Rise Project Această hartă este cea mai mare vizualizare de date făcută până acum în România pe tema abuzului în școli: ea adună cazurile înregistrate în ultimii ani, de hărțuire și abuz sexual într-o instituție de învățământ din țară.
Această hartă nu este completă.
Când victimele sunt copii care se tem de abuzatorii lor pentru că-i văd în fiecare zi la catedră, majoritatea poveștilor rămân nespuse.
Când victimele care vorbesc sunt trimise la colț, iar abuzatorii lor scapă de condamnări și se întorc în sălile de curs, celelalte victime își înghit poveștile.
Această hartă adună toate cazurile de profesori abuzatori din școlile și universitățile din România care au ajuns pe masa unui judecător între anii 2017-2023. Dar și toate cazurile apărute în aceeași perioadă în presă, care, de cele mai multe ori, nu au fost cercetate nici de școala unde s-a petrecut abuzul, nici de poliție. Majoritatea profesorilor încă predau.
Datele sunt completate cu peste 150 de cazuri semnalate prin formularul online al proiectului Catedra de abuz. Timp de doi ani, am primit mărturii de la eleve, elevi, studente și studenți din toată țara despre abuzuri petrecute la meditații, în săli de sport, în mașina profesorilor, de la școli de țară până la cele mai prestigioase universități din România. Multe s-au întâmplat la începutul anilor 2000, iar victimele au reușit abia acum, la maturitate, să-și adune forțele și să vorbească despre ce-au pățit când erau eleve sau studente.
Volumul mare de mărturii primite de RISE nu a permis echipei mici a proiectului să investigheze fiecare caz în parte. Le publicăm cu această mențiune, deoarece le considerăm relevante pentru a arăta amploarea fenomenului.
268 de cazuri numără harta acum, dar vom continua s-o actualizăm periodic.
Dacă și tu te-ai confruntat cu o situație de abuz, scrie-ne pe catedradeabuz@gmail.com. Sau completează formularul de pe https://www.riseproject.ro/catedra-de-abuz/ și pune abuzul pe hartă.
Catedra de abuz este un proiect de jurnalism, cercetare și colectare de date care își propune să indexeze cazurile de hărțuire și abuz ale profesorilor din școlile din România și să provoace o dezbatere în societate despre amploarea fenomenului și posibilele soluții. Am publicat în perioada 2022-2024 mai multe serii de investigații despre profesori de la unele dintre cele mai importante universități din țară, am vorbit cu zeci de victime și experți, am adunat sute de mărturii, am realizat un studiu în colaborare cu o cercetătoare de la UB și am desenat această hartă.
HARTA FUNCȚIONEAZĂ CORECT DACĂ O DESCHIDEȚI DE AICI: https://rise-ro.github.io/abuzuri/
Pentru încărcarea eficientă a tuturor funcționalităților, vă recomandăm folosirea hărții pe desktop.
- Dintre cele 268 de cazuri indexate, doar 45 au fost dezbătute într-o sală de judecată.
- Doar 25 s-au terminat cu condamnări pentru profesorii abuzatori.
- 58 cazuri nu au fost dezbătute într-o sală de judecată, dar au ajuns în presă.
O dată la câteva săptămâni apare câte un caz nou. Cel mai recent (ianuarie 2024): un teolog, director al Școlii Postliceale Sanitare din Piatra Neamț, s-a întors la școală, deși e judecat pentru folosirea abuzivă a funcției: a pretins „favoruri de natură sexuală” unei eleve ca să n-o exmatriculeze. Judecătorii au decis să-i ridice profesorului măsura controlului judiciar, lăsându-l să se întoarcă la catedră.
Clemența justiției contribuie întotdeauna la perpetuarea abuzului.
Numărul cazurilor indexate în această hartă e mic față de răspândirea fenomenului. Nu există statistici oficiale, doar studii independente. Într-un raport publicat de RISE Project în parteneriat cu Asociația ANAIS în 2023, unul din doi elevi și studenți au declarat că au trecut prin cel puțin o formă de hărțuire sexuală. Într-un studiu realizat de FILIA, o treime dintre studente spun că au fost hărțuite sexual.
