Două dosare penale după o iubire de-o vară între doi adolescenți

• O poveste de dragoste între doi adolescenți s-a lăsat cu două dosare penale 
• Unul dintre ele, pentru producere de pornografie infantilă, anchetat cu celeritate și judecat, s-a finalizat cu o condamnare. Un tânăr aflat pe băncile facultății a primit eticheta de infractor sexual 
• Am reconstituit povestea pentru a înțelege dacă tinerii cunosc riscurile la care se expun când folosesc tehnologia în intimitate și cât de des se întâmplă astfel de lucruri.

“Am fost atât de confuz, nu am realizat nicio secundă cât de gravă e situația. Dacă mă gândesc acum, nu pot să spun exact momentul în care am înțeles – cred că din momentul în care l-am luat pe Mihai ca avocat. Până atunci eu nici măcar nu credeam c-o să am cazier. Când am auzit chestia asta, că sunt inculpat pentru pornografie infantilă eram: ce?! De unde?!”

Alin* are 20 de ani și e student în anul II la o facultate cu profil artistic. S-a mutat de curând cu iubita lui, e pasionat de călătorii și fotografiază clădiri părăsite, în care obiectivul aparatului său decriptează frumusețe.

Numele său real e consemnat în Registrul național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale. Asta înseamnă că fotografia și amprentele sale sunt păstrate într-o bază de date a poliției, iar profilul său genetic este stocat în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

Mai înseamnă că, cel puțin o dată la 3 luni, Alin are obligația să se prezinte la Poliție, unde trebuie să explice unde locuiește și cu cine intră în contact – mai ales dacă e vorba de minori. Înainte de orice călătorie mai lungă de 15 zile, Alin trebuie să meargă din nou la Poliție, să anunțe unde merge, ce face și ce mijloc de transport va folosi. 

Îl obligă la asta o pedeapsă penală pentru pornografie infantilă de un an și patru luni de închisoare cu suspendare, pe care a primit-o în urma unui dosar instrumentat de procurorii DIICOT Dâmbovița.

Linie cu linie, dosarul consemnează o poveste de dragoste între doi adolescenți. Care, la un moment dat, se transformă în coșmar.

Povestea

Alin e un tânăr clujean de 20 de ani, fiul cel mai mare al unei familii monoparentale. Are încă doi frați mai mici, o iubită stabilă, e student în anul II și călătorește destul de des prin țară pentru a fotografia clădiri abandonate și interioarele lor în descompunere. 

În martie 2021, în timp ce-și vizita niște prieteni din Târgoviște, a cunoscut-o pe Corina*. La momentul întâlnirii lor, ea avea 14 ani, iar el 17. Între cei doi tineri s-a înfiripat o poveste de iubire care a durat o vară și s-a finalizat cu două dosare penale, instrumentate de procurorii DIICOT Târgoviște: unul pentru sex cu minori, iar celălalt pentru pornografie infantilă. 

Și asta pentru că, la scurt timp după ce s-au cunoscut, Alin devenise major.
“Inițial, acesta nu a fost de acord să fie într-o relație cu mine, din cauza vârstei mele, dar ulterior a acceptat”, arată Corina, într-o declarație consemnată de procuror în rechizitoriul dosarului de pornografie infantilă.

Pe timpul verii cei doi continuă să se întâlnească și încep să facă și amor. 

“Am dormit cu ea în același dormitor la ea acasă, și părinții ei ne făceau micul dejun. Am fost în excursie cu ei la munte, și nouă ne-au luat cameră separată la hotel”, își amintește Alin, doi ani mai târziu.

August 2021. Alin o filmează pe Corina, în timp ce aceasta îi face sex oral. Potrivit declarației dată de ea procurorilor, decizia de a face filmarea a fost “de comun acord”. În versiunea lui Alin, Corina a fost cea care a insistat de mai multe ori să fie filmată. Pentru a filma clipul, Alin folosește telefonul fetei, un Xiaomi P8 Pro și înregistrează 10 secunde video în care aceasta îi face sex oral. Potrivit Ordonanței semnate de procuror la dosar, “înregistrarea video nu a devenit virală în mediul online sau în anturajul persoanei vătămate”.

