Lotul lui Mazăre: afaceri între prieteni pe terenul statului

Din arest și din sala de judecată, prietenii și complicii lui Radu Mazăre vor să redeseneze o zonă importantă din Constanța.

 

Sorin Strutinsky, asociatul lui Mazăre, a fost reținut săptămâna trecută de procurorii anticorupție. Foto: Alexandru Raita/Mediafax Foto.

Sorin Strutinsky, asociatul lui Mazăre, a fost reținut săptămâna trecută de procurorii anticorupție. Foto: Alexandru Raita/Mediafax Foto.

Sorin Strutinsky, vechi asociat cu primarul Radu Mazăre, a fost reținut săptămâna trecută pentru corupție și spălare de bani. El este acuzat că a încasat comisioane ilegale de la clienții unor companii de stat ca să-i ajute să-și recupereze mai repede banii pentru lucrările prestate.

Una din firmele prin care Strutinsky a încasat banii este implicată într-un nou proiect imobiliar în Constanța. Proiectul este programat la vot mâine, 13 februarie, în prima ședință din acest an a consilierilor municipali din Constanța.

Sorin Strutinsky a mai primit comisioane de 900 de mii de lei, potrivit anchetatorilor, printr-o altă firmă implicată în dosarul retrocedărilor ilegale, în care sunt judecați atât Radu Mazăre, cât și Nicușor Constantinescu – președintele Consiliului Județean Constanța, anchetat în mai multe dosare penale. În cazul retrocedărilor, statul încearcă să recupereze un prejudiciu de 114 milioane de euro de la zecile de persoane implicate. Printre marii beneficiari ai terenurilor s-a numărat și un alt membru de bază al grupării Mazăre, Valentin Gheorghe Ionescu, acționar minoritar în noul proiect imobiliar. Ionescu este implicat în această afacere chiar prin firma acuzată că a primit comisioane ilegale în numele lui Strutinsky.

Firma din Elveția

Noul Plan Urbanistic Zonal a fost inițiat de un afacerist mai puțin cunoscut din București, Alexandru Burchi Popescu. Firma lui, Agexcom International, beneficiara proiectului imobiliar, a făcut în urmă cu opt ani un schimb de terenuri cu Primăria Contanța.

În 2009, el s-a asociat direct cu Sorin Strutinsky în firma Phoenix Enterprise din Fribourg, Elveția, companie pe care au preluat-o împreună de la o constănțeancă. Detaliile din dosarul de corupție și spălare de bani al lui Strutinsky arată însă legături mai vechi.

Agexcom International a primit terenul inclus în noul PUZ printr-o dispoziție a primarului Radu Mazăre din ianuarie 2006. La schimb, firma lui Burchi Popescu a oferit Municipalității un teren într-o altă zonă a orașului. Transferul s-a finalizat însă două luni mai târziu, pentru că Primăria s-a încurcat în adresele terenului primit la schimb.DOC_MAZĂRE

În martie 2006, primarul Radu Mazăre a emis o altă dispoziție ca să deblocheze situația, reparând eroarea din acte. Trei luni mai târziu, în iunie 2006, prietenii lui Mazăre și-au făcut loc în afacerea lui Burchi Popescu.

Întrebat de implicarea lui Sorin Strutinsky în afacere, Burchi Popescu nu a dorit să comenteze: “Asta e o chestiune personală”. Afaceristul nu a oferit nici detalii despre proiect: “Nu știu când se discută. Dacă știți dumneavoastră…Eu am plătit un arhitect care s-a ocupat de documentație, avize și așa mai departe”.

 

Terenul firmei lui Strutinsky și Burchi Popescu este situat vizavi de Parcul Tăbăriei, exact locul unde un alt partener al celor doi a beneficiat de o retrocedare ilegală. Sursă PUZ Primăria Constanța.

Terenul firmei lui Strutinsky și Burchi Popescu este situat vizavi de Parcul Tăbăriei, exact locul unde un alt partener al celor doi a beneficiat de o retrocedare ilegală. Sursă PUZ Primăria Constanța.

Firma Agexcom vrea să înalțe pe 700 de metri pătrați un bloc de șase etaje, cu spații comerciale și apartamente, însă PUZ-ul este mai larg:  peste 13 hectare din zona de est a bulevardului Alexandru Lăpușneanu, una dintre principalele artere care traversează orașul.

Companii offshore și retrocedări ilegale

Radu Mazăre, primarul Municipiului Constanța, este judecat pentru corupție alături de acționarii noului proiect imobiliar de la malul mării. Foto: Alexandru Raita/ Mediafax Foto.

Radu Mazăre, primarul Municipiului Constanța, este judecat pentru corupție alături de acționarii noului proiect imobiliar de la malul mării. Foto: Alexandru Raita/ Mediafax Foto.

Jumătate din firma Agexcom a fost preluată de compania Sisteme Internationale de Afaceri – unul dintre vehiculele prin care procurorii susțin că Strutinsky și-a încasat în ultimii ani comisioanele ilegale. În acte, firma era deținută de un offshore din Cipru, Masterjob Limited, și de un acționar minoritar – Valentin Gheorghe Ionescu, un alt apropiat al grupării Mazăre.

Ionescu este unul dintre cei 37 de inculpați din dosarul retrocedărilor ilegale din Contanța, în care mai sunt judecați Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și mai mulți funcționari din Primărie. Mazăre și Ionescu au fost trimiși în judecată în 2008 pentru fapte diferite: unul pentru abuz în serviciu, iar celălalt pentru complicitate.

Practic, Ionescu a primit peste cinci hectare de teren în Constanța, deși, conform procurorilor, nu avea dreptul legal: “Terenul în suprafaţă de 52.471 mp, situat în Parcul Tăbăcăriei nu a fost restituit în natură celor îndreptăţiţi, ci firmei cesionare Holland Development Group SA (la care acţionar principal, prin firma Millenium Global Development, este Ionescu Valentin Gheorghe) care a plătit pentru drepturile succesorale un preţ de 100 de ori mai mic decât cel real”. (Detalii, AICI).

La sfârșitul săptămânii trecute, procurorii anticorupție au extins urmărirea penală împotriva lui Mazăre pentru că nu i-a suspendat din funcții pe directorii din Primărie trimiși în judecată în dosarul retrocedărilor. (Detalii, AICI).

O altă firmă care a primit atunci terenuri a fost New Home Construct SA. Procurorii au inclus această firmă pe lista celor prin care Sorin Strutinsky a încasat sute de mii de lei sub formă de comisioane între 2009 și 2013.

Anchetatorii susțin că banii erau plătiți în urma unor operațiuni comerciale fictive de la clienții mai multor companii de stat din Portul Constanța. Potrivit procurorilor, Strutinsky a pretins comisioane de până la 10 la sută de la firmele private care aveau contracte cu companiile statului, susținând că pe baza influenței sale le va ajuta să recupereze mai repede contravaloarea facturilor emise în schimbul lucrărilor.