdut aproape 2,1 miliarde de euro anul trecut numai din rata decesului în rândul consumatorilor de tutun. 

În timp ce bugetele de sănătate înregistrează pierderi, campionii mondiali ai tutunului își cresc profiturile, iar noua tehnologie reprezintă o prioritate în strategia lor de afaceri.

CUM AM AJUNS LA TAXAREA PREFERENȚIALĂ

Taxarea tutunului încălzit a fost introdusă prima dată în Codul Fiscal în anul 2015, când a fost lansat IQOS în România. A fost aleasă încă de atunci o variantă preferențială față de țigaretele clasice, iar autoritățile noastre au motivat că decizia ar fi ”dictată de practicile la nivel european și discuțiile în grupurile de lucru din cadrul Comisiei”.

Este fals. În realitate, organismele europene nu au impus nimic în 2015.

 ”Nici nu aveau cum”, susțin specialiștii consultați de RISE, fiindcă, la acel moment, produsele din tutun încălzit nu erau reglementate la nivel european. 

”România, nu din cauza Uniunii Europene nu a taxat aceste produse, ci din cauză că nu a avut voință politică”, ne-a declarat Anca Toma Friedlander, directorul Smoke Free Partnership, o asociație europeană care luptă pentru reducerea consumului de tutun. 

”La nivelul UE există un vid legislativ în cazul acestor produse. În acest vid, România poate să facă ceea ce are nevoie, să taxeze aceste produse la nivelul țigărilor clasice, de exemplu, ca parte din strategia de renunțare la fumat. Comisia te obligă pe tine, stat membru să iei niște măsuri pe o legislație adoptată, dar în cazul ăsta, nu avem legislație coerentă”, descrie contextul Anca Friedlander.

Statele membre, altminteri, au ridicat deja problema la nivelul Comunității Europene. Au încolțit temerile că bugetele naționale au de suferit din cauza taxării preferențiale, renunțând la venituri suplimentare de sute de milioane de euro anual. 

Din partea cealaltă a frontului, un lobby internațional se desfășoară la nivel academic, politic și economic pentru tutunul încălzit. Ceea ce s-a simțit direct și în România. 

Ministerului Sănătății nu a venit niciodată cu vreun punct de vedere legat de accizarea mai redusă a acestor produse, deși e direct afectat, iar la Ministerul Finanțelor mai multe organizații solicită constant taxare zero pentru “tutunul care nu arde”

Una dintre aceste organizații a fost Coaliția pentru Dezvoltarea României, care și-a însușit pe deplin argumentele producătorilor. Iată un exemplu:

Organizația susține pe site-ul oficial că scopul său fundamental este să consulte Guvernul pe marginea proiectelor cu impact financiar. Cel mai influent membru în comitetul director al ONG-ului este Camera de Comerț Americană din România – AMCHAM, care numără în lista membrilor ”patron” corporațiile Philip Morris România și British American Tobacco. Adică principalii coloși interesați de menținerea accizelor la nivel minim.

Nu ar fi pentru prima dată când numele Camerei de Comerț Americane apare în contextul lobby-ului pentru taxarea scăzută a tutunului încălzit. Anul trecut, în Republica Moldova, mai mulți deputați de la Chișinău, care lucrau la o lege pentru egalizarea accizelor, au primit de la AMCHAM mai multe scrisori de îngrijorare privind dezbaterile pe proiect. 

”A fost o tensiune foarte mare în Parlament. Accizele pentru Iqos erau de 11 ori mai mici decât cele pentru țigări, deci profiturile industriei erau mari”, își amintește unul dintre inițiatorii legii, deputatul Radu Marian de la PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate).

Sursă foto: Facebook/Radu Marian

 ”AMCHAM a trimis multe scrisori și la primul ministru și la ministere. Nu au reușit să influențeze procesul legislativ. Ei au cerut transparență și noi le-am oferit-o, deși legea în Republica Moldova și cea pe tutun spun clar că industria nu poate participa la procesul legislativ, am făcut o dezbatere mare cu toți actorii din industrie”, explică Marian. 

Presiunea ar fi fost atât de mare încât inițiatorii au primit telefoane inclusiv de la membrii din Congresul American: ”Au făcut un disclaimer, că ei nu vor să influențeze procesul legislativ, dar vor să se informeze cu privire la ce se întâmplă”.  

Consultă aici documentele integrale din Republica Moldova.

Deputatul moldovean ne-a mai povestit că la dezbaterea din Chișinău reprezentanții Philip Morris au pretins că egalizarea taxării contravine principiilor europene și americane. ”Au spus că FDA-ul a permis comercializarea produsului și care, pentru că încălzește tutunul și nu îl arde, este mai puțin toxic, deci nu ar trebui să fie accizat ca o țigară clasică.”