“Acea filmare a rămas numai în telefonul meu, nu i-am dat-o și lui Alin. În prezent, nu mai dețin acea filmare, deoarece am șters-o anul trecut și nici Alin nu o deține. Ulterior, am mai făcut astfel de materiale cu conținut sexual explicit în timp ce întrețineam relații sexuale cu Alin, dar eu am filmat și fotografiat cu telefonul meu. Nici pe acestea nu le mai dețin în prezent”, explică în fața procurorilor DIICOT Dâmbovița, Corina.

În septembrie, Corina arată înregistrarea unei colege de școală cu care este și prietenă, și căreia îi oferise acces digital la propriul telefon. Colega îi accesează telefonul și își trimite video-ul pe telefonul ei. De aici, îl mai trimite unui alt coleg de clasă. Acesta arată filmulețul prietenei sale, care decide să meargă cu povestea la directorul școlii în care învață Corina.

Noiembrie. Video-ul ajunge în atenția unui polițist SCCO Dâmbovița, care, “prin activități specifice”, îl găsește pe Instagram. Polițistul se autosesizează și transmite cauza mai departe procurorilor. 

Dosarele

Pe 19 noiembrie, 2021, ofițerii de poliție judiciară din cadrul SCCO Dâmbovița se sesizează din oficiu cu privire la faptul că, “în urma activităților specifice desfășurate, au constatat că pe rețeaua socială Instagram, pe contul taci_frate, autori necunoscuți au distribuit un video cu conținut sexual explicit în care apare minora Corina*”. 

În 25 noiembrie 2021, procurorii dispun începerea urmăririi penale pentru pornografie infantilă. 

Abia șase luni mai târziu, în mai 2022, procurorul de caz solicită și obține un mandat de percheziție domiciliară în dosarul de pornografie infantilă deschis. În urma acesteia, lui Alin îi sunt confiscate două telefoane. Unul e atât de vechi că nu mai poate fi examinat, iar pe celălalt procurorii nu găsesc date informatice care să intereseze cauza penală, potrivit proceselor verbale aflate la dosar. 

“La 6 dimineața, m-am trezit cu bătăi în ușă. Alin nu era acasă, dormea la prietena lui actuală. În casă eram eu și ceilalți doi copii ai mei, fiica mea de 16 ani și băiatul de 14, care dormeau. 

M-am speriat, primul lucru la care m-am gândit a fost că a murit sau l-a omorât cineva. Domnii au intrat în casă și apoi mi-au spus să îl chem și pe el acasă, fără să-i spun ce se întâmplă. Vă dați seama că fiica mea s-a trezit brusc înconjurată de mascați, în casa ei”, povestește pentru RISE Project mama lui Alin.

Tot ea spune că a fost sunată de ofițerul de caz din Târgoviște și chemată, împreună cu fiul ei, la DIICOT. 

“Eram la înmormântare, iar Alin trebuia să se înscrie la facultate. I-am cerut ofițerului să amâne cu o săptămână audierea. Telefonic, ne-a cerut să ne prezentăm în 3 zile la DIICOT Târgoviște, cu amenințarea că dacă, nu se prezintă în 3 zile, Alin va fi săltat cu duba”.

E iulie 2022 – deci a trecut aproape un an de la momentul în care filmulețul ajunsese la colegele Corinei. Abia acum Alin este chemat la Târgoviște pentru a da declarații. 

Potrivit declarațiilor martorilor, consemnate în Rechizitoriu, filmulețul a fost deținut doar de cei doi colegi ai Corinei, fără să fi fost accesibil unui public larg vreodată. 

