Vilele unui pădurar-șef

Fostul director adjunct al Romsilva, regia națională care ne administrează pădurile, a scos la vânzare casele construite chiar pe terenul despre care procurorii anticorupție susțin că l-a primit ca mită de la un subaltern.

Trocul penal

Lângă „Paradisul Verde”, cartierul din Corbeanca aflat la 30 de kilometri de capitală, un pădurar-șef a construit trei vile pe un teren plin de probleme. Le-a scos recent la vânzare pentru 750 de mii de euro.

Cezar Răduță era directorul Direcției Silvice Ilfov în urmă cu cinci ani, când a pus mâna pe terenul pe care încearcă să-l vândă acum cu tot cu noile construcții. L-a obținut atunci la schimb cu o mașină veche, tocmai pentru că proprietarul susținea că pe teren nu se poate construi nimic.

În 2017 Răduță se trezește că unul dintre subalternii săi îi spune că are o problemă cu un teren din Corbeanca. Vrea să-l vândă, dar nu poate. Sub teren, susține proprietarul, ar fi mai multe conducte de petrol care blochează orice construcție la suprafață și alungă cumpărătorii. Răduță îi propune rapid un schimb. Îi oferă un Audi A4 decapotabil, vechi de zece ani. Autoturismul mai valora atunci doar 5000 de euro, dar subalternul e de acord cu schimbul.

Detaliile apar în dosarul penal în care Răduță a fost deja trimis în judecată, la finalul anului trecut, pentru luare de mită. Iar șpaga e, potrivit procurorilor anticorupție, chiar terenul – problemă.

Alexandru Constantin, proprietarul terenului, fusese angajat de Răduță la Direcția Silvică cu aproape un an și jumătate înainte de schimb. Îl angajase ca „pădurar de vânătoare”, deși nu avea pregătirea necesară. „Constantin Alexandru nu are studii silvice conform legii în vigoare la momentul angajării, ci doar un certificat de calificare profesională„, susțin procurorii în timpul anchetei.

Răduță și Constantin se cunoșteau de la partidele de vânătoare. Erau și membri într-o asociație de profil. La audieri, Constantin, acuzat la rândul lui de dare de mită, a negat c-ar fi comis o infracțiune: „Îl cunoșteam pe acesta (Răduță) dar nu eram în relații cu el. Nimeni nu mi-a solicitat niciun fel de șpagă pentru angajare”.

Cei doi scapă inițial de acuzațiile de corupție, după ce în 2019, după cteva luni de anchetă, DNA clasează dosarul.

Motivul fals

Conductele de petrol sunt motivul pentru care terenul a fost evaluat la momentul schimbului la doar 5000 de euro. Alexandru Constantin, fostul proprietar, a susținut că abia în 2017, la zece distanță de când devenise proprietar, ar fi aflat despre existența unor magistrale. Care aparțin companiei CONPET, controlată de stat și specializată în transportul de petrol. A mai spus atunci că a vrut să-l vândă de teamă că va rămâne blocat cu terenul. „Eu am considerat că terenul nu mai are valoare, întrucât exista riscul să nu pot construi nimic din cauza acelor conducte. (…) Toți potențialii cumpărători au refuzat să cumpere terenul din cauza conductelor”, a motivat Constantin Alexandru decizia de a evalua imobilul la 5000 de euro, deși îl cumpărase în 2007, în plină criză financiară, cu peste 11.000 de euro. Contactat telefonic, Constantin Alexandru recunoaște că de fapt el nici nu a încercat să afle de la CONPET dacă poate sau nu să construiască o casă acolo: „Era bătaie de cap, era de alergat. Era de făcut cerere, veneau la fața locului cu nu știu ce aparat, care vede pe unde este țeava. Era complicat.” Cei care urmau să verifice erau angajații companiei specializate în transportul de țiței. Ei au făcut totuși verificările apoi și au constatat că traseul conductelor proprii nu trecea pe sub terenul în cauză. Șeful lui, Răduță, a și primit aviz favorabil din partea companiei CONPET pentru cele trei vile pe care le-a construit pe terenul obținut prin contractul de schimb. „Lucrarea precizată nu afectează Sistemul Național de Transport al Petrolului”, scrie într-o adresă trimisă de CONPET lui Cezar Răduță. Avizul favorabil a venit cu o serie de condiții: construcțiile să nu fie amplasate la mai puțin de 10 metri distanță față de conductă, lucrările să fie supervizate de un reprezentant al companiei, să nu fie depozitate deșeuri acolo, iar utilajele grele să nu staționeze în zona de siguranță a magistralei de țiței.

