CARitas de Slobozia

---

Mii de oameni au rămas fără economiile de-o viață după ce le-au depus la Casa de Ajutor Reciproc (CAR) Învățământ din Slobozia, în timp ce șefii au încasat până și sporuri de numărat bani.

Dintr-o asociație de întrajutorare a profesorilor și pensionarilor din învățământ, CAR-ul s-a transformat într-o schemă frauduloasă, necontrolată timp de decenii.

Între timp, documente cheie au dispărut din arhivă.

Unii au încasat banii peste rând, iar alții se pun acum în genunchi în instanță ca să-și recupereze economiile. Păgubiți și beneficiari sunt inclusiv magistrați, polițiști și politicieni locali, dar nu toți au menționat banii în declarațiile de avere.

Când mai mulți membri au reclamat în pandemie că nu-și mai pot recupera economiile, a început și primul control la CAR.  Concluzia a fost că totul este în regulă.

Persoana care a verificat activitatea CAR-ului susține, după un al doilea control, că a descoperit 200 de împrumuturi fictive, acordate chiar pe numele ei. Are acum în acte o datorie de 130 de milioane de lei, echivalentul a peste 25 de milioane de euro.

Ancheta penală, începută în 2021, s-a plimbat de la parchetul local, la parchetul județean din Ialomița, apoi a ajuns la DNA și a vizitat chiar și Parchetul General. S-a reîntors la Slobozia, unde procurorul de caz a cerut recent ca Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București să preia cazul.

RISE a descoperit peste 300 de dosare penale cu nereguli la CAR-uri din țară, iar jumătate au primit decizii de condamnare pentru delapidare, înșelăciune, evaziune fiscală sau fals în acte.

În România sunt peste 2400 de case de ajutor reciproc active. Dintre acestea, doar 15 au fost controlate în ultimii cinci ani de Fisc.

---

VICTIMELE 

---

Aurica Răducu și-a luat viața într-o zi toridă de vară. Pensionară în agricultură, cu venituri ridicol de mici, tocmai ce împlinise 84 de ani.

Pe 28 august 2021, fiul său a găsit-o fără suflare în curtea casei. Locuiau amândoi, la Slobozia Nouă, un cartier din reședința județului Ialomița, orășel din inima Bărăganului . 

„Pe la 4 fără 20, fără un sfert așa, am ieșit eu să văd dacă e dânsa în cameră ca să-i dau drumu la televizor că nu se descurca cu telecomanda dânsa. Mă uit spre poartă, mă uit spre grădină. Dânsa nu. Când mă uit, în fața garajului dânsa s-a spânzurat. Chiar la garaj, de cadrul ușilor, cu ușa deschisă…s-a spânzurat. Asta mi s-a întâmplat” ne-a spus Dumitru Simion, fiul femeii. 

Cu câteva ore înainte de sinuciderea mamei sale, Simion fusese la Casa de Ajutor Reciproc din Slobozia ca să-și recupereze economiile depuse. Nu a reușit nici în acea zi. 

„Dânsa tot mă trimitea, mă trimitea să scot bani, să scot bani, să scot. Tot eram respins. La un moment dat ea a zis că eu o păcălesc. Nu avea încredere. (…) Am venit de la CAR în jur de 12.30. M-a întrebat ce-am făcut. Nu se poate mă, cum să nu-ți dea banii. Sunt banii tăi, orice bancă îți dă banii. Nu mamă, că uite e situația de așa natură…”, ne-a declarat fiul femeii.

„Ea credea că eu o mint. Credea că i-am cheltuit suma asta de bani. O femeie bătrână…Măi, dar te duci o dată, de două ori, de trei ori, credea că o mint.” a mai spus el. 

Bătrâna îi dăduse 10.000 de lei ca să-i păstreze pentru înmormântare, iar el o întrebase dacă poate să-i ducă la CAR. Simion i-a depus împreună cu alți bani economisiți de el. Se chinuie și acum să recupereze 114.000 de lei.

L-am întâlnit pe Dumitru Simion în clădirea Tribunalului Slobozia în 24 mai 2023. Venise la un proces alături de alți oameni prinși într-o schemă financiară ce i-a lăsat fără economii.