Ce am observat
Majoritatea victimelor sunt minore, iar peste 180 de profesori reclamați sunt cadre didactice care predau la clasele primare, gimnaziale și în ciclul liceal. Cele mai multe cazuri au fost raportate în București (70), urmat de județele Cluj, Iași, Maramureș și Galați, cu 11-12 cazuri fiecare.
Cea mai mică victimă avea 7 ani la momentul abuzului. Anchetatorii au descoperit că profesorul mai abuzase alte eleve minore la altă școală unde predase.
Vârstele profesorilor reclamați variază între 21 și 80 de ani. În ceea ce privește materiile predate de aceștia, cei mai mulți abuzatori predau Educație Fizică (42), urmată de Matematică (23) și Istorie (12).
De cele mai multe, ori abuzatorii au fost bărbați, iar victimele au fost fete și femei, însă au existat și câteva cazuri în care victimele au fost băieți și bărbați și trei cazuri în care abuzul a fost comis de o femeie. Abuzurile s-au întâmplat atât online, cât și offline, în casa profesorului, în sala de clasă sau chiar în mașina profesorului. Elevele/elevii și studentele/studenții au fost atinse de profesorii lor în zonele intime, li s-a cerut sex sau poze nud, au fost hărțuite, șantajate, uneori chiar violate și sechestrate.
În toate cazurile, abuzatorii au profitat de poziția de putere oferită de statutul de profesor pentru a comite abuzul, iar unii dintre ei au promis avere („vila mea din Cotroceni”, „te umplu de bani”), note mai bune, promovarea examenelor și beneficii în schimbul favorurilor sexuale sau a tăcerii victimei. În cazul în care victimele refuzau sau doreau să anunțe autoritățile despre abuzurile la care sunt supuse, iar profesorii aflau, aceștia le amenințau, pretindeau că au relații printre judecători („sunt strănepot de judecător”, „frate de grefier”) sau că o să aibă probleme la școală sau în facultate („exil scrie pe tine”). În cazul abuzurilor care au durat ani de zile, victimele au declarat că nu au vorbit cu nimeni din cauza fricii și a rușinii, dar și din cauza statutului social al abuzatorului oferit de funcția de profesor și de frica de a nu fi denigrate și marginalizate de comunitatea lor.
De cele mai multe ori, abuzatorii încercau să izoleze victimele și le agresau fie în mașină, fie la finalul cursurilor, când rămâneau singuri cu ele în clasă, fie în cabinetul lor personal din școală, dar au existat și cazuri în care abuzurile erau comise în repetate rânduri în sala de clasă, de față cu ceilalți elevi (avansuri, mângâieri pe picior, atingeri pe fund sau pe sâni, săruturi, jigniri și injurii).
Atunci când elevii au fost întrebați de procurori dacă erau conștienți că un anumit profesor este abuzator, aceștia spuneau de cele mai multe ori că „se știa”. În cazul unui profesor de engleză, civică și istorie care a hărțuit sexual mai multe eleve de 10 și 13 ani, elevii au declarat că profesorul era „cunoscut pentru comportamentul abuziv” și că le atingea pe eleve pe sâni și pe fund inclusiv în timpul orelor. Elevii știau și cine era „victima preferată” a agresorului: o elevă de 10 ani pe care o chema și o agresa în biroul său de la școală aproape zilnic.
Cazul acestui profesor subliniază problema abuzurilor care sunt rezolvate intern, când abuzatorii sunt sancționați de unitatea de învățământ doar cu diminuarea salariului. Profesorul a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru că a agresat sexual în repetate rânduri mai multe eleve din liceu, dar abia în 2011. Cu câțiva ani înainte de începerea procesului, profesorul mai fusese sancționat de școală cu diminuarea salariului cu 15% pe o perioadă de 6 luni pentru că o apucase de sâni pe o elevă de clasa a VII-a. Apoi a continuat să-și abuzeze elevele.
