ACHIZIȚII ÎN FAMILIE LA DNA

---

DNA a încheiat în ultimii patru ani contracte de peste două milioane de lei cu firma Asseco See. Una dintre persoanele care au decis cine câștigă licitațiile este șeful biroului de IT, Corneliu Sterea, a cărui soție lucrează chiar la Asseco See din mai 2020. Contractele cu DNA au început să curgă după angajarea ei. 

Corneliu Sterea a semnat în repetate rânduri că nu se află într-un conflict de interese, deși e-mailul soției lui apare la contactele firmei IT pe platforma de achiziții publice. Agenția Națională de Integritate ne-a comunicat că această situație „poate fi de natură să genereze un conflict de interese”

Una dintre achiziții a fost finanțată din fonduri norvegiene menite să combată corupția. Curtea de Conturi susține că achiziția este nelegală, inutilă și a fost făcută netransparent.

---

În toamna lui 2020, Direcția Națională Anticorupție (DNA) cheltuie aproape 650 de mii de lei pentru dezvoltarea unei platforme web de management al documentelor. Aproape toți banii vin din fonduri norvegiene menite să ajute la combaterea corupției. Chiar așa se și numește proiectul: „Combaterea Criminalității și Corupției”.

Dar firma la care au ajuns banii și legătura ei cu un om din interiorul DNA arată o altfel de realitate din culisele instituției. 

Platforma pe care DNA a cumpărat-o ajută departamentul IT și procurorii să gestioneze mai eficient datele și documentele interne. Șeful acestui departament este Corneliu Sterea, unul dintre cei cinci oameni care au decis cu ce firmă semnează contractul. 

În urma evaluării, compania Asseco See SRL, singura care a participat la licitație, a ieșit câștigătoare. Soft-urile, licențele și serviciile pe care le-a oferit firma păreau să fie întocmai ceea ce căuta DNA. 

În hârtii, însă, a fost omis un detaliu important: soția șefului biroului de IT al direcției era angajată chiar la Asseco See SRL. 

INTERESELE ASCUNSE 

Simona Elvira Sterea lucrează la Asseco See din mai 2020. Este analist servicii client, în cadrul departamentului Dedicated Solutions.

E-mailul Simonei Sterea este primul care apare la datele de contact ale companiei în achizițiile publice pe platforma SEAP încheiate cu DNA, instituția unde lucrează soțul ei. Reprezentanții firmei Asseco susțin că „enumerarea adreselor de e-mail din SEAP s-a făcut într-o ordine pur aleatorie”.

Salariul ei a crescut de peste trei ori atunci când s-a angajat la Asseco See, o arată declarațiile de avere ale șefului biroului de IT al DNA. Fostul ei loc de muncă îi aducea un venit anual de 23 de mii de lei, pe când acum câștigă peste 80 de mii de lei.

„Nu e cazul”, apare în dreptul numelui lui Corneliu Sterea în documentul referitor la conflicte de interese. În declarația pe proprie răspundere pe care el a semnat-o scrie că a înțeles că „un conflict de interese există în cazul în care exercitarea imparțială și obiectivă a atribuțiilor mele de serviciu în legătură cu prezenta achiziție este compromisă din motive care implică familia mea”.

Chiar și așa, el declară că nu cunoaște să existe vreun astfel de conflict de interese și nu menționează nicăieri faptul că soția lui lucrează chiar la firma pe care el a desemnat-o câștigătoare.

Conform legii achizițiilor publice, „prin conflict de interese se înţelege orice situaţie în care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori independenţa lor în contextul procedurii de atribuire.”

Am explicat cazul Agenției Naționale de Integritate (ANI) și am cerut un punct de vedere despre acest subiect. ANI ne-a comunicat că situația expusă „poate fi de natură să genereze un conflict de interese” și că, în cazul în care există, Corneliu Sterea ar fi trebuit să se abțină de la participarea la luarea unei decizii. 