În pofida presiunilor, legea a fost totuși votată la Chișinău, astfel că  tutunul încălzit este considerat țigară acolo și accizat la fel.

STRATEGII, LOBBY ȘI POLITICĂ

De ani de zile, Philip Morris sponsorizează studii științifice și caută să influențeze corpul academic pentru a demonstra beneficiile de sănătate ale tutunului încălzit. Compania a aplicat strategia și în România, unde a promovat IQOS la conferințe medicale sau în cadrul Târgurilor Internaționale de Medicină. Într-un final, oficiali ai Academiei de Științe Medicale de la București i-au acuzat pe producători de tentative repetate de manipulare a corpului medical. (DETALII, AICI). 

Industria a folosit din prima clipă această tehnologie ca să obtină o taxare preferențială și se împlinesc deja aproape 20 de ani de când a apărut. O dovedesc mai multe documente interne de la Philip Morris, obținute de RISE.

”Atât problemele de reglementare, cât și cele fiscale, vor necesita un sprijin politic puternic. O soluție favorabilă depinde de prezentarea cu succes a <beneficiului net pentru sănătatea publică> ca argument pentru solicitările noastre”, apare scris într-o notă internă a R. J. Reynolds, prima companie care a dezvoltat tehnologia de tutun încălzit. 

Philip Morris International a urmat aceeași strategie de lobby.  ”Opinia noastră este că valoarea accizei este legată de costurile sistemului medical, când acestea scad, vor scădea și accizele”, se arată într-o notă internă a companiei, de la începutul anilor 2000, atunci când lansase prima generație de produse din tutun încălzit.

Consultă AICI mai multe documente interne ale industriei cu privire la taxarea tutunului încălzit.

Documentele arată că Philip Morris căuta breșe în legislația europeană și insista pe obținerea unui precedent favorabil într-un stat membru, pentru a putea extinde lobby-ul de taxare scăzută la nivelul întregii uniuni. 

“Accizarea este o problemă critică. Acciza la țigări reduce din viabilitatea economică. Prin urmare, avem nevoie de o acciză zero, sau de o clasificare fiscală nouă, eventual de una scăzută (…)”, este scris într-un raport intern al Philip Morris.

Două decenii mai târziu, strategia de comunicare arată că, deși conducerea companiei s-a schimbat, planul creionat la începutul anilor 2000 e urmat ca în prima zi.

În 2017, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a primit o scrisoare din partea directorului executiv al Philip Morris International, Andre Calantzopoulos, care . făcea referire la noua tehnologie a tutunului încălzit și amintea așa-zisele beneficii de sănătate, menționând chiar și investițiile făcute în România.

Și vicepreședintele Comisiei, Frank Timmermans, a primit mesaje asemănătoare. Directorul Philip Morris din Olanda îi solicita ca IQOS să nu fie considerat țigară clasică și să fie taxat diferit. ”Clasificarea tutunului încălzit în categoria țigărilor ar putea avea consecințe economice negative pentru UE și, în plus, nu poate fi justificată în niciun fel din perspectiva sănătății publice”, se arată în documentul obținut de RISE.

Consultă AICI corespondența dintre oficialii Comisiei Europene și Philip Morris.

Corporația a reluat discursul și la Bruxelles, cu specialiștii din departamentul taxare și accize, care dezbat proiectele și directivele transpuse în legislația statelor membre. 

“Phillip Morris ar dori o definiție separată armonizată, în directivă, pentru produsele din tutun încălzit, cu o rată pe kilogram (….) ar trebui să existe o diferențiere fiscală pentru produsele <mai puțin nocive>”, au solicitat reprezentanții firmei, potrivit unui raport datat în iunie 2018, al Directoratului pentru Taxe și Vămi, din cadrul Comisiei Europene.

În paralel, alți oficiali ai companiei de tutun promovau în România așa zisul “impact redus” chiar de la Palatului Parlamentului. 

De pildă, pe 9 iulie 2018, Intact Media Group, trustul media fondat de mogulul Dan Voiculescu, a organizat dezbaterea “Harm Reduction Forum”, în Sala Drepturile Omului de la Casa Poporului. 

Deși Organizația Mondială a Sănătății (OMS) nu permite imixtiuni în procesul legislativ, la dezbatere au fost prezenți ministrul Sănătății de atunci, Sorina Pintea, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, Florin Buicu și reprezentantul OMS, Alexandru Rafila, actual candidat PSD la alegerile parlamentare. 