În unele situații, am reușit să ajungem la cazurile de abuz prin intermediul dosarelor care au vizat contestanții formulate de profesori împotriva deciziilor de sancționare ale școlilor/universităților. De exemplu, un profesor de educație civică din Orăștie a contestat în instanță decizia școlii unde preda de a-i reduce salariul cu 15% pe o perioadă de 3 luni. Decizia a fost luată după ce mai mulți elevi au reclamat că profesorul are un comportament indecent și că, de-a lungul timpului, a atins mai mulți elevi în zonele genitale, i-a mângâiat pe genunchi și le-a făcut masaj nesolicitat. Victimele erau în principal elevi de clasa a VII-a. Profesorul a contestat decizia, invocând un presupus conflict de interese. Atât Tribunalul Hunedoara, cât și Curtea de Apel Alba Iulia i-au respins contestația.
În cazul său, instanța a menținut decizia de sancționare, în schimb au existat situații în care contestațiile au fost acceptate din motive tehnice. De exemplu, un profesor de fizică din Cluj a fost sancționat de școala unde preda pentru că a avut o atitudine neadecvată și un comportament agresiv față de elevi, cu scăderea salariului cu 10% timp de o lună. Își nota elevii în funcție de aspectul fizic, iar comisia de cercetare disciplinară a aflat că profesorul îi înjura pe elevi („lepră”, „idioată”) și că le făcea avansuri sexuale („aș vrea să fiu cu tine, dar nu mi se mai scoală”). Profesorul nu era la prima abatere, fiind sancționat de școală cu un an în urmă pentru același tip de fapte, dar atunci primise doar un avertisment. Nemulțumit de decizie, a atacat-o în instanță, motivând că nu îi fusese comunicată în termen de 5 zile. Prima instanță a menținut decizia de sancționare, dar profesorul a făcut apel, iar Curtea de Apel Cluj a anulat decizia luată de școală pentru un viciu de procedură: nu menționase că profesorul poate contesta decizia la instanța de judecată. Din această cauză, școala a fost obligată să-i plătească profesorului cheltuielile de judecată și cei 10% din salariu reținuți în baza deciziei de sancționare.
Într-un alt caz, un profesor de educație antreprenorială din Botoșani a fost sancționat cu scăderea salariului cu 5% pe o perioadă de trei luni pentru că a comparat o elevă de clasa a X-a cu o actriță porno și i-a îndemnat pe colegii ei să caute pe telefon fotografii cu actrița respectivă pentru a observa asemănările. De asemenea, elevii au spus că profesorul agresează verbal fetele din clasă, le face avansuri și că face teste de personalitate din care urmau să afle ce personalitate sexuală au („a decis să facă elevilor un test psihologic cu tentă sexuală în care vorbea despre portretul sexual și erotic”). Elevii au menționat și că profesorul are „priviri asupra corpului (…) foarte insistente, nepotrivite unui profesor”). Cu câțiva ani în urmă acesta mai fusese sancționat cu diminuarea salariului cu 10% pe o perioadă de trei luni pentru că băuse alcool în timpul orelor. În fața instanței, profesorul a declarat că nu înțelege cu ce a greșit și că a făcut o asemănare între o elevă și un „model” pentru a-i învăța pe elevi cum să „inițieze o afacere cu modele”. Acesta încă predă.
Judecătorii
În timpul documentării am urmărit și modul în care instanța se raportează la incidentele de abuz. Dintr-un total de 25 de cazuri în care s-a emis o decizie de condamnare, 17 s-au finalizat cu pedepse cu suspendare și doar în 8 cazuri pedeapsa a fost cu executare. Pe lângă asta, în unele situații judecătorii descriu faptele de abuz ca acte consimțite, chiar dacă victimele sunt minore.
