Frăția interlopilor: actorii fraudei „alimente pentru săraci”

Interlopii bulgari care au înșelat statul român cu 26 de milioane de euro au fost ajutați de partenerii clanului „Butoane”, implicați într-o altă fraudă transfrontalieră cu alimente.

Zeci de mii de familii nu au mai primit ulei și făină de la statul român pentru că bulgarii care au primit contractul de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) au dispărut cu alimentele și cu banii.

Prejudiciul total a fost de 26 de milioane de euro, bani care urmau să fie decontați de Uniunea Europeană ca parte a unui amplu program social pentru familiile cu probleme din România. (Detalii, AICI).

Foștii directori ai agenției care au parafat afacerea au fost reținuți pe 5 octombrie 2015 de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), fiind acuzați de abuz în serviciu și spălare de bani. (Detalii, AICI).

Jurnaliștii bulgari de la Bivol.bg, cu care RISE Project a colaborat mai multe luni la acest subiect, au reușit să îl găsească pe proprietarul din acte al firmei bulgărești.

Valery Petrov

Valery Petrov, directorul formal al Viem Corporation, trăiește la limita sărăciei în Bulgaria. FOTO: BIVOL.BG

Numele lui este Valeri Miloradov Petrov și deține, la vedere, firma bulgărească Viem Corporation Eood, cea care a primit contractele de la APIA ca să aducă făină și ulei, produse care urmau apoi să fie livrate de agenția statului în toată țara.

Petrov spune că a fost plătit ca să fie proprietarul firmei din acte, dar că milioanele de euro nu au ajuns la el. Când reporterii i-au arătat documentele de la APIA, bulgarul a spus că semnăturile de pe contracte nu îi aparțin, deși figurează în dreptul numelui său.

OMUL CU PIXUL Una dintre semnături era de fapt a lui Veselin Lafchiev, afaceristul bulgar care s-a ocupat de înființarea firmei și a contului bancar deschis special pentru contractele cu agenția statului român. Banca bulgărească First Investment Bank a garantat cu 31 de milioane de euro contractele Viem Corporation, dar apoi nu a mai returnat banii statului român, motivând că milioanele de euro au ajuns în altă parte, iar nu în contul stabilit prin contract.

semnatura_bulgar_APIA_002

Cele trei semnături ale lui Petrov

Jurnaliștii RISE Project/Bivol.bg au descoperit că peste 18 milioane de euro au luat drumul unui cont offshore din Cipru și, mai mult, proprietarii băncii bulgărești nu erau străini de cei care au manevrat banii. 

TRASEUL BANILOR DISPĂRUȚI

apia_bulgari_005_v2

Veselin Lafchiev, omul care a semnat în locul lui Petrov, a livrat și sediul pentru firma Viem Corporation, înregistrată în Sofia în apartamentul mamei sale. Petrov ne-a relatat cum decurgeau întâlnirile cu Veselin Lafchiev, una dintre ele având loc chiar la sediul central al băncii: „Trebuia să semnez niște hârtii și m-a dus la sediul First Investment Bank, sediul mare de lângă Poliție. La un moment dat au avut ceva probleme că nu găseau ștampila firmei, dar un angajat al băncii a adus-o de undeva, de sus, dintr-un birou, cât am așteptat noi 15-20 de minute.”

Bulgarul Ivan Tanev, creierul afacerii, a fost dat în urmărire internațională la puțin timp după ce la București s-au parafat contractele publice.

Bulgarul Ivan Tanev, creierul afacerii, a fost dat în urmărire internațională la puțin timp după ce la București s-au parafat contractele publice.

GRUPAREA BULGARĂ În realitate, în spatele firmei s-a aflat la început Ivan Tanev, fiul fostului ministru al Agriculturii din Bulgaria. Tanev este căutat de Interpol pentru evaziune fiscală și spălare de bani. După ce a fugit din Bulgaria, ascunzându-se în Dubai, el a cedat controlul Milei Georgieva, fosta lui parteneră în gruparea interlopă “Universalii”. Georgieva s-a separat între timp de organizația lui Tanev, cu care a intra în conflict, înfințându-și propria grupare la Sofia – „Asasinii”.