Foto: https://www.intactmediagroup.ro/ Harm Reduction Forum

Din partea industriei, a participat Philip Morris International. Alături de vicepreședintele departamentului de comunicare din Elveția, s-a afișat și un profesor universitar din Statele Unite, pe numele lui Brad Rodu

Rodu a fost promovat ca fiind un expert independent specializat în “harm reduction” (reducerea impactului), dar, în realitate, el este membru al unui institut care a primit în trecut finanțări de la producătorul IQOS.

”Nu am cunoștință ce fel de companii au fost prezente în sală. Nu consider că am încălcat prevederile Convenției cadru privind tutunul”, a reacționat Florin Buicu, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților. 

Buicu a adăugat că invitația a venit de la persoana care a și moderat dezbaterea de la Palatul Parlamentului: vedeta tv, Alessandra Stoicescu.  

Cu o lună înainte de acest forum, Alessandra Stoicescu a călătorit la Monte Carlo, pentru un eveniment de Formula 1, alături de mai mulți bloggeri din România, care au făcut reclamă la IQOS. 

Pe contul său de Facebook, vedeta trustului Intact apare în fotografii de promovare și pozează alături de directorul executiv al Philip Morris International, Andre Calantzopoulos, și de Moira Gilchrist, vicepreședintele departamentului de comunicare. Cea din urmă a fost prezentă alături de Alessandra Stoicescu și la dezbaterea “Harm Reduction” de la Palatul Parlamentului.

Mapa de presă a evenimentului, publicată de Intact Media Group pe site-ul oficial, arată că Gilchrist și Brad Rodu au susținut în fața oficialilor români că tutunul încălzit și IQOS ”afectează inima, sistemul de reproducere sau sistemul respirator”, dar că efectele substanțelor cancerigene sunt ”cu 90% mai mici decât în cazul fumatului de țigări tradiționale”. 

Reprezentanții corporației au uitat să menționeze însă că studiile invocate au fost finanțate chiar de Phillip Morris și că nu se bazează pe date clinice independente.

Cu cinci zile înainte de organizarea acestui eveniment, la 8000 km distanță de București, în Seul, capitala Coreei de Sud, o echipă de cercetători neafiliați industriei tutunului publicau în premieră rezultatele studiilor făcute pe noua generație de produse cu tutun încălzit. 

Coreenii au analizat trei branduri – HEETS de la IQOS (fabricat de Philip Morris), Neostick de la GLO (fabricat de British American Tobacco) și FIIT de la LIL ( fabricate de Korea Tobacco & Ginseng Corporation). Iar acestea sunt câteva dintre concluziile lor: 

”Produsele conțin aceeași substanță de nicotină precum țigările clasice (…) au fost identificate niveluri ridicate de cancerigeni pentru om, cum ar fi benzopirenul și benzenul (…) nu există dovezi că noile produse sunt mai puțin dăunătoare decât țigările obișnuite”  – 

Rezultate studiu produse tutun încălzit, Seul, Coreea de Sud

Rezultate studiu produse tutun încălzit, Seul, Coreea de Sud

MINCIUNA LUI BUICU

Deputatul PSD Florin Buicu, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, cel care ne-a divulgat-o pe Alessandra Stoicescu, a votat împotriva proiectelor legislative care reglementau tutunul încălzit.

La forumul prezidat de vedeta Antenelor, Buicu oscila între două ape. Susținea produsul, dar vorbea totodată despre taxe și interzicerea publicității.

S-a hotărât în iunie, când a căzut proiectul inițiat de USR, și același Buicu a ieșit în față cu o declarație falsă: ”Nerespectarea unui regulament european a făcut să fie respins. Asta nu înseamnă că la nivelul Comisiei de Sănătate nu au avut loc discuții legate de modificări legislative pentru acest domeniu”

Buicu încerca să spună că propunerea nu fusese notificată Comisiei Europene, așa cum cere procedura în astfel de cazuri, și că am fi ajuns într-un litigiu european. Dar, Comisia fusese anunțată încă din februarie 2020, privind demersul din Parlament. Nu exista nicio încălcare a vreunui regulament și niciun impediment oficial ca modificările să nu fie votate în plen. Cel puțin nu din acest motiv.

Consultă AICI notificarea Ministerului Economiei privind propunerea legislativa pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementarii tutunului.

Rugat să explice de ce a susținut un neadevăr la microfonul Camerei Deputaților, Florin Buicu s-a apărat cu o adresă de la Secretariatul General al Guvernului: ”Dacă minte guvernul, mint și eu!”  