În sala de judecată au fost în jur de zece persoane, femei în vârstă și bărbați trecuți de 60 de ani, cu părul alb, toți îmbrăcați modest. Le puteai citi pe față dezamăgirea și tristețea, iar ideea recuperării banilor părea o iluzie în care încă sperau. 

Sunt doar o parte din numele a peste 300 de oameni citite de grefieră, la începutul ședinței de judecată, cu o viteză amețitoare. Toți au cerut judecătorului, cu ajutorul unei avocate, să oblige procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomița să investigheze în continuare spălarea de bani făcută de persoanele care au fost în conducerea CAR-ului în ultimii 30 de ani.

După ședința de judecată, Simion, fiul femeii care și-a pus capăt vieții, ne-a spus „Eu mi-am luat adio! Nu mai am încredere”.  

Am intrat apoi în vorbă și cu ceilalți oameni care fuseseră în sală. Erau descumpăniți, revoltați și plini de supărări.

O femeie și-a cerut banii în genunchi pentru că soțul ei era bolnav de cancer, alta a depus la CAR banii băiatului ei plecat la muncă în Spania. 

„Justiția nu-și face datoria, e băgată și poliția, sunt băgați și judecători. Ajungem la prescripție și nu mai recuperăm nimic. Ne țineau la gratiile geamurilor afară. Ne mințeau că să venim mâine. Ei au dat împrumuturi mari ca șpăgi. E o intrigă, e  o escrocherie ce s-a întâmplat aici”, ne-a spus unul din bărbații prezenți la proces. 

După o lună, în iunie 2023, victimele CAR-ului au avut prima reușită. Președintele Tribunalului Ialomița a decis atunci că procurorii trebuie să investigheze și să afle ce s-a întâmplat cu banii depuși de oameni.

În alt colț de țară, în Valea Jiului, adică la peste 400 de km depărtare de orașul în care zeci de milioane de lei depuși la casa de ajutor reciproc au dispărut, o fostă profesoară de biologie în vârstă de 73 de ani e într-o derută totală. Are de recuperat cea mai mare sumă de la CAR: peste un milion de lei. 

Paraschiva Popescu a lucrat mai întâi ca microbiolog la Fabrica de Lapte din Slobozia, iar când au apărut probleme la fabrică a dat examen și a intrat în învățământ. S-a pensionat în 2009, dar spune că a depus bani la CAR-ul ialomițean la sugestia unei colege. 

La telefon, femeia susține că banii depuși provin din salarii, din vânzarea unei case de la țară, a unui apartament din Slobozia, a unor terenuri și din ce încasa soțul profesor care în timpul liber făcea taximetrie. 

„Am făcut cerere pe 16 martie 2020 și atunci ne-a dat în luna martie, până-n aprilie, și după aceea s-a întrerupt(…), Zice că a dat la 80 de persoane peste rând, că au făcut cereri, mă rog, cu relații cum spunea o cunoștință(…). Noi nemaifiind acolo nu am mai putut să ținem legătura, luam de bună ce ne spunea, că mai vorbeam. Acum nu știm, nu mai răspunde nimeni la telefon că s-a schimbat (n.r. conducerea)”  ne-a spus femeia la telefon. 

Nu e prima dată când Paraschiva Popescu și-a pierdut economiile: „Noi pierdusem la FNI bani (…) Da, am câștigat procesul, am hârtiile, dar degeaba că nu am mai recuperat nimic, nici cu executorul. Am pierdut și acolo, dar nu ca aici. Numai ghinioane, am dat dintr-un ghinion în altul”. 

---

JUSTIȚIE CU ÎNCETINITORUL

---

Paraschiva Popescu este doar una din cele peste 250 de persoane care, în martie 2020, odată cu venirea pandemiei de Covid, și-au cerut banii depuși în fondurile sociale, adică 11 milioane de lei la acel moment. S-au trezit cu refuzuri, astfel că au început să facă plângeri penale. 

Abia după un an, procurorii au dispus începerea anchetei pentru înșelăciune, delapidare, abuz în serviciu și spălare de bani. 