Totodată, ANI a specificat că doar printr-o procedură de evaluare făcută de inspectorii de integritate poate fi constatată existența unui conflict de interese.

În plus, chiar și Curtea de Conturi confirmă că instituția anticorupție nu a luat toate măsurile necesare pentru a evita un conflict de interese. Într-un proiect de raport recent întocmit, obținut de reporterii RISE, inspectorii au constatat că documentele care stau la baza achiziției „nu conțin informații referitoare la identificarea tuturor persoanelor care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a ofertelor, respectiv a membrilor comisiei de evaluare”.

COMISIA DE EVALUARE

Deoarece achiziția platformei de web management a fost făcută prin licitație publică, procurorul șef DNA de la momentul respectiv, Crin Nicu Bologa, a trebuit să numească o comisie de evaluare. Oamenii din această comisie urmau să fie cei care verificau ofertele primite de la firme și decideau câștigătorii contractelor.

Contractul câștigat de Asseco See face parte dintr-o licitație mai mare de 1,4 milioane de lei pentru echipamente hardware și software. Această licitație a avut două loturi, unul pentru platforma de colaborare bazată pe web și managementul documentelor și altul pentru echipamente de securitate. Fiecare lot a fost evaluat separat, pe criterii diferite, de o singură comisie. Asseco See a participat la amândouă, însă a câștigat doar un singur lot. 

Corneliu Sterea, în calitate de șef al biroului IT, a fost ales membru în comisia de evaluare în august 2020. 

Contactat de reporterii RISE, Crin Bologa spune că nu își aduce aminte detalii despre această achiziție, dar a specificat că „propunerile de numire în comisii erau făcute de compartimente de specialitate ale direcției, în funcție de specific. Cei care făceau propunerile verificau conformitatea cu normele legale, iar cei nominalizați dădeau declarații că pot face parte din astfel de comisii.” 

CONTROLUL CARE NU A AVUT LOC 

În august 2020, procurorul șef Bologa a cerut Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP) să verifice procedura de atribuire a contractelor privind furnizarea de echipamente software și hardware. Aici se încadra atât lotul câștigat de Asseco See, cât și celălalt lot, pentru echipamente de securitate.

Verificarea, însă, nu a mai avut loc. 

Conform răspunsului ANAP, procedura de atribuire a contractului nu a intrat în procesul de verificare. 

Instituția a transmis că este irelevant faptul că procurorul șef a solicitat verificarea, întrucât din februarie 2020 s-a schimbat legea și a fost eliminată posibilitatea de a exercita controlul în mod voluntar, în baza unei cereri.

În schimb, o altă procedură de atribuire din cadrul aceluiași proiect finanțat din fonduri norvegiene, „Combaterea Criminalității și Corupției”, a ajuns să fie verificată de ANAP. Crin Bologa făcuse cerere și pentru această achiziție.

DAR A CONTROLAT CURTEA DE CONTURI

Există, în schimb, o instituție care s-a uitat îndeaproape la achizițiile făcute de DNA din banii norvegieni: Curtea de Conturi. Iar neregulile pe care le-a găsit demonstrează clar, așa cum și scrie negru pe alb, că firma Asseco See a primit acest contract nelegal.

Una dintre multiplele probleme sesizate de inspectorii de audit arată că oferta depusă de Asseco See nici nu ar fi trebuit să fie luată în calcul deoarece nu îndeplinea criteriile cerute de DNA. Mai exact, firma nu a pus la dispoziția direcției anticorupție contracte prin care să demonstreze că are experiență similară, ci doar niște scrisori de recomandare. Comisia de evaluare ar fi trebuit să refuze oferta, arată proiectul de raport al Curții de Conturi, însă a făcut exact contrariul.

O parte din neregulile găsite de inspectori pornesc chiar de la Corneliu Sterea, șeful biroului de IT. El este cel care a scris referatul de necesitate, adică documentul în care explică ce este platforma de colaborare web-based, de ce are nevoie instituția de această platformă și care ar fi valoarea maximă a achiziției. 

