BUNURI DE LUX PE BANII SĂRMANILOR

Aproape 19 milioane de euro pleacă, în 2012, de la o instituție publică din București și ajung într-un cont secret din Cipru. De aici sunt împrăștiați mai departe în alte paradisuri fiscale.

Sunt bani europeni pentru furnizarea de alimente pentru 2,5 milioane de români cu venituri mici. Adică cele mai nevoiașe familii din țară. Banii dispar, iar alimentele nu mai ajung la destinație.

În acte, cel care trebuia să le distribuie era un sărman din Sofia. Din om al străzii devenise, pentru bani, om de paie. Joacă astfel rolul de paravan pentru interlopi care prosperă din banii pentru alimente.

Le-am urmărit bunurile de lux și proprietățile cumpărate după ce banii au dispărut. 

Pe 5 octombrie 2015, DNA a ridicat documentele afacerii de la sediul APIA. Foto: Ana Poenariu/RISE Project.

 GINERELE ȘI CLANURILE

„Poți să iei banii și să fugi”, îi spune Sorin Găzdac, în iunie 2012, unui complice.

„Și vrei să fugim în Dominicană?”, îi răspunde, glumind, Cristian Sava, care tocmai primise instrucțiuni pentru livrarea unei cantități de făină către persoane aflate la limita sărăciei.

Pe Găzdac îl găsim, după zece ani, în sala de judecată. Este acuzat, împreună cu mai mulți bulgari, pentru o fraudă de aproape 19 milioane de euro – bani furați din contractele publice pentru alimente. Ne spune că nu are nicio legătură cu dispariția banilor:  „Ei au căutat să învinovățească pe cineva în cazul ăsta, pentru că nu aveau pe cine să pună sub acuzare, înțelegi? Nu aveau pe nimeni la care să conecteze cazul”.

Sorin Găzdac susține că a fost doar un subcontractor al companiei bulgare, Viem Corporation, principalul furnizor de alimente, în 2012, al Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA). Era un program social finanțat cu peste 26 de milioane de euro, fonduri europene, pentru sprijinirea a 2,5 milioane de români cu venituri mici.

După ce a făcut câteva livrări de făină, compania bulgară a solicitat de la APIA, în 2012, un avans de 19 milioane de euro pentru alte achiziții. APIA a făcut rapid plata. Doar că banii n-au mai ajuns la banca care garantase contractele, ci au fost virați într-un cont secret din Cipru, iar de aici s-au plimbat în companii-paravan înființate în paradisuri fiscale.

Mii de euro au fost cheltuiți apoi pe hoteluri și restaurante de lux, dar și pe o geantă Louis Vuitton, după cum arată extrasele unor carduri bancare. Un martor cu identitate protejată le-a spus procurorilor că banii proveneau chiar din contractele cu APIA, iar alte sume au fost investite într-o fabrică de peleți și într-un apartament pe litoralul bulgăresc.

Am reușit să identificăm astfel de proprietăți în posesia unor persoane conectate la rețeaua care a comis frauda cu bani europeni.

Potrivit procurorilor, Viem Corporation era controlată, în secret, de Mila Ivo Georgieva, 54 de ani, fiica unui fost șef de vamă din țara vecină, și de Ivan Georgiev Tanev, 49 de ani, fiul unui fost ministru al agriculturii de la Sofia.

Tanev și Georgieva sunt și ei judecați acum pentru fraudă. Își trimit avocații să-i reprezinte și nu mai răspund la întrebările jurnaliștilor. În trecut, amândoi au negat că ar fi în spatele fraudei și s-au învinovățit reciproc în fața reporterilor și procurorilor. Au fost investigați amândoi și de autoritățile bulgare pentru criminalitate organizată, ca membri ai unor grupări interlope.

Am discutat cu Ivan Tanev în 2016.  Bulgarul ne-a spus atunci că nu are nicio vină și a arătat cu degetul spre Georgieva. 

Ivan Tanev, în 2016, în timpul interviului

Reporter: Sunteți căutat de autoritățile din Bulgaria și de Interpol pentru evaziune fiscală. De ce figurați pe lista Interpol?

Ivan Tanev: Acest caz este un pic cam ciudat. Eu sunt comerciant de carne și zahăr. Problemele mele au început în 2012 de la unul dintre competitorii mei care deținea atunci o fabrică de zahăr. ((n.r. Tanev vorbește despre un alt dosar, investigat în Bulgaria, și pentru care îl vânează Interpol).

Când am intrat eu pe această piață, el a înțeles că interesele lui sunt afectate. Avea deja probleme cu autoritățile și a decis să le rezolve, făcându-mi mie probleme (…) . 