În acea perioadă, tot mai mulți cetățeni îngroșau rândurile păgubașilor, astfel că s-au înregistrat mai multe plângeri penale și la parchetul orășenesc și la cel județean. În mai 2022, mormanul de reclamații s-a adunat într-un dosar voluminos ce a ajuns la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomița. 

După câteva luni, procurorii au renunțat la spălarea de bani și au făcut un alt dosar, la același parchet, pentru celelalte fapte. Apoi au pus sechestru pe conturile Casei de Ajutor Reciproc pentru o sumă de 10 milioane de euro și pe bunurile a trei angajate, pe care le-au și reținut preventiv timp de 24 de ore în octombrie.

În decembrie 2022, cauza a ajuns pe masa Direcției Națională Anticorupție (DNA), unde după o lună procurorul a schimbat încadrările juridice și a ajuns la concluzia că de investigație trebuie să se ocupe tot Parchetul Tribunalului din Ialomița. Astfel că a cerut Procurorului General al României să ia o decizie în acest sens. 

Cu puțin timp înainte să plece de pe scaunul Parchetului General, pe 1 februarie 2023, Gabriela Scutea a trimis cele 59 de volume înapoi la Ialomița pe motiv că dosarul penal privește delapidarea și nu abuzul în serviciu.

---

---

MECANISMUL

---

Casa de Ajutor Reciproc Învățământ Slobozia a fost înregistrată ca asociație în 1997 la inițiativa salariaților din școlile din județ, dar a funcționat și în comunism.

CAR-urile funcționează pe principiul întrajutorării, iar membrii lor depun sume de bani într-un fond social. La acest fond, cu trecerea timpului, se adaugă sume din dobânzile încasate în urma contractelor de împrumut acordate tot membrilor.

Însă, la Slobozia, CAR-ul s-a transformat într-un fel de joc Caritas, o morișcă financiară din care unii au plecat cu buzunarele pline, iar alții cu ele goale. 

Deși legea spune că un CAR nu poate atrage depozite, la Ialomița membri au depus bani în „fonduri de economii” în condiții mult mai bune decât la bănci. De exemplu, la începutul anilor 2000, dobânda la un astfel de fond ajunsese la 85%. Cu alte cuvinte, dacă cineva depunea un milion de lei, după șase luni putea retrage 1,85 milioane lei.  

În timp, pe lângă oameni din sistemul de educație, au intrat în joc și polițiști, jandarmi, procurori, judecători, oameni din primărie, prefectură, consiliul județean, penitenciar, spital, angajați ai SRI și ai Ministerului Apărării, etc.

Totul a funcționat până la apariția pandemiei, când o parte din membri și-au cerut banii înapoi, dar nu i-au mai primit.

Datele noastre arată că aproximativ 4000 de persoane au de recuperat peste 100 de milioane de lei, bani ce reprezintă depuneri în fondul social și dobânzi aferente. 

Totodată, CAR-ul are o gaură de peste 140 de milioane de lei, adică împrumuturi acordate membrilor.

S-a ajuns aici din mai multe motive. 

Documentele obținute de RISE Project arată că schema prin care câteva mii de oameni au rămas fără economii a funcționat în toți acești ani pentru că nimeni nu a făcut vreun control. 

---

În lipsa controalelor amănunțite, falsificând realitatea contabilă, angajatele CAR Învățământ Ialomița au reușit să lase câteva mii de oameni fără economiile de-o viață.  

De exemplu, la nivelul lui 2020, adică în anul în care o parte dintre membri s-au trezit că nu pot să-și recupereze banii și au făcut ulterior plângeri penale, CAR-ul a raportat un profit de peste 6 milioane de lei. Suma reprezintă bani încasați în urma dobânzilor aplicate împrumuturilor luate de membri și care, teoretic, s-au redistribuit în conturile celor ce aveau depuneri în fondurile sociale.

Aneta Neacșu- directoarea executivă a Uniunii Județene a CAR-urilor din Ialomița a făcut, în 17 decembrie 2020, un prim control în urma căruia nu a găsit probleme majore. 

A verificat atunci „indicatorii de supraveghere prudențială” și a analizat, prin sondaj, evidența contabilă din perioada 2017-2020. Singura problemă descoperită la acel moment era că CAR Învățământ Ialomița nu mai avea lichidități. Dăduse împrumuturi și peste 1300 de membri făcuseră cereri de retragere. 