Principalul caz documentat a fost al unui profesor la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă din Roman, anchetat de judecători pentru că a violat o elevă de 15 ani în repetate rânduri, inclusiv pe catedră, a bătut-o și torturat-o, a lăsat-o însărcinată și a pus-o să facă avort. A agresat-o inclusiv în timpul orelor de la școală. Eleva se afla într-o situație vulnerabilă și era diagnosticată cu o formă de întârziere mentală. În ciuda dizabilității fetei, a diferenței de vârstă dintre ea și profesor și a dinamicii de putere dintre ea și abuzator, instanța din Bacău a descris violul după care minora a rămas însărcinată drept un „act sexual normal consimțit neprotejat cu eleva minoră de 15 ani”.
Un alt caz șocant îl implică pe un profesor de matematică din Neamț, sancționat de comisia de cercetare disciplinară a școlii unde preda cu desfacerea contractului de muncă. Îi adresase injurii și jigniri unei eleve de la o altă instituție de învățământ („handicapată curvă”, „cățea în călduri”, „jigodie ordinară”, „curvă proastă”), după ce fata l-a refuzat atunci când i-a cerut fotografii nud. În fața instanței, profesorul a motivat că era „extraordinar de entuziast” deoarece „băuse două damigene de vin” și a dat vina pe pandemie care „a generat depresie”, iar el nu a făcut față acestui stres.
În prima instanță, judecătorii de la Tribunalul Neamț i-au dat dreptate profesorului și au decis înlocuirea deciziei de concediere cu o decizie de diminuare a salariului cu 15% pe o perioadă de 6 luni. Aceștia au criticat-o pe elevă pentru că a făcut public schimbul de mesaje dintre ei fără acordul profesorului, că a afectat imaginea lui și a unității de învățământ și că a încălcat „secretul profesional”. În motivarea deciziei, judecătorii au spus că nu pot ignora contextul în care a fost săvârșită fapta. Au adăugat că „restricțiile foarte dure” din perioada stării de urgență au dus la alienări, depresii și probleme psihice constante. Motivarea critică inclusiv introducerea educației sexuale în școli, proliferând inclusiv dezinformarea cum că „OMS (…) susține necesitatea învățării copiilor între 0-4 ani a tehnicilor masturbării”, lucru care ar fi o „atingere gravă a conduitei morale conformă deontologiei profesionale dar și prestigiului învățământului în general”. Dezinformarea a fost răspândită de mai multe site-uri și inclusiv de fostul președinte al Braziliei, dar a fost infirmată în repetate rânduri.
La apel, judecătorii au decis menținerea deciziei de concediere.
Dintr-o eroare tehnică independentă de echipa RISE Project, o parte dintre mărturiile consemnate în formular nu au fost indexate și nu se regăsesc în „Harta hărțuirii sexuale în sistemul de învățământ din România”.
Eroarea a fost remediată, iar formularul în care pot fi raportate cazurile de abuz este în continuare activ.
Din cele peste 200 de formulare completate, 42 de persoane doar și-au lăsat contactul, dar nu au lăsat nici un detaliu. Le-am inclus în hartă pe cele care au oferit detalii, fără să menționăm numele agresorului sau unitatea de învățământ unde a fost comis abuzul. Alteori, singurele detalii au fost bifarea unui tip de agresiune dintr-o listă, de asta ele pot părea repetitive.
Dacă observi vreo eroare în hartă sau ceva care nu funcționează, scrie-ne pe catedradeabuz@gmail.com
COORDONATOR PROIECT: Luiza Vasiliu
REPORTER: Ioana Moldoveanu
COLECTARE DATE: Andrei Petre
DESIGN: Edit Gyenge
„Catedra de abuz” este un proiect jurnalistic care monitorizează hărțuirea și abuzul sexual în școlile, liceele și universitățile din țară. Dacă și tu te-ai confruntat cu o situație de abuz, scrie-ne. Completează formularul de pe https://www.riseproject.ro/catedra-de-abuz/ și pune abuzul pe hartă.
„Harta hărțuirii sexuale în sistemul de învățământ din România” este un proiect derulat de Asociația RISE Project în parteneriat cu Asociația ANAIS, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund – Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă
#catedradeabuz #haide #ActiveCitizensFund #România #activecitizens #EEANorwayGrants
Bianca Albu 
Codruta Simina 
Rise Project 
Andrei Ciurcanu 
Ionuț Stănescu