Andrei Ciurcanu Deși România se laudă cu cel mai performant sistem de trasabilitate din Europa (SUMAL), unele companii au găsit imediat breșele din sistem – fotografiile clonă.
Autoritățile susțin că metoda ilegală a devenit un fenomen national și că este folosită frecvent de către operatorii economici pentru a expedia și transporta materiale lemnoase de proveniență ilegală.
Practic angajații firmelor nu fotografiază camioanele cu lemn, așa cum cere legea, dar încarcă în SUMAL alte poze preluate de pe dispozitive electronice.
În ultimul an fost confiscate volume mari de lemn și au fost date amenzi care depășesc 2 milioane de euro.
Am descoperit că mecanismul ilegal a fost folosit inclusiv de filialele grupului Kronospan din România.
Am analizat peste 21.000 de transporturi și am identificat sute de fotografii neconforme încărcate în SUMAL pentru lemn care a fost livrat la Sebeș și alte sute pentru care nu a fost fotografiată marfa.
Ministerul Mediului a anunțat că utilizarea fotografiilor clonă va fi asimilată falsului în declarații, iar cei care practică această metodă riscă închisoarea.
5 mai 2023, județul Bistrița. Un camion plin cu rumeguș este oprit la un control de rutină de un echipaj de poliție, când se deplasa spre fabrica din Sebeș, Alba, deținută de Kronospan. Corporația austriacă, una dintre cele mai mari din lume, deține în România trei fabrici de prelucrare a lemnului la Sebeș, Brașov și Fălticeni.
Echipajul de poliție oprește camionul și verifică documentele. De un an, autoritățile se confruntă cu o nouă problemă: transporturile clonă.
Este o metodă ilicită de ocolire a SUMAL 2.0 – Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos – gestionat de Ministerul Mediului, despre care fostul ministru, Tanczos Barna, susținea că este unul dintre cele mai performante din Europa.
Camionul e al companiei Silva Logistic, un SRL controlat tot de Kronospan. Lemnul încărcat provine de la o importantă firmă din Bistrița, Silvania Internațional Prod, care este în top 10 companii de prelucrare a lemnului din țară. Toate companiile implicate în acest transport au cel puțin un element în comun. Au fost amendate de Consiliul Concurenței, în 2021, pentru practici anticoncurențiale.
Toate transporturile de lemn trebuie să obțină un cod unic, iar șoferul trebuie să introducă în sistem detaliile transportului inclusiv fotografii cu camionul încărcat. În felul acesta, Poliția și Garda Forestieră pot verifica rapid legalitatea transportului și proveniența lemnului încărcat.
Dar unele companii au reușit destul de ușor să identifice slăbiciunile sistemului și să-l evite. Autoritățile au descoperit că unii utilizatori folosesc SUMAL ca să spele lemnul tăiat ilegal și care nu are acte de proveniență. Una dintre metodele folosite este să introducă date false în SUMAL și fotografii-clonă, creând astfel aparența legalității unor transporturi de lemn.
În aprilie 2022, legislația a fost modificată în așa fel încât toate transporturile care folosesc fotografii clonă să fie declarate ilegale. Utilizarea fotografiilor- clonă a devenit un fenomen la scară națională și a determinat Ministerul Mediului să solicite o nouă modificare legislativă. Într-o conferință din august anul trecut, ministrul mediului, Mircea Fechet, a anunțat că utilizarea fotografiilor – clonă va fi asimilată falsului în declarații, iar cei care practică această metodă riscă inclusiv cu închisoarea.
După ce au verificat actele, polițiștii au descoperit că în SUMAL a fost încărcată o fotografie neconformă. În loc să fie fotografiată marfa din container, utilizatorul a fotografiat ecranul unui telefon mobil. Cel care a realizat fotografia a fost șoferul camionului, angajat al firmei de transport Silva Logistic, SRL , deținută de Kronospan prin intermediul unei companii cu sediul în Cipru.
Cazul camionului oprit de poliție a fost startul unei documentări jurnalistice care s-a întins pe mai multe luni. Reporterii RISE au analizat transporturile făcute de Silva Logistic din momentul în care utilizarea fotografiilor neconforme (clone) a fost declarată nelegală și până în prezent. Am analizat mai mult de 7.000 de transporturi și peste 21.000 de fotografii. Am descoperit astfel că Silva Logistic a folosit clonele pentru sute de transporturi.