Neacșu controlase, prin sondaj, și ce se întâmplase cu împrumuturile luate de membri. A găsit împrumuturi nerambursate, așa că s-a procedat la recuperarea banilor întocmindu-se dosare de executare.

---

---

După aproape jumătate de an, în mai 2021,  Neacșu s-a apucat de verificat din nou activitatea CAR-ului. Deși tot ea a supravegheat constant activitatea CAR-ului, încă din anii 90, abia la solicitarea poliției a descoperit împrumuturi și încasări fictive.

Nu s-a mai uitat prin sondaj la acte, ci a verificat evidențele contabile din ultimele două decenii. Analiza ei, finalizată în iunie 2022, arată că pe măsură ce creștea numărul de membri cotizanți, creștea și valoarea împrumuturilor, fiind prejudiciate câteva mii de persoane cu o sumă de peste 100 milioane de lei. În plus, sumele împrumutate erau excesiv de mari raportat la salariul minim pe economie, iar tranzacțiile se făceau în numerar pe bază de chitanță, la casierie.  

Dacă la controlul din 2020, Neacșu a găsit doar niște contracte de împrumut neonorate, în 2022 le-a numit „împrumuturi delincvente”, adică nereturnate, iar conducerea CAR-ului nu a făcut nimic să recupereze bani. Din contră, a acoperit o parte din ele dintr-un fond de risc constituit tot din resursele membrilor. 

Tot în timpul controlului, Aneta Neacșu se întâlnește cu peste 200 de împrumuturi, toate pe numele ei. 

Acum Aneta care controlează, o confruntă pe Aneta membru CAR și notează în raport: 

„Membrul nu recunoaște operațiunile efectuate prin contul său, amintindu-și doar de deschiderea contului la fondul tradițional, deoarece în perioada 1993 a accesat un împrumut pe pachetul tradițional pe care l-a achitat ulterior fără să solicite vreodată închiderea fișei de membru”, scrie ea despre ea însăși.

---

---

40 din împrumuturile ei sunt încă active și ar avea de returnat peste 130 de milioane de lei. Adică, tocmai persoana care a controlat operațiunile financiare este cel mai mare datornic al CAR-ului.

La telefon, Neacșu ne-a spus scurt că nu poate face niciun comentariu pe marginea subiectului pentru că există o anchetă penală în curs.

În analiza financiară, Neacșu nu abordează însă deloc împrumuturile luate de Uniunea Județeană a CAR-urilor (UJCAR), adică ale entității pentru care lucrează și în numele căreia a controlat operațiunile financiare ale CAR-ului.

UJCAR Ialomița a devenit membră a CAR-ului în 2016 și a luat peste 30 de împrumuturi în valoare de aproape 3,4 milioane de lei. O parte din bani au fost luați în numerar.

Pe lângă aceste împrumuturi, UJCAR a primit și contribuții de la CAR „pentru susținerea activității”, adică niște sume procentuale hotărâte la adunarea tuturor CAR-urilor din județ .

Am întrebat conducerea UJCAR-ului care au fost sumele încasate cu titlu de contribuție însă președintele ei, Gabriel Răceanu, ne-a transmis că nu are acordul caselor afiliate să ne comunice acest lucru. 

Un email obținut de RISE Project arată însă UJCAR a primit în cinci ani, adică în perioada 2016-2020, peste două milioane de lei.

---

Același email mai arată că pe lângă această contribuție, CAR-ul a dat bani împrumut și celorlalte CAR-uri din județ. Pe lângă asta, a mai depus și 1,2 milioane de lei într-un fond de lichidități la uniunea județeană, pentru care nu a primit niciun leu dobândă.

Gabriel Răceanu, președintele Uniunii Județene contrasemnează în 2022 analiza financiară făcută de Aneta Neacșu, dar consideră că, <<sintagma „împrumuturi și operațiuni fictive” trebuie înlocuită cu operațiuni cu comportament atipic>>, pentru că, spune el, documentația de împrumut nu a fost preluată fizic din arhiva CAR-ul. În realitate, nu aveau ce să preia, Neacșu scrisese în raportul ei, de mai multe ori, că documentele efectiv nu există.