Două dosare pentru o singură faptă

Răduță și Constantin erau însă anchetați în două dosare penale. Unul era la DNA, iar altul, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov. Magistrații nu au știut mult timp că se ocupă separat de același lucru. Dar asta avea să conteze ani mai târziu. Ambele anchete au început în urma unor sesizări ale unor foști angajați ai Direcției Silvice Ilfov.

„Mă aflu într-o relație de dușmănie (…) cu cei care au formulat plângeri împotriva mea la Comisia de abuzuri din Parlament, Curtea de Conturi, Guvernul României, Regia Națională a Pădurilor”, a declarat Răduță când a fost întrebat de procurori dacă îi cunoaște pe cei care au formulat plângerile împotriva sa.

Prima sesizare a fost depusă la DNA pe 2 octombrie 2018. Trei zile mai târziu același document a fost trimis și la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov. Fără să fie informați despre dublarea sesizărilor, procurorii încep cercetările separat. După doar trei luni, în ianuarie 2019, DNA clasează dosarul.

„Schimbul de bunuri (teren contra mașină) a avut loc la 16 luni după ce Constantin Alexandru a fost angajat la Direcția Silvică Ilfov, iar bunurile ce au făcut obiectul actului de schimb sunt de valoare egală sau foarte apropiată, nefiind creat astfel niciun folos pentru Răduță Cezar”, arată procurorul în ordonanța de clasare.

Magistrații din Ilfov continuă însă cercetările. La sfârșitul lui octombrie 2020, decid că dosarul nu e de competența lor. Așa că îl trimit tot la DNA. Abia acum un alt procuror anticorupție descoperă că au existat două dosare paralele. Decide să redeschidă ancheta pentru că, după clasare, apăruseră noi tranzacții care crescuseră brusc valoarea imobilului aflat în vecinătatea cartierului de lux Paradisul Verde, din Corbeanca.

Între timp, Răduță parafase o înțelegere cu un dezvoltator imobiliar ca să vândă terenul cu o sumă de aproape 60 de mii de euro, adică de 12 ori mai mare decât valoarea estimată a schimbului cu subalternul său. Primește un avans de la compania imobiliară în valoare de aproape 8200 de euro, urmând ca diferența de bani să-i intre în cont în câteva luni. Doar că tranzacția nu se mai face.

Dezvoltatorul imobiliar invocă restrângerea activității din cauza pandemiei și renunță, în prima parte a anului 2020, la achiziționarea terenului. Răduță rămâne astfel cu avansul și cu terenul. Vinde după alte câteva luni o parcelă către tatăl său pentru 8000 de euro. Tranzacțiile imobiliare sunt enumerate de noul procuror în actul de acuzare:

„Așadar, valoarea substanțial mai mare decât valoarea stabilită prin contractul de schimb a terenului în discuție (5000 de euro) rezultă din chiar evaluările pe care inculpatul Răduță Cezar le-a efectuat cu ocazia înstrăinării către SC Koson Property SRL (aprox 60.000 de euro) și ulterior către inculpatul Răduță Gheorghe (8000 de euro pentru o singură parcelă în suprafață de 359 mp, deci aproximativ 24.000 de euro valoarea întregii suprafețe de 1168,91 mp)”.

Răduță justifică creșterea bruscă prin faptul că a adus mai multe îmbunătățiri terenului: îl parcelase în trei loturi și, cel mai important, rezolvase problema conductelor de petrol. Astfel, susține Răduță, proiectase deja și trei vile pe noile parcele. „Am obținut toate avizele necesare (…) autorizația de construcție, crescând în acest fel valoarea imobilului”, a explicat el în fața noului procuror. Pe cele trei parcele au fost construite trei clădiri de locuințe.