Doar că, potrivit Curții de Conturi, pentru o astfel de achiziție ar fi trebuit să se facă un studiu de fezabilitate și o consultare a pieței din care să reiasă valoarea maximă a platformei de managementul documentelor. În lipsa acestora, inspectorii de audit i-au cerut lui Sterea clarificări pentru a vedea în baza a ce a determinat prețul maxim.

Corneliu Sterea le-a zis acestora că a cerut o cotație, adică o ofertă de preț, de la firma Trend Import Export SRL, partener autorizat Microsoft. Această ofertă este, de fapt, un document de jumătate de pagină pe care nu apare nicio semnătură și care nici măcar nu a fost înregistrat la DNA. Curtea de Conturi susține că aceste probe nu dovedesc că a fost făcută o consultare a pieței și că a fost încălcat principiul transparenței. 

Șeful biroului de IT nu a menționat, însă, că are legături și cu firma Trend Import Export. Mai exact, înainte ca soția lui să devină angajată la Asseco See, aceasta a lucrat chiar la Trend Import Export. Cu alte cuvinte, singurele firme implicate în această procedură de achiziție i-au plătit sau încă îi plătesc salariu Simonei Sterea.

Pe lângă toate acestea, inspectorii Curții de Conturi au concluzionat că platforma de 650 de mii de lei este, în mare parte, inutilă. În urma unui chestionar trimis mai multor angajați DNA reiese că mai mult de jumătate dintre respondenți nu folosesc platforma. Astfel, „echipa de audit consideră că acestea nu și-au atins în totalitate scopul propus, astfel că fondurile publice au fost utilizate fără respectarea principiului eficacității.”

ȘEFUL IT: ACHIZIȚIA ESTE „ÎN REGULĂ”

Șeful biroului IT al DNA nu vede nicio problemă în faptul că o achiziție de sute de mii de lei a ajuns să fie câștigată chiar de firma unde lucrează soția sa. Contactat de reporterii RISE, acesta a spus că, în urma unei discuții în cadrul comisiei, „nu s-a considerat că e vreun potențial conflict de interese”. 

Totodată, Corneliu Sterea ne-a transmis că nici el, nici soția lui nu știu de ce datele ei de contact apar pe SEAP. El susține că ea nu are nicio atribuție în legătură cu achizițiile publice și că doar primește notificări.

În ciuda informațiilor care apar pe platforma de licitații publice, Sterea neagă că ar fi persoană cu funcție de decizie în cadrul achizițiilor IT făcute de DNA. „Vă dați seama că nu sunt funcție [n.r. de decizie], sunt cei de la achiziții care fac așa ceva, eu sunt de la biroul de IT, noi cerem, inclusiv astea pe SEAP, noi cerem și pe noi ne pun în comisii sau nu, doar pe partea tehnică” susține acesta.

La finalul apelului telefonic, șeful IT ne-a spus că el consideră că achiziția „a fost în regulă”. 

Am luat legătura și cu Simona Sterea. Aceasta ne-a zis că nu are atribuții în cadrul portalului SEAP, că este doar un simplu angajat, și nu un factor de decizie în cadrul companiei. În plus, aceasta susține că faptul că Asseco See a început să câștige contracte cu DNA după angajarea ei este „o pură coincidență”. „Nu am avut niciodată vreun beneficiu material sau de altă natură în afară de salariu”, a adăugat ea.

COMBATEREA CORUPȚIEI PRIN BANI NORVEGIENI

Proiectul „Combaterea criminalității și a corupției” finanțat din fonduri norvegiene a început să se desfășoare la final de noiembrie 2018. Scopul este acela de a ajuta Ministerul Public în lupta anticorupție și lupta împotriva crimei organizate, „ceea ce va contribui la întărirea, în ansamblu, a statului de drept și a capacității sistemului judiciar”, conform site-ului oficial combat-crime.ro. 