Pentru alte cel puțin două sute, firma nu a încărcat nicio fotografie, deși legea impune ca produsele transportate să fie vizibile în fotografii.
240 de clone, același transportator
Așadar, cum a fost posibil ca o companie deținută de Kronospan să folosească aceasta metodă ilegală pentru a transporta lemnul, iar gigantul austriac să-l recepționeze fără nicio problemă?
“A fost fotografie la fotografie. A fost șoferul grăbit pentru că o încărcat din două locuri. Un container dintr-un loc și pe celălalt din altul și poza nu a fost conformă. Asta a fost toată treaba”, a încercat să explice situația Emil Iugan, managerul firmei Silvania International, compania de unde provenea lemnul.
Iugan a adăugat că firma sa nu a fost implicată în acest caz și că afacerea lui este curată:
“La noi nu e cazul de transporturi multiple. Sunt transporturi multiple care îngenunchează economia reală de către economia subterană care este în floare în țară”.
O analiză mai amănunțită a datelor încărcate în SUMAL arată însă o altă realitate decât cea descrisă de omul de afaceri. Am descoperit că mașina oprită de poliție în mai nu este un caz izolat. Aproape 30 de transporturi cu fotografii neconforme realizate de Silva Logistic sunt cu lemn provenit din fabricile controlate de familia Iugan, operate de Silvania Internațional și, respectiv, Silvania Sortilemn.
O parte din aceste transporturi a ajuns la fabrica Kronospan din Sebeș, iar cele mai recente avize cu fotografii neconforme au fost înregistrate la începutul lunii noiembrie 2023.
Contactat telefonic omul de afaceri Emil Iugan a spus că nu e treaba companiei pe care o conduce ca să verifice camioanele Silva Logistic.
“Noi nu suntem criminali. Nu e obligația mea să fac poze la camioanele lor. Nicăieri nu scrie în lege că trebuie să fac asta. Eu l-am încărcat, a plecat, mi-a venit confirmarea. Nu știu unde vedeți problema!”, a reacționat Emil Iugan.
Silvania Internațional este doar una dintre cele 66 de companii care au livrat lemn transportat de Silva Logistic cu fotografii neconforme.
Din aprilie 2022 și până în noiembrie 2023, compania Silva Logistic, deținută de Kronospan, a realizat peste 240 de transporturi pentru care au fost folosite fotografii neconforme. Au fost 3000 de metri cubi de lemn și produse din lemn, iar jumătate din această cantitate a ajuns chiar la fabrica Kronospan din Sebeș. Practic, Silva Logistic a vehiculat, prin transporturi cu fotografii neconforme, jumătate din lemnul confiscat valoric de poliție la nivel național într-un an, aprilie 2022-mai 2023, luna în care poliția a oprit camionul cu lemn al celor de la Silva Logistic.
Kronospan a primit transporturi cu fotografii neconforme și din alte părți. Am mai identificat cel puțin un partener important al Kronospan care, pentru transporturile care au ajuns la fabrica din Sebeș, a utilizat fotografii care prezintă elemente descoperite și de Garda Forestieră Națională în investigațiile interne privind utilizarea de fotografii neconforme la nivel național. Este vorba despre DML Invest SRL, care se află în topul celor mai importante 10 firme care livrează lemn fabricii de la Sebeș.
Am solicitat companiei un punct de vedere cu privire la fotografiile neconforme pentru transporturile de lemn. Contactat telefonic administratorul firmei a susținut că va reveni cu explicații. Până la publicarea acestui material nu am primit un răspuns.
HARTA TRANSPORTURILOR CU FOTOGRAFII CLONĂ
Pentru încărcarea eficientă a tuturor funcționalităților, vă recomandăm folosirea hărții pe desktop.
„ESTE CU ADEVĂRAT ȘOCANT”
Marile corporații au propriile proceduri de verificare a legalității în relația cu partenerii comerciali. De aceea, am întrebat experții despre cazurile descoperite de noi.