Se prezintă și Alin, însoțit de un avocat, la DIICOT. În fața ofițerului de caz, care nu a găsit nicio dovadă pentru a susține acuzațiile unui dosar, și la sfatul avocatului de civil, tânărul povestește cum a realizat acel video de 10 secunde. Fără să știe, Alin tocmai s-a incriminat.

“Ne-au chemat după o zi să i se aducă la cunoștință că a trecut de la suspect la inculpat”, spune mama lui. 

A doua oară, Alin și mama lui s-au dus fără avocat.

“Atunci l-am cunoscut prima dată pe procuror. M-a anunțat direct că sunt inculpat cu o infracțiune, producere de pornografie infantilă. Eram ca un iepure speriat, nu știam nimic. La final m-a pus să semnez un document”, își amintește Alin.

Afirmația lui se coroborează cu sentința de cameră preliminară, unde judecătorul a dispus ca acea declarație să fie exclusă din dosar.

“M-a întrebat dacă sunt de acord că discuția poate continua fără avocat. Nu știam că am opțiunea să spun nu, și nu înțelegeam gravitatea situației. Cred că nu înțelegeam nici 5% din cât de gravă a fost situația.  Mi-au spus că nu e nicio problemă că nu am avocatul cu mine și că oricum, dacă spun adevărul, lucrurile se vor rezolva. Am spus adevărul, pentru că nu aveam de ce să mint”, zice Alin.

În rechizitoriul de trimitere în judecată, din iulie 2022, se menționează că urmează ca tânărul să mai aibă un dosar penal, pentru sex cu un minor, disjuns din acest caz. Acel dosar a fost transmis spre soluționare Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște.

Procesul și pedeapsa

În sentința finală – prin care Alin primește pedeapsa de un an și patru luni de închisoare cu suspendare și muncă în folosul comunității, judecătorul notează că legea, în forma ei actuală, nu ține cont de circumstanțele reale ale evenimentului: că cei doi erau îndrăgostiți, că relațiile sexuale dintre ei erau consensuale și părinții fetei știau, că filmulețul nu a fost niciodată accesibil publicului și că tânărul acuzat de pornografie infantilă nu deținuse niciodată videoul care îl incrimina.

“Ca atare, producerea filmării de către inculpat – chiar dacă a vizat o perioadă scurtă – 10 sau 15 secunde de filmare și a fost făcută cu telefonul mobil al persoanei minore care a și deținut în continuare filmarea, întrunește pe deplin elementele constitutive ale infracțiunii de pornografie infantilă – în varianta producerii materialului pornografic cu o persoană minoră, așa cum s-a arătat mai sus”, arată judecătorul, în sentință.

“În ceea ce priveşte circumstanţele reale, instanţa reţine aspectul consimţământului victimei la realizarea filmării, neputând fi exclusă nici circumstanța că filmarea s-a produs chiar la inițiativa minorei, înregistrarea video fiind, de altfel, realizată cu telefonul mobil al acesteia. Se mai constată și faptul că inculpatul nu este acuzat de distribuirea filmării, aceasta fiind, se pare, realizată chiar de persoana vătămată unei prietene, colegă de liceu, care ulterior a difuzat materialul într-un cerc mai larg (ajungând să fie cunoscut de cadre didactice din liceu și fiind anunțate și organele specializate în cercetarea faptelor de pornografie infantilă)”, mai arată sentința judecătorului.

Pentru că și-a recunoscut vinovăția și a adus dovezi de bună purtare în fața judecătorului, Alin a primit o pedeapsă cu suspendare. 

Merită menționat că, în astfel de cazuri, filmarea cu telefonul smart e o circumstanță agravantă.

“Această agravantă, care transformă pedeapsa de bază, de la 1 la 5 ani, la cea de la 2 la 7 ani e o mare porcărie, în condițiile în care orice înregistrare sau fotografiere nu se mai face cu altceva decât cu sistem informatic – telefoanele smart sunt sisteme informatice. Nu mai folosesc decât profesioniștii camera de luat vederi analogică. Și aici încep să apară problemele, pentru că textul de lege nu a fost actualizat cu vremurile.(…) Și ar mai trebui să luăm în calcul vârsta la care își încep viața sexuală”

Mihai Neamț, avocatul care l-a apărat pe Alin în instanță.