Imaginile Google Earth arată că lucrările de la prima fundație au început să fie vizibile încă din februarie 2019 și că doi ani mai târziu toate clădirile erau gata. Ulterior cele trei vile au început să fie promovate în anunțuri imobiliare online. Prețul fiecăreia – 250.000 de euro, adică 750.000 de euro pentru toate cele trei.

„Vilă individuală Paradisul Verde, Corbeanca, 4 camere, 3 dormitoare, P+1+pod, structură de cadre de beton și cărămidă, finalizată în 2020”. Așa arată unul dintre anunțurile imobiliare care între timp nu mai este accesibil online.

Clasarea

Primul procuror DNA a clasat dosarul lui Răduță în ianuarie 2019, după doar trei luni de anchetă. În timpul interviului nostru telefonic, directorul Romsilva și-a exprimat uimirea față de turnura pe care a luat-o cazul și de faptul că a fost trimis în judecată. „În legătură cu dosarul, cred că este unul <<fabricat>> pentru a ma discredita și a mă scoate în afara oricărei competiții. În 2019 pe același dosar DNA mi-a dat clasare, fără a mă chema nici măcar la o declarație. Nu pot să înțeleg cum o instituție de genul DNA-ului poate să dea două soluții diferite pe același dosar”, s-a întrebat uimit Răduță. În ordonanța de clasare din 2019 procurorul a menționat că fapta nu este prevăzută de legea penală, motivând că „schimbul de bunuri (teren contra mașină) a avut loc la 16 luni după ce Constantin Alexandru a fost angajat la Direcția Silvică Ilfov, iar bunurile ce au făcut obiectul actului de schimb sunt de valoare egală sau foarte apropiată, nefiind creat astfel niciun folos pentru Răduță Cezar”. Procurorul de caz a invocat grila notarilor publici. A susținut că valoarea terenului era 7762 de euro, deci nu foarte departe de valoarea autoturismului oferit la schimb. În ordonanța de clasare procurorul amintește și despre conductele de petrol ale CONPET, care ar fi putut să scadă valoarea de piață a imobilului în cazul unei vânzări. La o scurtă verificare a grilei notarilor publici reiese că în 2017 valoarea minimă de piață a terenului era de 13.900 de euro în zona mediană și de 36.000 în zona centrală. De altfel aceste valori au fost menționate și de al doilea procuror DNA care a analizat cazul și a trimis, în 2021, dosarul în judecată. Prețurile stabilite de notari sunt însă prețurile minime la care o proprietate poate fi tranzacționată, în niciun caz valoarea reală de piață a unui imobil. Din acest motiv anunțurile imobiliare arată că în acea perioadă terenurile din Corbeanca, satul Ostratu, se vindeau la prețuri care variau între 20 și 50 de euro pe metrul pătrat, în funcție de apropierea față de cartierul de lux Paradisul Verde. Procurorul DNA care a clasat în 2019 dosarul lui Răduță se numește Ionela Crina Bălan. În același an în care a semnat ordonanța de clasare, jurnaliștii de la Libertatea au scris că aceasta ar fi îngropat un dosar de corupție în care era implicat Virgil Păunescu, consilier prezidențial pe sănătate. Era vorba despre niște fonduri pentru aparatură medicală și o mașină de lux care juca rolul de mită în alocarea unor bugete. Jurnaliștii Libertatea au descoperit că decizia clasării dosarului s-a bazat pe niște date care nu se potriveau cu realitatea.

Tranzacțiile din declarațiile de avere

Sub pretextul că suntem potențiali clienți, am contactat una dintre agențiile imobiliare care aveau în portofoliu vilele lui Răduță. Agentul imobiliar ne-a explicat că pentru moment vânzarea a fost sistată. Ne-a spus că au apărut unele probleme cu terenul, dar că ele vor fi rezolvate rapid.

Le-ar fi provocat un vecin care acuza că i-a fost încălcată limita de proprietate.

„Două case sunt pe un nume, cealaltă casă e pe numele tatălui. Terenul îi aparține, el a făcut casele. Inițial a făcut una pentru tatăl dumnealui, pentru părinți, și una pentru dânsul. A treia a gândit-o pentru copii”, ne-a mai spus agentul imobiliar.