“Este cu adevărat șocant pentru mine să aflu că o companie atât de mare, care aprovizionează atât de mult lemn zilnic, nu folosește cel puțin acest instrument disponibil public, SUMAL, pentru a verifica achizițiile pe care le face”, a fost reacția lui David Gehl, manager trasabilitate și tehnologii din cadrul Environmental Investigation Agency, un ONG care investighează infracțiunile de mediu în întreaga lume. EIA știe cum funcționează furtul și transportul lemnului ilegal pe drumurile din România.
“Nu este prima dată când compania Kronospan apare în centrul poveștilor privind lemn ilegal. EIA a menționat numele companiei în multe alte ocazii și rapoarte. Așa că mă uimește cu adevărat că o astfel de companie, care s-a aflat sub lupa investigatorilor în trecut, nu folosește instrumente disponibile public pentru tranzacții curate”, susține Gehl.
În 2015, investigatorii EIA au descoperit și cum un alt mare procesator de lemn austriac, Holzindustrie Schweighofer, a negociat lemn tăiat ilegal.
Și grupul austriac Holzindustrie Schweighofer redenumit HS Timber, figurează pe harta transporturilor clonă. Am descoperit cinci transporturi diferite pentru care a fost folosită aceeași fotografie. Patru clone au plecat din fabrica de la Sebeș, deținută la acea vreme de Schweighofer, iar a cincea dintr-o fabrică a celor de la Kronospan. Apoi toate transporturile au ajuns la unitatea Kronospan din Sebeș.
Solicitat să comenteze situația, responsabilul departamentului de conformitate al HS Timber a răspuns că firma a investigat cazul și nu a identificat nicio problemă care să afecteze compania.
Am contactat toate companiile care au livrat lemne folosind camioanele Silva Logistic și unde s-au folosit fotografii neconforme. Cel puțin 10 dintre ele au răspuns și au insistat că respectă legislația și că nu e responsabilitatea lor să facă fotografiile și nici să le încarce în sistemul SUMAL.
“Companiile mari de procesare din piața lemnului sunt actorii care definesc ce se întâmplă în pădure prin controlul asupra lanțului propriu de aprovizionare. Dacă țin la sustenabilitate, și majoritatea o promit benificiarilor, atunci trebuie să dezvolte metode interne de trasabilitate, deci să dubleze SUMAL acolo unde el dă greș”, a explicat Ciprian Gălușcă, coordonator de campanii pentru păduri în cadrul Greenpeace România. Gălușcă a adăugat că marii traderi ar trebui să fie responsabili și să verifice inclusiv transporturile încărcate în SUMAL.
CUM FUNCȚIONEAZĂ SUMAL. În România, fiecare transport de lemn este urmărit prin GPS și este obligatoriu să fie încărcat în SUMAL cu toate detaliile: numele companiei care transportă lemnul, cea care l-a recoltat/procesat, numărul de înmatriculare al camionului, volumul lemnului care a fost încărcat, specia și fotografiile camionului și a încărcăturii. Fotografiile sunt necesare pentru a verifica lemnul între momentul încărcării și destinație. Mai exact că nu a fost adăugat lemn fără proveniență peste volumul legal.
Cu toate aceste detalii încărcate în sistemul de trasabilitate, operatorul primește un cod unic care este disponibil pentru o anumită perioadă de timp necesară transportului să ajungă de la punctul de încărcare și până la destinație.
Prin primirea acestui cod, transportul este considerat legal până la proba contrarie. Și aici lucrurile se complică. Pentru ca fotografiile clonă să fie identificate, sistemul de trasabilitate trebuie actualizat continuu, dar în prezent acest lucru este realizat manual de un grup de angajați care analizează fiecare fotografie încărcată în sistem.
Adică exact ceea ce au făcut și reporterii RISE.
Ciprian Gălușcă de la Greenpeace a explicat că, dacă sistemul nu detectează automat clonele, cu o echipă subdimensionată este imposibil de identificat ilegalitățile în condițiile în care zilnic sunt înregistrate peste 12.000 de transporturi:
“Clonarea fotografiilor încărcate în SUMAL este una dintre portițele de eludare, prin care agenții economici generează artificial acte de proveniență pentru lemnul tăiat ilegal, sau lemn a cărui proveniență nu poate fi justificată. Am evidențiat această metodă încă de acum doi ani, când analizam riscurile teoretice a sistemului”.