---

BENEFICIARII

---

În timp ce învârteau rotițele operațiunii de fraudare, viața angajatelor CAR-ului, a președintei și a cenzorului devenise toată o primă și un beneficiu. Din banii a sute de angajați ai statului, profesori, pensionari și nu numai, femeile au încasat chiar sporuri de numărat bani, de muncă la computer sau de confidențialitate. Acestea s-au adăugat la primele de vacanță, primele trimestriale, primele de sărbători și chiar la al 13-lea salariu. 

De exemplu, în 2019, directoarea economică a CAR-ului a câștigat mai mult decât președintele României, Klaus Iohannis.

Abia la finalul lui 2022, femeile au ieșit de la butoanele CAR-ului după o decizie luată de 368 de membri ai asociației.

Mihaela Neagu a fost președintele CAR-ului până în august 2022. De profesie învățătoare, femeia ar avea de recuperat în jur de 166.000 de lei. În perioada în care oamenii așteptau disperați să-și primească banii, a reușit să retragă cel puțin 12.500 de lei. Nu a dorit să facă niciun comentariu pe marginea subiectului.

“Nu am simțit niciodată că este ceva în neregulă cu CAR Învățământ Slobozia” a declarat ea, pe lângă altele, unui polițist judiciar ce se ocupă de cercetarea fraudei. 

Fiul acesteia, Adrian Bogdan Neagu a depus 200.000 de lei în 2015 la CAR. Pe atunci era polițist de frontieră și nu a menționat în declarațiile de avere suma.

Contactat de RISE Project, bărbatul susține că nu a depus această sumă și că probabil este o greșeală. L-am întrebat și dacă a retras bani în anul în care au început problemele la CAR. A retras cel puțin 44.000 de lei, dar inițial a negat, apoi s-a răzgândit: 

„Oi fi tras o mie, două, trei mii de lei, ce știu. Nu pot să vă dau dumneavoastră detalii pe un număr de telefon care mă sună pe mine. Poate să fie oricine. Nu-mi place să mă justific. (…) Nu am retras bani, sunt păgubit”.

A declarat venituri modeste când lucra la poliție, iar acum, împreună cu soția, are un teren 520 de mp în Slobozia și un apartament în București. Mai e proprietar pe 14,2 ha de teren  achiziționat în 2017 și 2021 cu peste jumătate de milion de lei luați de la CEC Bank și cu sprijinul Fondului Național de Garantare. Cu ani în urmă, Neagu a vândut o casă, încasând pe ea 200.000 de lei.

Margareta Dicieanu, fosta directoare economică a CAR-ul, a avut depuneri de bani pentru care a primit dobânzi între 30 și 80 la sută. În cazul ei, femeia care a făcut controlul a descoperit că, în 20 de ani, Dicieanu a avut 99 de împrumuturi din care 19 sunt încă active, astfel că ar mai avea de plată peste 45 de milioane de lei. În plus, o parte din aceste împrumuturi au fost achitate fictiv, prin chitanțe de mână.

Deși statutul CAR-ului spune clar că pot să fie membri doar persoanele salariate și care au peste 18 ani, nepoții Margaretei Dicieanu au devenit membri când erau minori și au depus bani în fondul social. Au de recuperat peste 340.000 de lei. Nu au fost singurele rude înscrise în CAR. 

Dicieanu ne-a declarat la telefon că nu mai are nicio treabă cu CAR-ul, dar când am întrebat-o despre banii datorați, ne-a spus „Nu am ce să discut, mai ales cu un reporter. Nu am ce să vorbesc”.

Femeia alimenta însă constant conturile bancare ale copiilor, nurorilor și nepoților, conform documentelor obține de RISE Project. În unele cazuri, femeia scotea bani cash, de la casierie, apoi îi depunea în propriul cont de unde făcea transferuri către apropiați. În alte cazuri, banii erau mutați din contul CAR-ului în conturile rudelor sub diverse justificări.

Dicieanu deține un apartament la mare, în Năvodari, cumpărat în 2019 cu 67.000 de euro, două terenuri în localitatea Amara pe care a ridicat o ciupercărie, un adăpost de animale, o casă cu etaj. Toate sunt sub sechestru.