Georgieva era chiar parteneră de afaceri cu Veselin Lafchiev, menționat și de procurorii români ca reprezentat al Viem Corporation în negocierile cu APIA.

Mila Georgieva, șefa grupării, figurează la rândul ei ca reprezentant al Viem Corporation în unele documente ridicate de procurori de la sediul agenției.

Ca să câștige licitațiile, Georgieva și oamenii săi au avut nevoie de mai multe promisiuni de vânzare pentru ulei și făină la prețuri foarte mici. Aceste angajamente au jucat un rol important pentru că le-a permis bulgarilor să justifice prețul scăzut cu care s-au înscris la licitație. Practic, cu aceste promisiuni de la furnizori interlopii bulgari s-au asigurat că nu vor avea concurență în fața eventualilor competitori.

Prima firmă care a semnat o promisiune de vânzare a fost Alexandra Transport Eood, controlată, prin intermediul unui offshore din Panama, tot de gruparea Milei Georgieva.

5 octombrie 2015.  DNA a ridicat  documentele afacerii de la sediul APIA. Foto: Ana Poenariu

5 octombrie 2015. DNA a ridicat documentele afacerii de la sediul APIA. Foto: Ana Poenariu/RISE Project.

GRUPAREA ROMÂNĂ O altă firmă care a semnat promisiuni de vânzare pentru Viem Corporation este Vega Trade Industries SRL din Giurgiu.

De numele acestei firme se leagă un dosar penal mamut de evaziune fiscală și spălare de bani deschis de procurorii români antimafia în 2012.

Vega Trade Industries era administrată atunci de Sorin Adrian Găzdac, ginerele senatorului PSD, Cezar Măgureanu, cercetat în același dosar. Găzdac a făcut ani la rândul afaceri cu produse alimentare chiar cu liderul clanului „Butoane” din Giurgiu, Octavian Grecu, implicat în mai multe scandaluri naționale. Procurorii DIICOT au arătat, în 2012, cum familia Găzdac și șeful clanului „Butoane” erau implicați într-o amplă rețea cu operațiuni în mai multe state, printre care Bulgaria și România. Cele peste 100 de companii din rețea au făcut atunci tranzacții transfrontaliere cu produse alimentare, prejudiciind bugetul României cu peste 130 de milioane de euro. (Detalii, AICI).

BANCA BULGĂREASCĂ DĂ VINA PE CORUPȚIA DIN ROMÂNIA Tribunalul din Sofia a aprobat în urmă cu o lună cererea de executare silită a First Investment Bank de către APIA, dar decizia nu este încă definitivă. Instituția financiară a atacat decizia judecătorilor și, mai mult, s-a plâns Băncii Naționale a Bulgariei, acuzând problemele din România. Într-o scrisoare către Banca Națională, juriștii FIBank spun că nu vor face plata pentru cele două scrisori de garanție, chiar dacă decizia Curții de Apel le va fi defavorabilă, motivând că banca lor a fost victima „corupției din România.”

CONEXIUNILE FIRST INVESTMENT BANK CU AFACEREA DIN ROMÂNIA

Între timp, procurorii DNA i-au reținut pe fostul director general APIA, Gheorghe Dorel Benu, pentru abuz în serviciu și spălare a banilor, anchetat pentru corupție și într-un alt dosar, pe directorul general adjunct, Melinda Klara Kerekes, și pe Anton Giminadis funcționar care scăpase de un alt dosar de corupție tot pentru atribuirea unor contracte pentru produse alimentare.

Victor ILIE, Atanas TCHOBANOV

CITEȘTE ȘI

AGENȚIA DE PLĂȚI ÎN AGRICULTURĂ, FRAUDATĂ DE INTERLOPII BULGARI