În 2015, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a declarat tăierile ilegale un potențial risc la securitatea națională. Cunoscută și sub numele de „plămânul Europei”, România găzduiește cele mai mari păduri primare din UE, care sunt sub presiunea tăierilor din cauza cererii mari de pe piața lemnului.
Din cauza tăierilor ilegale și a distrugerii pădurilor incluse în Siturile Natura 2000, România riscă un proces de infringement din partea UE, ceea ce înseamnă că putem plăti, ca țară, amenzi în fiecare zi, până când autoritățile noastre remediază problema.
Parțial SUMAL a fost construit exact pentru acest lucru – lupta împotriva tăierilor ilegale printr-o analiză la nivel național a trasabilității lemnului. Fără analiza și procesarea automată a datelor introduse în sistem, munca este inutilă, afirmă expertul Greenpeace, care mai susține că fenomenul s-a extins la nivel național.
Utilizarea clonelor la nivelul întregii țări a fost confirmată și de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). Într-un răspuns oficial, IGPR ne-a explicat că metoda ilegală este folosită frecvent de către operatorii economici de profil “pentru a expedia și transporta materiale lemnoase de proveniență ilegală, în special la efectuarea transporturilor multiple în baza aceluiaşi aviz de însoțire sau pentru a efectua transporturi din altă locație/altă încărcătură decât cea declarată în sistemul informatic SUMAL 2.0”.
Fenomenul la scară națională se oglindește și în cuantumul amenzilor și a volumului de lemn confiscat. În perioada aprilie 2022 – decembrie 2023, Poliția Română și Garda Forestieră au descoperit peste 2400 de transporturi clonă, au dat aproape 2 milioane de euro amenzi și au confiscat lemn în valoare de 1.6 milioane de euro.
Ministerul Mediului nu a implementat, până acum, filtre care să împiedice utilizarea, în SUMAL, a clonelor sau să le identifice pe cele deja încărcate în sistem. La începutul lunii august 2023, ministrul mediului Mircea Fechet a anunțat, într-o conferință de presă, că autoritatea de control se confruntă cu o serie de agenți economici care folosesc metode neortodoxe pentru transporturi și apelează la fotografii falsificate:
“Există un anumit grad de inventivitate și vom spune prin noul cod silvic că introducerea în Sistemul electronic a acestor date falsificate va fi asimilată infracțiunii de fals în declarații pe de o parte și va însemna un risc de închisoare de până la cinci ani”.
Amenințarea cu închisoarea și simpla identificare a fotografiilor neconforme nu este de ajuns pentru a descuraja transporturile ilegale.
„Vedem că sunt organe de control care își asumă riscuri ridicate pentru a investiga cazuri de tăieri ilegale, investigații care necesită mult timp și pentru care investigatorii depun eforturi considerabile. Și totul se sfârșește cu dosarele care sunt clasate sau rămân ascunse prin niște sertare”
– David Gehl, expert EIA
ANCHETE ÎNTÂRZIATE
Ultimul raport al Inspecției Judiciare privind modul de investigare a infracțiunilor silvice arată întârzieri mari în anchetele penale.
Nici legislația care îi pedepsește pe cei care folosesc clone nu este eficientă. Legea actuală, în forma în care este scrisă, îl responsabilizează pe agentul comercial care vinde lemnul și nu pe cei care îl transportă și care realizează fotografiile, iar apoi le încarcă în SUMAL. Este o scăpare în lege, care a limitat investigațiile polițiștilor și ale inspectorilor din Gărzile Forestiere, au explicat surse din rândul investigatorilor.
Ministerul Mediului a fost informat cu privire la această problemă din lege încă din februarie 2022. Un raport al Gărzii Forestiere trimis ministrului atrăgea atenția că din cauza legii actuale, clonele pot fi investigate și sancționate numai în cazurile în care aceeași firmă realizează transportul și vinde lemnul. Într-un răspuns oficial, Ministerul Mediului ne-a confirmat situațiile conflictuale din lege și a explicat că în viitorul apropiat vor fi făcute modificări.