Soțul ei, Gheorghe Dicieanu, a fost asociat la începutul anilor 2000, într-o companie, cu omul de afaceri Dumitru Bucșaru, fostul patron al echipei de fotbal Unirea Urziceni. Reținut de poliție în 2015, fiind suspectat de bancrută frauduloasă, Bucșaru nu a mai fost trimis în judecată de procurori.

Gheorghe Dicieanu a mai avut încă o firmă, împreună cu soția sa. Daricon SRL a fost înființată în 2003, se ocupa de construcții și a avut profituri modeste. În 2012, când CAR-ul a cumpărat un apartament în care își are sediul și azi, firma Dicienilor l-a renovat, iar pentru asta a încasat 42.500 de lei.

Fiul lor, Adrian Dicieanu, a devenit membru al CAR-ului condus de mama sa în 2001, când avea 21 de ani, și a depus de atunci peste 1 milion de lei. Tot el a înființat CAR Sănătate la București, în care mama sa a depus cel puțin 168.000 lei între 2019 și 2020.  

Soția acestuia a fost, până la începutul anului trecut la Ministerul Energiei, consilier superior. Au de recuperat peste 400.000 de lei. 

Contactat de RISE Project, Dicieanu ne-a spus într-un mesaj pe whatsapp că: „insinuarea că ar exista o asociere între tranzacţiile mamei mele şi înfiinţarea CAR Sănătate Bucureşti este neavenită şi TOTAL ruptă de realitate”. Apoi a mai adăugat că de recuperarea banilor de către miile de oameni de la CAR Învăţământ Slobozia, printre care se numără și el cu soția lui, ar trebui să se ocupe noua conducere, care ar trebui „să ofere soluţii concrete oamenilor care au fonduri de recuperat”. La finalul mesajului acesta a scris că nu avem acordul familiei Dicieanu să folosim numele în material.

Cristian Dicieanu, celălalt fiu al fostei directoare economice a CAR-ului, a cumpărat împreună cu soția o casă în sectorul 4 din București. În 2014, când au antamat apartamentul, mama lui ridicase în numerar de la casierie 370.000 de lei reprezentând  un împrumut și retragere din fondul social pe care i-a depus apoi la bancă în contul norei sale, care a achitat mai departe casa.

Cristian Dicieanu deține două companii care nu au avut niciodată mai mult de trei angajați. Una din ele, Reset IT a avut cel puțin un an, în 2012, contract de consultanță IT chiar cu CAR-ul condus de mama sa. Plata se făcea la oră: 75 de lei. Nu a dorit să comenteze pe acest subiect.

Georgeta Tinca, secretara CAR-ului până în 2015, a făcut 34 de împrumuturi, două fiind încă active. Are de restituit aproape 5 milioane de lei.

În 2015 a retras 500.000 de lei în numerar din bancă. Extrasul bancar menționează că banii reprezintă „împrumuturi și restituiri fonduri”.

Marilena Tinca, fiica acesteia, a preluat rolul de secretară după ce mama ei s-a pensionat. Pe numele său au existat 44 de împrumuturi, patru sunt active încă. Are de restituit 3,6 milioane de lei.

Deși și-a dat demisia din CAR în septembrie 2022, Tinca a cerut anul trecut judecătorilor să fie reîncadrată în muncă, susținând că demisia era doar o ciornă făcută pe fondul unor nemulțumiri apărute la locul muncă.

Nu a răspuns întrebărilor noastre. 

Mădălina Nicoleta Akdeniz (fostă Belu), este fiica secretarei de mai sus. A lucrat la CAR ca inspector de împrumuturi. Și ea încearcă să se reîntoarcă la CAR.   

A avut 26 de împrumuturi, din care 12 sunt încă active. Are de restituit aproape 4 milioane de lei. Ne-a spus că are un dosar penal și nu poate da declarații.

Fratele acesteia, George Daniel Belu, și soția lui, Giorgiana Belu, au avut de asemenea împrumuturi. De exemplu, în aprilie 2019, într-un interval de câteva zile, fiecare a luat câte un împrumut de 160.000 de lei. 