În plus, pentru că a fost găsit vinovat de pornografie infantilă, tânărul va fi consemnat 10 ani în Registrul Național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale. Iar această informație va apărea în dreptul numelui său în multe situații: de pildă, atunci când va încerca să obțină un loc de muncă. 

“De fiecare dată când dau de polițiști și mă identifică, dintr-o dată li se schimbă fața, pentru că au acces la informația că sunt pe acea listă a agresorilor sexuali. Și trebuie să explic de fiecare dată situația”, spune tânărul.

În prezent, el urmează programul de probațiune și va efectua 60 de zile de muncă în folosul comunității. “Ultima dată când m-am văzut cu ofițerul de probațiune mi-a spus că în niciun caz nu o să mă bage în programul lor de recuperare, cu alte persoane din Registru. Mi-a spus că nu am ce căuta acolo, că o să plec traumatizat. Și-a dat seama din prima că nu am ce căuta acolo, și mi-a indicat să înlocuiesc programul ăsta cu terapia, susținută cu un psiholog”, spune Alin.

Am încercat să-i contactăm pe părinții Corinei, pentru a afla cum i-a afectat viața această poveste. În ciuda insistențelor, aceștia au refuzat să vorbească cu reporterul RISE. 

“Latura umană”

Ideea acestui text a pornit de la realitatea lui simplificată: doi tineri se întâlnesc, se îndrăgostesc, fac amor. Până aici, e o poveste clasică de adolescență. Totuși, cum s-a ajuns la acest final?

E ceva cu societatea în care trăim? E de vină legea? În ce măsură sistemul de educație din România ar trebui să țină cont deja de aceste realități și să includă programe de educație media și juridică în curricule?

“Aici dacă ne uităm mai degrabă din perspectiva umană, avem în România o mare problemă. Orice înseamnă viață sexuală e un tabu, tendința va fi direct să te uiți în cealaltă parte. Și atunci, pe de-o parte noi nu îi educăm pe minori cu privire la normele legale și nici cum se coroborează cu cele de morală, iar la legi dăm cu barda. Și avem de-a face cu o generație care nu are niciun fel de reprezentare a sexualității care să facă legătura între societate și morală și lege”, a explicat pentru RISE Project un procuror, care a cerut ca numele său să nu fie făcut public. 

De altfel, în documentarea acestui subiect am vorbit cu mai mulți procurori care au acceptat să vorbească despre caz, dar nu să fie citați în vreun fel. 

Sociologul Gelu Duminică spune că societatea noastră este destul de conservatoare atunci când vorbim de sexualitate, iar discuțiile despre viața sexuală și organele genitale sunt destul de puține. Programele educaționale pe aceste teme sunt foarte puține și, în general, făcute de ONG-uri.

La lipsa de informare se adaugă, explică sociologul, și o anumită presiune socială a grupului, dar și pericolul bullying-ului. 

“Cele care agresează celelalte fete sunt tot fete, care și-au început viața sexuală și care doresc să epateze, să impună un standard, de foarte multe ori, de conduită, prin ceea ce ele fac în viața din afara patului, dar și din pat. 

Tocmai de aceea apar aceste mecanisme de a arăta cât de șmecheră ești tu, cât de șmecher ești tu. Și uite, filmarea, care este la îndemână în momentul de față, e unul din instrumentele cele mai utilizate. E la îndemână pentru că mai toată lumea are un telefon în buzunar, care poate să filmeze. Dar ei nu înțeleg foarte bine la ce se expun, pentru că dorința de a fi cool este mai importantă decât riscurile, pe care ei nici măcar nu le înțeleg, pentru că nu li le-a explicat nimeni. Însă dorința asta de a fi cool este omniprezentă în lumea lor. Tinerii doresc să fie cool, doresc să fie băgați în seamă, și nu întotdeauna prin cele mai bune comportamente. Doamne, iartă-mă!, asta este societatea, asta este vârsta!”, explică sociologul. 