În contrapartidă, deputatul USR Emanuel Ungureanu, unul dintre inițiatorii modificărilor legii fumatului și coleg cu Buicu în Comisia de Sănătate, susține că pesedistul ”minte cu nerușinare”

“Înainte de votul din Cameră, m-am dus la domnul Buicu cu dovada corespondenței cu Comisia Europeană. Era împreună cu deputatul Știrbu de la PNL. Le-am zis << Nu ne facem că nu vedem notificarea și avizul pozitiv de la Ministerul Sănătății pe proiect, da? >>. Cei doi s-au uitat lung la mine și mi-au răspuns. << Asta este înțelegerea politică, Emanuel, ca acest proiect să fie respins. Lasă, că vom veni cu un alt proiect mai bun decât acesta>>. Mi-au zâmbit și apoi au votat împotrivă”, povestește Emanuel Ungureanu,  vicepreședinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.

MAREA LINIȘTE

  • Philip Morris România a refuzat să răspundă întrebărilor noastre despre e-mailul trimis președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, înainte de respingerea amendamentului care ar fi mărit accizele.
  • Și președintele PSD, Marcel Ciolacu, a tăcut pe subiect.
  • RISE Project a solicitat Intact Media Group și Alessandrei Stoicescu mai multe informații cu privire la sponsorii evenimentului “Harm Reduction Forum”, prezența Philip Morris la simpozion și călătoria vedetei tv alături de oficiali ai corporației la Monte Carlo. Nu am primit răspuns.
  • Philip Morris International nu ne-a spus dacă a sponsorizat călătoria Alessandrei Stoicescu la Monte Carlo și nici dacă a fost singura companie invitată la forumul moderat de realizatoarea Antena 3
  • Singura reacție a centralei Phillip Morris la întrebările noastre privind evenimentele din România a fost: ”Pentru a evita îndoielile, a fost plătită o taxă pentru participanții noștri. Philip Morris International nu a sponsorizat Forumul de reducere a riscurilor de la București.”   

FĂRĂ DOVEZI

Pentru a obține taxarea preferențiala, marile companii încearcă să convingă autoritățile naționale că beneficiul pentru sănătatea fumătorilor poate fi tradus ca un beneficiu pentru sănătatea publică.

Teoria este una falsă.Sănătatea publică se aplică tuturor fumătorilor și nefumătorilor. Atunci când impozitezi și aplici o politică fiscală care afectează întreaga societate, beneficiul pe care îl poți avea la un procent de fumători poate fi egalizat sau chiar depășit de riscul ca nefumătorii să înceapă să fumeze, pentru că văd produsul promovat ca fiind mai puțin toxic, sau de riscul de a folosi în paralel țigări convenționale și cele din tutun încălzit, care nu sunt lipsite de riscuri”, explica Anca Toma Friedlander, președinta asociației Smoke Free Partnership.

Sursă foto: Kyiv Post/Volodymyr Petrov

Sursă foto: Kyiv Post/Volodymyr Petrov

”Taxarea redusă a acestor produse nu poate fi justificată prin invocarea reducerii substanțelor toxice”, a adăugat Clara Volintiru, profesor în cadrul Academiei de Științe Economice, București. 

Nu se poate cuantifica însă pentru că bugetul de sănătate nu este corelat cu introducerea pe piață a acestor produse, iar colectările fiscale nu se duc cu dedicație pe sectoarele unde sunt realizate. 

Altfel spus, bugetul Sănătății, programele de tratament și campaniile anti-fumat nu beneficiază de mai multe venituri odată cu creșterea vânzărilor de țigări și nici nu înregistrează scăderi de costuri într-o situație inversă. 

”Desigur, din punct de vedere al politicii publice și bugetare ar trebui să existe o corelație între colectare și finanțare, dar în practică bugetul public este de cele mai multe ori informat de nevoi și nu de sursele de venit. Să nu uităm că evaziunea fiscală este oricum mare în cazul accizelor pe tutun”, adaugă profesoara Clara Volintiru.Într-un răspuns oficial către OCCRP, FDA a susținut că a autorizat IQOS în Statele Unite după ce a constatat că „produsele au niveluri reduse sau mai mici de toxine decât țigările clasice”.

Cu toate acestea, FDA a menționat că Phillip Morris Internațional nu a demonstrat că dispozitivul prezintă un „risc redus privind bolile asociate fumatului”.  “Nu există dovezi clinice sau epidemiologice directe de reducere a riscului, iar dovezile disponibile sunt insuficiente pentru a demonstra că IQOS va reduce semnificativ daunele și riscurile pentru utilizatorii individuali și va aduce beneficii sănătății populației“, a declarat agenția pentru OCCRP.Același lucru l-a scris chiar și Philip Morris în documentele trimise administrației americane: “Nu s-a demonstrat că trecerea la sistemul IQOS reduce riscul de a dezvolta boli legate de tutun în comparație cu fumatul de țigări.” 

Andrei CIURCANU

* Acest articol face parte din proiectul de investigații jurnalistice #BlowingUnsmoke, derulat de Organized Crime and Corruption Reporting Project în parteneriat cu RISE Project.

Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.