Amândoi au fost condamnați la închisoare cu suspendare în 2016, după ce Direcția Națională Anticorupție a descoperit că Spitalul Slobozia le-a plăti cursuri fictive pentru perfecționarea angajaților în accesarea de fonduri europene. 

Familiile Tinca-Belu dețin în prezent două case pe strada Gheorghe Doja din Slobozia. De exemplu, în 2021, când ancheta penală era în curs, octogenara Georgeta Tinca a vândut una din ele firmei Dac Multitrade, deținută de Giorgiana Belu, adică soția nepotului său.

Cenzorul CAR-ului, Maria Ion cea care trebuia să facă verificarea financiar- contabilă a declarat poliției: “nu am efectuat niciodată o astfel de verificare deoarece nu mi s-a solicitat”

---

SITUAȚIA ACTUALĂ

---

Am întrebat Parchetul de pe Lângă Tribunalul Ialomița care este stadiul anchetei penale ce privește banii dispăruți din CAR Învățământ Slobozia. 

Am aflat că „(…) se află în lucru la Inspectoratul Județean de Poliție Ialomița – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice în cauză fiind dispusă efectuarea unei expertize financiar-contabile”, după cum ne-a transmis parchetul în noiembrie anul trecut. Recent însă, procurorii de acolo au cerut preluarea de către Parchetul Curții de Apel București

Experta contabilă desemnată de Parchetul de pe Lângă Tribunalul Ialomița este Lola Bizdrigheanu. Am sunat-o în noiembrie 2023 și ne-a spus că a început expertiza, dar pentru orice alte detalii trebuie să ne adresăm procurorilor.

Totuși, Vergilia Alexe, experta care ar trebui să participe din partea CAR-ului la cercetare susține altceva: 

“Nu am primit până-n momentul acesta nicio convocare din partea expertului desemnat (n.r. de parchet). Eu sunt expert parte și experții parte, pentru că suntem trei din câte știu, urmează să fie convocați, pentru începerea lucrărilor, de către expertul desemnat” , ne-a spus aceasta în ianuarie 2024. 

Gabriel Răceanu, președintele U.J.C.A.R. Ialomita, adică una din structurile ce trebuiau să supravegheze activitatea, ne-a transmis că “nu a deținut indicii care să conducă la sesizarea organelor de urmărire penală privind activitatea desfășurată de  Asociația C.A.R. INVATAMANT SLOBOZIA”.

L-am întrebat cum de a fost posibil ca Neacșu Aneta să nu descopere probleme majore în 2020 la primul control, dar a descoperit după ce poliția a cerut UJCAR-ului o analiză financiară. Nu ne-a răspuns, pentru că zice el, este o anchetă penală în curs. 

Uniunea Naţională a Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariaţilor din România (U.N.C.A.R.S.R.) susține că nu are atribuții de control asupra CAR-urilor, “iar  activitatea casei de ajutor reciproc este verificată de cenzorii proprii aleşi şi de organele de control ale Uniunii teritoriale judeţene la care este afiliată”. 

Ulterior, pe 1 august 2021, conducerea uniunii a decis dezafilierea CAR-ului din Slobozia. 

---

FRAUDĂ ASCUNSĂ ÎN VĂZUL TUTUROR

---

Casa de Ajutor Reciproc Învățământ Slobozia are sediul la parterul unui bloc comunist cu patru etaje de pe strada Alexandru Odobescu din Slobozia. S-a mutat acolo în 2012, când conducerea a cumpărat apartamentul cu 120.000 de lei. 

Pe aceeași stradă cu CAR-ul, la câțiva zeci de metri își au sediul: poliția, SRI-ul local și procurorii de la DIICOT. În spatele blocului, într-o clădire mare cu geamuri albastre este sediul parchetului local și al celui județean. La o distanță de 5 minute de mers pe jos sunt tribunalul și judecătoria, dar și sediul Fiscului. 

Deci, toate structurile de forță din județul Ialomița își au sediul în același perimetru cu locația unde s-a pus la punct schema de fraudare. 

RISE Project a descoperit că zeci de angajați ai acestor instituții sunt sau au fost membri ai CAR-ului. Unii au bani de recuperat, alții au reușit să scoată o parte din ei chiar în momentele în care ceilalți membri făceau plângeri penale.