Pentru autoritățile de control nu doar prinderea celor care transportă lemn ilegal este dificilă, ci și sancționarea lor chiar și când sunt prinși în flagrant. Potrivit informațiilor obținute din Gărzile Forestiere și Poliția Română, procurorii care investighează ilegalitățile returnează de obicei camioanele confiscate, deși agenții economici sunt surprinși cu fotografii neconforme și cu cantități de lemn peste avizele înscrise în SUMAL.
Un astfel de caz s-a petrecut în județul Mureș. Garda Forestieră Națională și Poliția au descoperit că o firmă folosește fotografii neconforme pentru transporturi de lemn. Asta a determinat o verificare mai atentă în teren.
Așadar, la un control de rutină anchetatorii au oprit unul dintre camioanele firmei care era plin cu bușteni și au constatat că transportul nu era nici măcar declarat în SUMAL.
Conform legii, transportul de material lemnos fără documente în volum de peste 10 mc este infracțiune. Așadar, Poliția și Garda Forestieră au confiscat camionul și au depus plângeri penale, iar dosarul a fost înregistrat la parchetul de pe lângă judecătoria Reghin. La doar o lună după ce mașina a fost oprită în trafic, procurorul de caz a decis restituirea camionului confiscat.
Într-un răspuns pentru RISE, conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin a confirmat cercetările din dosarul penal și a explicat că “măsurile dispuse reprezintă o etapă a procesului penal conform Codului de procedură penală care nu înfrâng în nici un fel principiul prezumției de nevinovăție”.
Ca urmare, camionul este folosit și în prezent pentru transportul de material lemnos.
ȘOFERII DIN ECRANELE TELEFOANELOR
Primele cazuri de clone au fost descoperite în primăvara lui 2022 și din acel moment fenomenul s-a extins la scară națională. Erorile din fotografii au fost elementele care au dat de gol frauda. Inspectorii Gărzilor Forestiere au descoperit că în fotografii apar reflexii ale soarelui sau alte surse de lumină, degetele șoferilor și, uneori, chiar șoferii apar oglindiți în ecranele telefoanelor pe care le-au fotografiat. În plus, imaginile au o culoare nenaturală violet albăstruie sau marginile telefonului erau vizibile. Reporterii RISE au identificat aceste elemente în toate cele 240 de clone introduse în SUMAL ,realizate de Silva Logistic.
Au fost încărcate fotografii în care sunt vizibile degetele unor persoane care țin în mână telefonul de pe care s-a făcut fotografia.
Uneori sunt vizibile marginile telefonului, inclusiv opțiunile din meniul aplicației camerei foto ale dispozitivului fotografiat.
În alte fotografii sunt vizibile surse de lumină, flashurile, soarele sau, dacă fotografiile au fost realizate în interior, reflexia becurilor.
În alte cazuri, imaginile neclare, pixelii și culoarea violet albăstruie dezvăluie fișierele neconforme.
Pentru că și-au dat seama că pot fi prinși din cauza reflexiilor, tehnicile pentru a ascunde clonele s-au schimbat între timp, susține un specialist din cadrul Gărzii Forestiere Naționale:
“Unii utilizatori folosesc acum pagini tipărite pe foi A4 și filtre pentru camere, astfel încât clonele să fie cât mai reale și destul de greu de identificat pentru noi. Dar după ceva muncă reușim să găsim o parte din ele”.
Un posibil caz de clonă pentru care a fost folosită o foaie A4 a fost identificat și-n cazul unui transport realizat de Silva Logistic. Lemnul provenea de la fabrica din Lunca Ilvei al celor de la Silvania Internațional. I-am arătat specialistului GFN fotografia și după o scurtă analiză a confirmat că toate elementele din fotografie corespund cazurilor documentate de Garda Forestieră Națională.
“Este nevoie de o echipă mult mai mare, nu avem suficient personal pentru a identifica toate fotografiile neconforme la nivel național”, a adăugat specialistul.