Reporter: Dacă nu ar exista acest mandat al Interpolului pe numele dumneavoastră v-ați întoarce în Bulgaria?

Ivan Tanev: M-aș întoarce mâine, dar nu e atât de simplu. Eu nu pot să le spun autorităților bulgare ce să facă. Eu aș vrea să vin nu numai în Bulgaria, ci și în România. E vorba și de proceduri. Dacă merg în Bulgaria o să am probleme și cu acea doamnă care e implicată în cazul din România (n.r. – frauda de la APIA).

Reporter: Vă referiți la Mila Georgieva?

Ivan Tanev: Ăsta e cazul Universalii (gruparea interlopă a Milei Georgieva). Da, despre ea vorbesc. (…) Ne cunoaștem din 2010, când ea avea un grup de companii care avea contracte foarte bune. Până la urmă s-a dovedit că erau false. Pentru că eram trader, ea a apelat la mine să o ajut. Ea era cea care avea conexiunile în Autoritatea Vamală, peste tot. (…) Singura legătură cu cazul este prin Mila Georgieva care controla companiile. Toate companiile menționate acolo sunt controlate de această doamnă (Mila Georgieva n.red.). Eu nu sunt implicat. Nu îi cunosc pe oamenii din aceste companii. Nu știu detalii despre livrările de bunuri. Nu aveam cum să fiu eu creierul furtului de bani. Apropo, suntem în 2016, iar traseul banilor poate să fie extrem de ușor de găsit. (…) Nimeni nu îi verifică fabricile, companiile offshore, mașinile, stilul de viață. (…) Dacă începi invers o să găsești fabricile, limuzinele și alte cheltuieli din Europa. 

Interviul integral AICI. 

CUM AU DISPĂRUT BANII

Schema a fost simplă la început. Avansul plătit de APIA n-a mai ajuns în contul pe care Viem Corporation îl avea deschis, conform contractului, la First Investment Bank (Fibank), în Sofia. Banca garantase buna execuție a contractelor pentru compania bulgară. Reprezentanții Viem Corporation au cerut însă ca banii să fie virați într-un cont din Cipru, controlat de un avocat pe nume Orestis Shambartas. Prin această rețea, 5 milioane de euro au ajuns în conturile unei firme din Hong Kong, Sun Power Industrial Limited. Era deținută, prin intermediul unei alte companii, de avocatul Shambartas. 

La începutul anului 2013, alți 50 de mii euro au intrat în conturile M&M Corporation, companie bulgară deținută, conform declarațiilor din rechizitoriu, de Martin „Djito” Georgiev, fiul Milei Georgieva. 

Mai departe, potrivit documentelor bancare, 200 de mii de euro sunt transferați, în decembrie 2013, de la Sun Power către Villa Overseas. Martorul cu identitatea protejată le-a spus procurorilor că toate aceste transferuri de bani provin din cele 19 milioane de euro plătite de APIA.

Viem Corporation era deținută, în acte, de un bulgar care trăiește la limita sărăciei. Când am discutat cu el, în 2015, stătea la un prieten. Valeri Miloradov Petrov, omul străzii din Sofia, ne-a spus atunci că a primit bani ca să fie proprietarul și directorul firmei, dar că milioanele de euro nu au ajuns la el. 

Valeri Miloradov Petrov.

Când i-am arătat documentele de la APIA, bulgarul a spus că semnăturile de pe contracte nu îi aparțin, deși figurează în dreptul numelui său. A repetat același lucru și în fața procurorilor care l-au audiat în dosarul de fraudă.

Una dintre semnături era de fapt a lui Veselin Lafchiev, afaceristul bulgar care s-a ocupat de înființarea firmei și a contului bancar deschis special pentru contractele cu agenția statului român. Veselin Lafchiev, omul care a semnat în locul lui Petrov, a livrat și sediul pentru firma Viem Corporation, înregistrată în Sofia în apartamentul mamei sale.

Petrov ne-a relatat cum decurgeau întâlnirile cu Lafchiev, una dintre ele având loc chiar la sediul central al băncii: „Trebuia să semnez niște hârtii și m-a dus la sediul First Investment Bank, sediul mare de lângă Poliție. La un moment dat au avut ceva probleme că nu găseau ștampila firmei, dar un angajat al băncii a adus-o de undeva, de sus, dintr-un birou, cât am așteptat noi 15-20 de minute.”

Cele trei semnături ale lui Petrov.

Compania bulgară primise scrisori de garanție bancară de până la 31 de milioane de euro. Garanțiile asigurau APIA că Fibank, una din cele mai mari bănci din Bulgaria, urmează „să plătească fără întârziere, fără să se opună și fără să ceară alte dovezi” în cazul în care livrările nu se efectuau conform contractelor publice. 