Bugetul total al proiectului este de 4,2 milioane de euro. Cu doar o cofinanțare mică, de 15%, DNA a beneficiat de milioane de lei în cadrul acestui proiect. Pe lângă Direcția Anticorupție, și Parchetul General și DIICOT s-au bucurat de fondurile norvegiene.

Până în momentul de față, DNA a cheltuit în jur de 815 mii de euro, DIICOT peste 1,1 milioane de euro, iar Parchetul General aproximativ 620 de mii de euro.

MILIOANE DE LEI PENTRU ASSECO

DNA nu a încheiat niciun contract cu Asseco See înainte ca Simona Sterea să se angajeze la firmă, conform platformei de achiziții publice. Primul a fost cel achitat din banii norvegieni, de 650 de mii de lei, semnat la doar câteva luni după ce soția șefului din DNA a început să lucreze pentru companie, în noiembrie 2020.

Colaborarea dintre Asseco și DNA a continuat, în schimb, și anii următori. Doar că în cazul celorlalte contracte banii au venit direct din bugetul instituției și nu din finanțări externe. Iar suma plătită de Direcția Anticorupție din finanțele proprii a fost de 2,5 ori mai mare decât cea achitată din fonduri norvegiene.

În total, DNA a plătit firmei Asseco See peste 2,2 milioane de lei.

Din totalul de 12 achiziții, patru au fost făcute prin licitație și restul prin achiziție directă. În tot acest timp, biroul de IT a fost dotat cu laptopuri de ultimă generație, desktopuri, servere și licențe.

Corneliu Sterea a fost persoană cu funcție de decizie în toate licitațiile. Asta înseamnă, conform legislației, că poate influenţa conţinutul documentelor achiziţiei şi desfăşurarea procedurii de atribuire.

ASSECO SEE: PROCEDURA S-A DESFĂȘURAT CORECT ȘI TRANSPARENT

Reprezentanții Asseco See au comunicat reporterilor RISE că știau de relația dintre Simona și Corneliu Sterea, dar că au considerat că nu se încadrează în niciuna dintre situațiile potențial generatoare de conflict de interese. „Având în vedere aceste aspecte, nu am considerat necesară o mențiune în acest sens în documentele depuse în cadrul licitațiilor la care am participat”, au adăugat ei.

Totodată, aceștia au menționat că Simona Sterea „nu a fost implicată în procesul de selecție/decizie cu privire la participarea în cadrul acestor proceduri, dar nici ulterior în desfășurarea contractelor”. 

Faptul că achizițiile DNA au început să curgă după angajarea soției șefului IT este doar întâmplător, zice Asseco See. A fost strict o decizie de afaceri, parte din strategia de dezvoltare. 

Procedura „s-a desfășurat corect și transparent prin SEAP și respectând prevederile legislației în vigoare”, a adăugat firma. 

CE ZICE DNA

Reporterii RISE au trimis către DNA mai multe întrebări legate de contractul plătit din fonduri norvegiene, dar și despre legăturile dintre șefului biroului de IT și firma la care lucrează soția sa. 

Instituția anticorupție ne-a transmis că procurorul șef a făcut o sesizare în iulie 2023 privind modul în care s-a desfășurat achiziția câștigată de Asseco See. Deoarece procedura de auditare nu a fost finalizată, DNA ne-a comunicat că trebuie să păstreze confidențialitatea și nu poate oferi mai multe detalii. 

PESTE 100 DE MILIOANE DE LEI DE LA STAT ÎN PATRU ANI

Asseco See câștigă contracte bănoase nu doar cu DNA, dar și cu multe alte instituții din România. Doar în ultimii patru ani, peste 100 de milioane de lei din bugetul public au ajuns la această firmă. 

Cei mai mulți bani, în jur de 27 de milioane de lei, au venit de la Comandamentul Apărării Cibernetice.