A adăugat că Răduță a renunțat să mai păstreze casele în familie din cauza creditelor la bancă. Agentul imobiliar nu a menționat însă sechestrul înscris de DNA în cartea funciară ca să fie blocată orice vânzare, până la soluționarea dosarului penal. În schimb, ne-a spus că nici conductele de petrol nu sunt o problemă:

„Aici suntem lângă Paradisul Verde, nu avem treabă cu conductele de petrol, ele fiind mult mai departe de unde au fost construite casele. Ei au făcut și un acces către Paradisul Verde, este o poartă care momentan este închisă. Cu timpul zona aceea va fi în Paradisul Verde”.

În declarațiile sale de avere, Cezar Răduță menționează că deține doar două dintre cele trei vile, deși în fața procurorilor a susținut că „plata pentru realizarea celor trei imobile s-a făcut de catre mine prin transfer bancar”, dar că tatăl său ar fi construit de fapt una dintre case. Din declarațiile fostului director nu reiese în ce măsură tatăl acestuia l-a sprijinit financiar. Un lucru este cert însă, terenul de sub una dintre cele trei vile Răduță i l-a vândut cu 8000 de euro. De altfel DNA a înregistrat sechestrul și pe această parcelă. I-am solicitat oficialului Romsilva să explice situația și să precizeze dacă este vorba despre o donație.

*Cezar Răduță a fost înlocuit săptămâna trecută din funcția de director general adjunct al Romsilva.*

Cezar Răduță: Nu i-am donat-o, că nu i-am ridicat-o eu.

Reporter: În fața procurorilor ați declarat sub jurământ că dumneavoastră ați făcut viramentul bancar pentru construirea celor trei case.

Cezar Răduță: Împreună cu părinții mei. Chiar nu se mai poate într-o familie să fac ceva de genul ăsta? Nu înțeleg, sunt părinții mei, nu sunt niște străini. Mi se pare că încercați să induceți anumite lucruri. Nu am făcut absolut nimic. Totul e la vedere, nu am nimic de ascuns.

Reporter: Dumneavoastră ați spus că ați făcut viramentul bancar personal, și nu tatăl…

Cezar Răduță: Asta e.

Reporter: Deci nu ați simțit nevoia să menționați în declarația de avere că ați făcut donația.

Cezar Răduță: Nu am făcut donație, m-a ajutat și el la construirea acelor case. Și care e problema? El are o casă acolo, iar eu am două.

Nu este singura neconcordanță din declarațiile sale de avere.

Răduță a fost promovat director adjunct în Romsilva, în 2021, chiar în timpul anchetei penale. A fost schimbat din funcție la cerere pe 1 septembrie 2022, urmând să se întoarcă în funcția ocupată anterior, cea de Director al Direcției Silvice Ilfov.

A mai menționat în declarația de avere din acest an, pe care a completat-o ca director adjunct Romsilva, că deține un teren intravilan în sectorul 1 al capitalei, cu o suprafață de 1000 de metri pătrați. Susține că l-a achiziționat încă din anul 2020 și l-a vândut cu 200.000 de euro anul acesta.

Însă în declarațiile de avere din 2020 și 2021 nu a menționat nicio astfel de achiziție.

„Tranzacția de 200.000 de euro nu s-a finalizat. Este o promisiune bilaterală care nu s-a finalizat prin contract de vânzare cumpărare. E un teren pe care eu l-am achiziționat în Băneasa și ulterior l-am vândut în ianuarie”. A adăugat apoi că terenul a fost achiziționat la sfârșitul anului 2021, acesta fiind și motivul pentru care nu l-a menționat în declarația de avere.

Cât privește faptul că în declarația depusă la ANI terenul din sectorul 1 apare ca fiind cumpărat în 2020, Răduță ne-a spus că e posibil să se fi strecurat o greșeală. „Înseamnă că oi fi greșit, tot ce este posibil. Este foarte posibil să fi greșit”, oftează directorul Romsilva.

Dosarul în care este judecat fostul directorul general adjunct al Romsilva are un nou termen pe 22 septembrie 2022. După cinci ani de la contractul de schimb, Răduță susține că a încercat doar să facă o afacere imobiliară:

„Nu știu dacă a fost o afacere bună sau proastă, rămâne de văzut. Normal că orice om vrea să facă o afacere bună. Și așa am încercat și eu!”

Andrei Ciurcanu