Am apelat la un expert independent ca să analizeze cele 240 de fotografii neconforme încărcate în sistemul SUMAL pentru transporturile realizate de Silva Logistic.
Catalin Grigoras, profesor asociat la Centrul Național pentru Criminalistică Media din Universitatea din Colorado și expert criminalist în domeniul audio-video, a confirmat informațiile RISE. Acesta a constatat neconcordanțe în majoritatea fotografiilor încărcate în SUMAL.
Grigoraș a descoperit că unele dintre ele aveau același conținut sau unul similar, că există reflexii ale luminii și că în multe cazuri sunt vizibile fie matricea ecranului, meniul aparatului electronic fotografiat, dar și marginile dispozitivului. Pentru 60 de fotografii specialistul a susținut că imaginile „nu conțin artefacte suficient de puternice sau clare” precum restul analizate, dar că asta nu înseamnă neapărat că nu conțin unele artefacte.
CÂND LEMNUL TRECE GRANIȚA
Kronospan este unul dintre cei mai mari producători mondial de panouri pe bază de lemn, care sunt utilizate de la mobilier și design interior până la case cu cadru din lemn, fațade de clădiri și parchet.
În România, compania are trei fabrici și vinde produsele din lemn în toată Europa.
Cu transporturile clonă amestecate în fluxul de livrare, toți partenerii Kronospan riscă să cumpere produse care conțin lemn de proveniență ilegală, ne-a explicat Thomas Waitz, membru al Parlamentului European:
„Compania livrează produsele celor mai mari producători de mobilă din lume, și anume Ikea, XXX Lutz și așa mai departe. Orice companie producătoare de mobilă care cumpără produse Kronospan nu poate exclude faptul că tranzacționează lemn măcar parțial tăiat ilegal sau declarat fals. Există un risc mare. Există un risc evident”.
Europarlamentarul a călătorit în România de mai multe ori și a văzut cum sunt gestionate pădurile de la noi. În 2018, Waitz a încercat, fără succes, să viziteze fabrica Kronospan din Sebeș, ca să se întâlnească cu conducerea unității, pentru a discuta despre acuzațiile privind procesarea lemnului ilegal. Nu l-a primit nimeni din conducerea fabricii.
„Kronospan este singura companie de această dimensiune despre care știu că nu comunică cu nimeni. Această companie a reușit să activeze fără să fie sub lupa autorităților, dar acest lucru nu mai este posibil.
Tot mai mulți actori, instituții, dar și forțele de ordine primesc din ce în ce mai multe dovezi cu privire la faptele lor”.
– Thomas Waitz, membru al Parlamentului European
În România, Kronospan a fost amendată în 2021 de Consiliul Concurenței cu 9,4 milioane de euro pentru practici anticoncurențiale. Alături de Kronospan a fost amendată și compania HS Timber, fosta Holzindustrie Schweighofer, și alte companii.
Consiliul Concurenței a susținut că au fost încălcate regulile pieței de marii jucători, în scopul eliminării concurenței și achiziția de lemn mai ieftin, în defavoarea statului.
Practic, statul român pierde de mai multe ori. Cum? Înțelegerile netrasparente ale jucătorilor din piață asupra prețului fac ca la bugetele publice să ajungă mai puțini bani, iar licitațiile cu probleme sunt pentru lemnul din pădurile statului.
În aceeași investigație, a fost sancționată și compania de transport Silva Logistic, care a primit o amendă de peste 120.000 de euro.
Anul trecut, Silva Logistic a fost amendată din nou. Polițiștii au descoperit că firma a făcut zeci de transporturi fără ca în SUMAL să fie încărcate fotografii din care nu se putea distinge sau focaliza lemnul. Reporterii RISE au descoperit că în SUMAL au fost încărcate sute de transporturi pentru care încărcătura de lemn nici măcar nu a fost fotografiată.
Și Garda Forestieră a amendat compania anul trecut. În timpul unor controale de rutină inspectorii din teren au identificat un camion care transporta rumeguș, fără ca sistemul GPS să fie mereu activ. Silva Logistic a contestat în instanță amenda de la Garda Forestieră, iar dosarul este încă pe rol.