Direcția Generală de Protecție Internă, DIICOT, Direcția Generală Anticorupție din cadrul Ministerului de Afaceri de Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază sunt doar câteva dintre agențiile guvernamentale implicate în aplicarea legii și securitatea internă care au colaborat cu Asseco See. 

În același timp, compania IT a reușit să adune zeci de milioane de lei de la societăți din industria energetică, cum ar fi Transgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transelectrica sau Romgaz.

Firma Asseco See (fostă Asseco South Eastern Europe) a fost cercetată în dosarul Microsoft, unul dintre cele mai cunoscute dosare penale de trafic de influență. Conform rechizitoriului, în 2009 firma urma să câștige licitații pentru licențe Microsoft cu Enel Servicii Comune S.A.și Electrica S.A, în schimbul unui comision achitat, prin intermediari, unei persoane care avea relații la ambele societăți. „I-am spus că în schimbul unui procent de 20% din valoarea contractului, există o persoană care va asigura câștigarea licitației de către Asseco”, a declarat unul dintre inculpați.

Printre produsele și serviciile furnizate de Asseco See statului român se numără extinderea  subsistemului de detectare și contracarare a amenințărilor cibernetice, licențe software de produse informatice, sisteme de microfoane în tavan sau diverse echipamente IT.

Asseco See, redenumită recent Asee Solutions, face parte din Asse Group, una dintre cele mai mari companii internaționale de software și servicii IT, cu sediul în Polonia. Aceasta operează pe plan global și are birouri și filiale în mai multe țări din întreaga lume. Firma oferă o gamă variată de soluții software și servicii IT pentru clienții din diverse sectoare, cum ar fi sectorul financiar și bancar, sectorul public, industrie, sănătate, telecomunicații și multe altele.

Asseco a intrat pe piața din România la câțiva ani după revoluție, în 1994. De atunci, firma a crescut exponențial, iar acum are o cifră de afaceri de 190 de milioane de lei și aproape 130 de angajați.

Deși este sub patronaj polonez, Asseco See are în consiliu de administrație trei români: Adrian Năstase, Olga Nicolăescu și Gabriel Viorel Zainea.

Adrian Năstase, fără legătură cu fostul premier, este implicat în mai multe firme din România. Printre asociații lui îi găsim pe Mihai Nicolae Tănăsescu, fostul ministru PSD al Finanțelor Publice. Tănăsescu a fost anchetat de DNA în dosarul Microsoft pentru luare de mită și spălare de bani, însă s-a dispus clasarea. 

Asseco See are și un consiliu de coordonare format din patru membri, toți cetățeni polonezi. Unul dintre ei este Tomasz Zinko. Un articol din 2009 publicat de ngi24.pl și citat de Bankier îl menționează pe Zinko în centrul unei investigații făcute de Biroul Central Anticorupție din Polonia în legătură cu mai multe licitații cu echipamente IT.

Asseco See are, însă, în spate un șir de personaje care au deținut, la un moment dat, acțiuni în firmă și care s-au îmbogățit din contracte cu statul. O investigație publicată în 2017 de RISE Project arată că, pe vremea când firma se numea Net Consulting, compania îi avea ca asociați pe Dragoș Șerban Stan, Ion Colțan, Alexandru Vișan.

Dragoș Șerban Stan a fost implicat în dosarul Microsoft, însă a scăpat de urmărirea penală după ce a făcut mai multe denunțuri. Și Alexandru Vișan are probleme cu legea. El a fost trimis în judecată pentru constituire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani. Dosarul este acum la Curtea de Apel București.

Autor: Bianca Albu

Editor: Valentin Zaschievici

Fact-checking: Roxana Jipa

A contribuit: Ana Poenariu

Articolul face parte dintr-un proiect finanțat, în principal, de Open Society Foundation, Friedrich Naumann Foundation for Freedom – Romania, Ambasada Franței și Institutul Francez din România. Informațiile din articol aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă opiniile finanțatorilor.