Când banii au dispărut, Fibank a contestat executarea scrisorilor de garanție. Banca a susținut că nu a primit niciodată banii de la instituția statului român, așa cum prevedea contractul. A câștigat și procesele cu APIA.  

Reprezentanții Fibank au refuzat să comenteze pe marginea acestui subiect. Nici avocatul Orestis Shambartas n-a mai dorit să discute despre schema sifonării banilor publici în conturi offshore. Acesta ne spusese, în 2017, că nu el ordonase transferurile de bani, chiar dacă se ocupase de conturile companiei Viem Corporation din Cipru.

APIA a refuzat să comenteze cazul, invocând o clauză de confidențialitate. 

LISTA DE CUMPĂRĂTURI

Sun Power, compania din Hong Kong, a emis două carduri de credit folosite pentru cumpărături în mai multe state europene. Unul din carduri a fost folosit pentru a retrage câteva mii de euro, pe 24 ianuarie 2014, de la ATM-uri din Grecia. Celălalt card a fost folosit, în aceeași zi, pentru cumpărături în Frankfurt, printre care o cazare de 800 de euro la Hof Hotel și o cină de 388 de euro la Zenzakan – un celebru restaurant asiatic de lux. 

Lista de cumpărături continuă cu o geantă Louis Vuitton de 2150 euro și cu transferul a 5000 de euro către o reprezentanță Mercedes. Extrasele de cont mai arată apoi plăți pentru carburant în Austria și Serbia.  

O parte din bani au fost investiți în proprietăți, conform declarațiilor martorului cu identitate protejată.

Să-i spunem Kosta. Este martorul-cheie al anchetatorilor și se află sub protecția poliției. Kosta a descris în detaliu transferurile financiare. Fusese trimis de Georgieva la București, ca să aranjeze primele transporturi de alimente în 2012.

„(Georgieva) m-a amenințat că îmi va rupe mâinile și picioarele dacă spun cuiva ce am văzut în România, adică ce s-a întâmplat la APIA”, le-a spus Kosta anchetatorilor. 

Potrivit martorului, bulgăroaica achiziționase proprietăți pe numele prietenilor și rudelor sale. Spune și că banii europeni au fost transferați într-un cont deținut de compania bulgară Villa Overseas.

Georgieva controla contul bancar al companiei, potrivit lui Kosta, în timp ce fiul ei era doar împuternicit. Banii au fost transferați, susține martorul, către o altă firmă bulgară pentru achiziția unor apartamente pe litoralul bulgăresc.  

Heaven Aparthotel, localizat în Sunny Beach, o stațiune din Bulgaria în care bulgarii au cumpărat apartamente Foto:Dimitar Stoyanov

Apartamentul fusese achiziționat, susține Kosta, de Tzvetelina Taseva, o prietenă apropiată a Milei Georgieva. 

Am verificat aceste achiziții. Am descoperit că, în 2013, adică la un an de la dispariția celor 19 milioane de euro, Taseva a cumpărat o proprietate pe coasta bulgărească a Mării Negre. A folosit atunci compania bulgară Sea and City Villa Properties. Șase ani mai târziu, în 2019, a transferat compania pe numele mamei Milei Georgieva, cu tot cu actul de proprietate pentru apartamentul din Sunny Beach. Apartamentul este vecin cu un altul, cumpărat de mama Georgievei de la nepotul său Martin „Djito” Georgiev, investigat și el în Bulgaria ca membru al grupării de crimă organizată. Kosta le-a spus procurorilor că și Djito a fost implicat în furtul banilor europeni. 

În plus, Villa Overseas, compania controlată de Georgieva, a trimis bani cu titlu de împrumut către M&M Corporation, deținută de fiul ei. Kosta a spus că banii au fost investiți în 2013 într-o fabrică care produce peleți la Elin Pelin, un sătuc aflat la 27 de kilometri de Sofia. 

„Toți acești bani transferați prin aceste companii pe care le-am menționat provin din banii de la APIA”, le-a mai declarat Kosta procurorilor.

 Tanev și Georgieva au fost trimiși în judecată în mai 2019. Dosarul n-a fost soluționat încă. 

Atanas Tchobanov și Dimitar Stoyanov (Bird.bg), Attila Biro (OCCRP), Ana Poenariu (RISE Project)

(Material realizat cu sprijinul National Endowment for Democracy.) 

CITIȚI ȘI 

INTERVIUL CU IVAN TANEV

AGENȚIA DE PLĂȚI ÎN AGRICULTURĂ, FRAUDATĂ DE INTERLOPII BULGARI

FRĂȚIA INTERLOPILOR