De altfel, opinia sa se pliază pe una din concluziile judecătorului, consemnate în sentința dosarului: 

<<În contextul probatoriului existent la dosar, Tribunalul conchide că inițiativa minorei ca inculpatul să realizeze filmarea a fost subsumată dorinței acesteia de împărtășire în anturajul său a ”performanțelor” sexuale de care ar fi fost capabilă, aceste aspecte fiind deduse din tipul de filmare – o filmare foarte scurtă dar care ar fi arătat aspecte esențiale – în care se poate identifica fața minorei în timp ce întreținea un raport sexual oral cu partenerul său, inculpatul, dar și faptul că, într-adevăr, filmarea a fost făcută cunoscută de minoră, cel puțin unei prietene ale sale, conform propriilor declarații>>. Judecătorul notează însă că tânărul, care împlinise deja 18 ani, ar fi trebuit să înțeleagă efectul dăunător pe care îl poate avea o astfel de filmare.

Sociologul Gelu Duminică a insistat pe acest detaliu: în lipsa educației pe aceste teme, tinerii nu știu și nu înțeleg la ce se expun. În plus, mai intervine și schimbarea pe care o aduce mediul online. Iar teribilismul vârstei poate să te împingă să nu înțelegi expunerea intimității. 

“Online-ul a transformat intimitatea asta destul de mult. Și dacă generația mea era mai obișnuită, de exemplu, cu mediul super privat, generația asta expune foarte mult în zona de online, în căutare de like-uri. De fapt, în căutare de validare. Că like-ul asta înseamnă pentru ei, validare”, explică sociologul.

E complicat, pentru că ei sunt bombardați de aceste chestiuni. Intrați acum pe un TikTok, care este canalul acestei generații, și vedeți câte expuneri ale intimității sunt acolo. În cele mai, cum să spun eu, ciudate ipostaze. În cele mai ciudate. Și vedeți câte reacții are acel clip. Iar cei care s-au expus în acele ipostaze devin influenceri, adică modele

Gelu Duminică, sociolog

Potrivit lui Gelu Duminică, primul loc în care discuțiile despre o explorare sănătoasă a sexualității în contextul nou pe care l-au creat tehnologia și rețelele sociale, este familia. Pentru că, adaugă tot el, nu cunoaște astfel de programe implementate de instituții ale statului.

Statul și “latura umană”

În România, educația sexuală pare a fi o temă greu de discutat atât de părinți, cât și de instituțiile publice, în special de școală, spune Silvia Tăbușcă, coordonator al Programului de securitate umană al Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică. Abordarea noastră conservatoare, pe care încă o moștenim din perioada comunistă, ne împiedică adesea să conștientizăm riscurile la care sunt supuși tinerii, în lipsa cunoștințelor necesare despre viața sexuală și infracțiunile sexuale.

<<Statul român, la fel ca în multe alte domenii, a rămas mult în urma actualelor provocări generate de noile tehnologii. Dacă în SUA FBI face campanii de informare despre ce înseamnă exploatarea minorului în spațiul online și ce reprezintă material sexual cu un minor, în România tema este inabordabilă la nivel instituțional.

Infracțiunea din Codul Penal Român vorbește în mod eronat de ”pornografie” infantilă, terminologie care este ofensatoare la adresa minorului victimă și care ar trebui să fie amendată sub forma ”material sexual cu un minor”. Important de știut, în acest context, este faptul că persoana care comite oricare dintre acțiunile enumerate de art. 374(1) Cod Penal poate fi sancționată. Prin urmare, oricine comite cel puțin una dintre acțiunile următoare – produce, deține, procură, stochează, expune, promovează, distribuie, pune la dispoziție material sexual cu un minor, poate răspunde penal>>, explică Tăbușcă.