Așa că, în vreme ce unii speră într-o elucidare grabnică a acestei anchete și într-o ipotetică despăgubire, ceilalți o doresc uitată cât mai repede, cu tot cu datoriile lor.

Motive serioase ca rumorile să zumzăie pe holurile instituțiilor judiciare, de la grefă până-n birourile șefilor. 

La Slobozia este atmosferă încărcată de interese de tot felul, în vreme ce dosarul fraudei de la CAR a țopăit de colo-colo, rătăcit, de parcă nimeni n-ar vrea să-l ancheteze.

---

JUDECĂTORII JUCĂTORI

---

Tudor Olteanu a fost judecător vreme de 24 de ani la Tribunalul Ialomița. A ieșit la pensie în 2019. Ar avea de recuperat de pe urma acestui joc de întrajutorare aproape 1,8 milioane de lei.

Când l-am sunat, acesta ne-a spus: “Ce s-a întâmplat la CAR-ul ăsta… a mai făcut ceva parchetul? N-a făcut nimic…”

Soția lui, Vasilica Olteanu, pensionară și ea, fostă bibliotecară la Liceul de Artă din oraș, are de recuperat 200.000 de lei. 

Fiica acestuia, Elena Olteanu este președintele Judecătoriei Slobozia. Are de recuperat 850.000 de lei. 

La telefon, aceasta a spus că nu-i sună cunoscut numele CAR Învățământ Slobozia și că este la serviciu, dar să revenim. Nu a mai răspuns ulterior. 

În perioada în care alți membri ai CAR-ului stăteau pe la geamurile sediului, încercând să-și recupereze economiile, fostul judecător, soția și fiica acestuia au reușit să recupereze peste 150.000 de lei. 

Lume bună, inspirație proastă. Mulți alți angajați ai sistemului judiciar local au participat la acest Caritas, cu sume mai mici, ce-i drept. De la Tribunal, au mai fost judecătoarea Mihaela Mușat (cu soțul, viceprimarul Sloboziei), dar și actuale și foste grefiere din judecătorie sau tribunal: Irina Andreea Barza, Adriana Iacob, Alina Ionela Popa. Iuliana Dumitrana, Raluca Diana Simoiu, Alina Bazac.

De la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomița au fost membri CAR procuroarea Verginica Buzoianu și grefierele Andra Nicoleta Dima, Georgiana Isăilă, Florentina Corina Tudor, iar de la DIICOT grefiera Aurelia Grigore. Vreo 70 de polițiști ialomițeni au contribuit, majoritatea în pagubă, la CAR Învățământ. Inclusiv adjunctul șef al poliției județene, Silviu Condruț a fost membru al CAR-ului. 

Unii dintre ei, precum Cătălin Petre de la Direcția Generală Anticorupție, au uitat să menționeze datoriile în declarațiile de avere. Alții au uitat la propriu că au împrumutat sume și le-au amintit executorii judecătorești.

Pe lângă angajații din structurile de forță ialomițene, CAR-ul a avut clienți zeci de politicieni locali, angajați de la finanțe, jandarmerie, penitenciar, spital, primării, prefectură, APIA, Arhivele Naționale, ANSVSA, Curtea de Conturi. Li s-au alăturat avocați, preoți, angajați ai unor bănci, jurnaliști. 

Între politicieni îi găsim pe deputatul Raluca Giorgiana Dumitrescu, pe viceprimarii unor comune ialomițene – Titi Mangiurea de la Miloșești și Auraș Anghel de la Vlădeni, dar și alți foști. 

Atâtea notabilități au luat împrumuturi grase, încă nerestituite, ori, dimpotrivă, au luat țeapă încât prăbușirea CAR Învățământ are proporțiile unui mic cutremur local.

Update: dosarul a fost preluat la Parchetul de pe Lângă Curtea de Apel București.

Autor: Ana Poenariu

Ilustrație: Roma Gavrilă

Fact-checking: Roxana Jipa

Articolul face parte dintr-un proiect finanțat, în principal, de Open Society Foundation, Friedrich Naumann Foundation for Freedom – Romania, Ambasada Franței și Institutul Francez din România. Informațiile din articol aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă opiniile finanțatorilor.