Oficial, în discursul public, compania Kronospan susține că deține o matrice de risc și că are niște proceduri de selecție foarte riguroase în rândul furnizorilor. De altfel, Oana Bodea, directorul general al Kronospan Trading, a lăudat sistemul din România în cadrul unei conferințe organizate de industria mobilei în toamna lui 2022:
“Noi suntem primii care susținem sustenabilitatea. SUMAL 2 este un program care ar trebui să fie promovat la nivel european. Europa vorbește acum de trasabilitate totală la lemn. România cred că este singura țară care are un sistem implementat de trasabilitate totală. Ar trebui să mergem la Comisia Europeană să le cerem să implementeze trasabilitatea asta și SUMAL în celelalte țări care nu au asemenea trasabilitate”
Conducerea Kronospan din România a refuzat să ofere un interviu pe subiectul fotografiilor neconforme în cazul transporturilor Silva Logistic. În schimb, compania a recunoscut, într-un răspuns oficial, că există probleme în modul în care șoferii de transport fac fotografii – „din neglijență sau ignoranță”.
Oficialii Kronospan au insistat că achiziționează doar lemn legal care este verificat temeinic, iar aceste proceduri interne de control vizează atât furnizorii, cât și transporturile recepționate.
„Cel mai important obiectiv al nostru în Silva și în Kronospan este să respectăm în totalitate legislația în vigoare și să facem cât mai multe verificări pentru a ne asigura că lemnul pe care îl cumpărăm este de proveniență legală”, ne-a explicat Oana Bodea, CEO Kronospan România.
Ca dovadă a legalității în cazul celei mai recente fotografii neconforme utilizate pentru un transport din noiembrie 2023, oficialul Kronospan a prezentat o fotografie a camionului, care a fost realizată de sistemul CCTV al Kronospan instalat la intrarea în fabrica din Sebeș.
Doar că în sistemul CCTV culoarea camionului apare albă, în timp ce fotografia clonă încărcată în sistemul SUMAL pentru același transport arată un camion de culoare albastră.
SOLUȚIA: INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ
Inteligența artificială ar putea fi soluția pentru a procesa volumul imens de date. În fiecare zi, peste 12.000 de transporturi sunt înregistrate în SUMAL, pentru fiecare transport fiind încărcate patru fotografii. Asta înseamnă zeci de mii de fotografii zilnic. Un volum de date imposibil de procesat de o mână de oameni.
La sfârșitul lunii septembrie anul trecut, o echipă din cadrul Ministerul Mediului s-a întâlnit cu specialiști ai Google România. Cele două părți au discutat despre problema clonelor și posibilele soluții care pot fi implementate pentru ca aceste fotografii să nu mai poată fi introduse în sistem.
La doar o lună după întâlnirea cu experții Google, Ministerul Mediului a anunțat că lansează o licitație de 8,9 milioane de euro. Cu acești bani, autoritățile intenționează să dezvolte un sistem cu 350 de puncte de observație video care să folosească tehnologia de recunoaștere a plăcuțelor de înmatriculare și camere de analiză avansate pentru a capta informații despre fiecare camion încărcat cu lemn. Datele urmează să fie comparate apoi cu înregistrările din SUMAL pentru a verifica dacă informațiile sunt reale.
Conform Regulamentului UE, toți operatorii care introduc produse pe bază de lemn pe piața Uniunii Europene trebuie să se asigure de trasabilitatea lor pentru a minimiza riscul comercializării de lemn ilegal sau de produse care au în componența lor lemn recoltat ilegal.
Din decembrie 2024 regulile vor fi și mai stricte privind trasabilitatea, a explicat David Gehl, investigatorul EIA.
“Va fi o schimbare uriașă pentru companii precum Kronospan, care trebuie să acționeze rapid pentru a schimba modul în care se aprovizionează din România și din alte țări, pentru a putea respecta noua lege europeană. Dacă există lemn neconform care este amestecat în lanțul de aprovizionare, atunci tot ceea ce ar putea fi contaminat este ilegal să fie introdus pe piața europeană”.
Autor: Andrei Ciurcanu
Fact-Checking: Roxana Jipa
Rise Project 
Ionuț Stănescu 
Bianca Albu