În primăvara acestui an, am solicitat Ministerului Educației să ne faciliteze accesul la un expert al Ministerului, pentru a înțelege dacă există în acest moment programe educaționale adresate adolescenților, care să le explice riscurile la care se expun folosind tehnologia. Ministerul nu a reușit să nominalizeze un expert pentru interviu.

Am solicitat în scris Ministerului aceste informații. 

Într-un răspuns scurt, Ministerul arată că, în acest moment, siguranța în mediul online și furtul datelor personale sunt domenii abordate în programele școlare ale unor discipline de studiu, exemplele date fiind orele de Informatică și TIC și EduGaming, în gimnaziu, educație digitală și tehnologia informației, în liceu. Doar că, de pildă, educația digitală e o materie opțională, iar programa a fost aprobată abia anul trecut, tot potrivit datelor furnizate de Minister. 

Deocamdată, mai spune Ministerul, avem un cadru legal care “asigură un cadru favorabil de formare a competențelor digitale, siguranță pe internet și securitate cibernetică”. Doar că lipsește conținutul, care va fi elaborat “la momentul elaborării/revizuirii curriculumului”.

Procurorul DIICOT Dâmboviţa care a instrumentat dosarul, Marius-Sorin Sultana, a fost procuror-șef al Serviciului Teritorial Ploiești al DNA până în 2021. A devenit procuror DNA în 2017 iar anterior fusese prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște. 

L-am contactat înainte de publicarea acestui material. La rândul său, a spus că e nevoie de astfel de programe de educație, mediatizate intens. 

“Ei fac acele filmări cu bună știință și într-adevăr, este un fenomen îngrijorător, pentru că din ce în ce mai mulți tineri au acces la telefoane mobile și e un trend, ca să zic așa, ca lucrurile care ar trebui să se petreacă doar în intimitate să ajungă până la urmă și în spațiul public. Într-adevăr, e un adevărat fenomen în ultimul timp”, a explicat el. 

În timpul procesului, Ministerul Public, prin procuror, a solicitat acordarea unor daune morale  în valoare de 5000 de lei, victimei, adică tinerei Corina. Judecătorul a respins această pretenție, notând că “nu se constată dovedit un prejudiciu moral creat în mod direct de inculpat persoanei vătămate prin acțiunea de realizare a materialului cu conținut sexual explicit, în condițiile concrete de producere a filmulețului”.

Cercetările în acest dosar au durat aproape 9 luni: de la autosesizarea biroului teritorial DIICOT Dâmbovița, din 19 noiembrie 2021, și până la înregistrarea cauzei în instanță, în 1 august 2022. În faza de cameră preliminară, din probatoriul dosarului a fost eliminată declarația pe care Alin a acordat-o procurorului în lipsa unui avocat. Dosarul a fost soluționat în instanță în 5 mai 2023.

Potrivit ultimului raport de activitate, Serviciul Teritorial (ST) DIICOT Ploiești a încheiat anul 2022 cu mai bine de jumătate din cauze nesoluționate. Mai precis, 717 din 1304 de cauze cercetate în total.

Potrivit aceluiași raport, tot la finalul anului 2022, ST Ploiești mai avea pe rol 143 de cauze cu autor necunoscut. Media dosarelor soluționate de fiecare procuror crescuse față anul precedent, de la 52 la 58,7.

Cazul ce face obiectul acestui articol a contribuit la îmbunătățirea performanțelor cu care se poate lăuda această unitate de parchet: infracțiune sexuală anchetată cu celeritate și sancționată cu condamnarea definitivă a făptașului.

Notă: Numele tinerilor din acest text au fost modificate, pentru a le proteja identitatea.

Codruța Simina

Ilustrații: Roma Gavrilă

Fact-checking: Roxana Jipa

***

Articolul face parte dintr-un proiect finanțat, în principal, de Open Society Foundation, Friedrich Naumann Foundation for Freedom – Romania, Ambasada Franței și Institutul Francez din România. Informațiile din articol aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă opiniile finanțatorilor.