DĂUNĂTORII - Rise Project :Rise Project

RISEBLOG

DĂUNĂTORII

2/08/2021

Un serviciu public vital a generat un război nevăzut.

Cei mai importanți jucători din piața DDD (Dezinsecție, Deratizare, Dezinfecție) s-au aprins în ultimele luni, iar miza înseamnă peste cinci milioane de euro numai în Capitală, unde problemele cu țânțarii sau sobolanii sunt cronice. La nivel național, afacerea crește spre șapte zerouri. 

Se trage cu arme de calibru divers: intimidări, șantaj, atacuri mediatice, acțiuni în instanță, plângeri penale.

Am identificat în acuzațiile reciproce câteva afirmații cu numitor comun:

  • Anumite substanțe sau dozaje sunt periculoase mai ales pentru copii și animale de companie.
  • Firmele nu au echipamente necesare să onoreze un contract, dar mint în ofertele depuse că au.
  • Sunt încălcate standarde minimale de sănătate publică, deși este un serviciu plătit de contribuabil.
  • Primăriile dispun plăți preferențiale pentru clienții de partid care umflă constant devize și facturi.
  • Caietele de sarcini iau forma firmelor agreate, criteriile de evaluare sunt evazive și relative.
  • Contestațiile generate de licitații aranjate se mușamalizează, iar Curtea de Conturi intervine arbitrar.
  • Companiile importante urmăresc monopoluri și încearcă preluări ostile.

Dincolo de războiul subteran al jucătorilor DDD, oamenii au propriile lor lupte cu șobolanii, țânțarii și căpușele pe străzile sau în parcurile orașelor. Suportă consecințele unei piețe trucate, deși plătesc constant pentru servicii inexistente de dezinsecție și deratizare. 

Săptâmâna trecută, la București, țânțari purtători ai virusului West Nile au fost semnalați în parcurile Cișmigiu și Izvor, în zona Eroilor, pe Splaiul Independenței și în cartierul Crângași. Iar o invazie de șobolani așa de mare nu s-a mai văzut în Capitală din anii 90, consideră specialiștii consultați de RISE. 

Lucrare stradală a lui Banksy, artist grafitti / https://banksy.co.uk

Alexandru Badea (65 ani), veteran în industria DDD, povestește într-un interviu acordat RISE cum arată o cursă cu obstacole pentru contractele publice de dezinfecție.

Badea inventariază o serie de nereguli ale sistemului din perspectiva unui combatant pe frontul achizițiilor publice care își studiază competiția. El este patronul firmei Coral Impex din Ploiești, cea mai mare în domeniu, cu o cifră de afaceri de 35 de milioane de lei.

Sunt câteva companii importante în piață care se tot întâlnesc la licitații prin țară și rivalitatea lor s-a consacrat în ultimii 10 ani. 

RISE a stat de vorbă cu fiecare în parte.

Afirmațiile lui Badea sunt întoarse în oglindă de inamicii săi comerciali. Oamenii se acuză simetric de aceleași lucruri. Trafic de influență. Achiziții aranjate. Prețuri artificiale. Dezinfecție doar pe hârtie. Eficiență zero în sănătatea publică.

Portițele legislative din piața achizițiilor publice ar servi companiilor fără performanță care rămân pe piață într-un mod artificial, hrănite cu fonduri publice, spune Badea.

”De exemplu, într-un caiet de sarcini, când se pun condiții de eligibilitate, adică condiții minime pe care să le îndeplinească societățile participante la licitație: în lege spune că autoritatea publică poate sa impună condiții tehnice. Acest <<poate>> îl interpretează fiecare. Mai mult, când totuși impune niște condiții de un nivel mai ridicat, autoritatea publică locală se izbește de o rezistență de la Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), care este for superior primăriilor. Acolo vin și nivelează. <<Domnule, să lăsăm loc pentru o largă concurență>>. În realitate, aia nu e largă concurență. Permiți să intre pe piață firme neperformante, ori aici e vorba de sănătatea populației.”

Badea concurează cu hunedoreanul Veres Csaba (53 ani) de la DD Chim, cu timișoreanul Leonard Roman (67 ani) de la Deraton și cu generalul (r) SPP, Mihai Florian Șucată (75 ani), fondatorul AllChim DDD Co SA.

Aceștia, în schimb, îl acuză de tactici monopoliste pe ploieșteanul de la Coral. Că ar face “turism cu utilaje” și că umflă prețurile pe parcurs, prin acte adiționale, ca să-și amortizeze cheltuielile. Mai mult: în perioada 2015-2016, Badea a fost cercetat de DNA, dar dosarul a fost închis fără urmări.

În gâlceava deratizatorilor, RISE a identificat cinci controverse de interes public.

PLĂȚI PREFERENȚIALE

Bucureștiul reprezintă piața principală în industrie. Cifrele de aici ale afacerilor DDD se ridică la aproximativ 30 de milioane de lei. Numai că, deși suntem la mijlocul sezonului, deocamdată nu a stârpit nimeni țânțarii și șobolanii din Capitală. Haosul a început sub administrația Firea. 

Până în august 2016, când s-a organizat prima licitație importantă pentru servicii DDD în București, problema insectelor și șobolanilor fusese gestionată de societatea 3D România, prin delegare, începând cu anul 1997. Contractul – modificat de atunci prin șapte acte adiționale până în 2015 – a însumat plăți de aproximativ 400 de milioane de lei.

Licitația moștenită de Firea din mandatul lui Sorin Oprescu punea pe masă atunci un contract cadru de 27 de milioane de lei pe următorii 4 ani și stârnea cei mai puternici jucători. Au participat Coral Impex din Ploiești (Alexandru Badea) și asocierea dintre firmele 3D Romania (corporația franceză Eurogestion), Romprest (clubul de la Monaco, Radu Budeanu) și AllChim (generalul Florian Șucată)

Și a ieșit cu scandal, povestește Badea:

”După ce am câștigat Bucureștiul în (n.r. august) 2016, nu au vrut să-mi atribuie licitația, ci să anuleze. Am contestat la CNSC. Ne-a dat dreptate: au acuzat comisia (de evaluare -nr) din primărie de abuz în serviciu. Ei au contestat decizia CNSC la Curtea de Apel, le-a respins cererea și au fost acuzați din nou de abuz în serviciu. După ce decizia a rămas definitivă și irevocabilă din luna mai (n.r. 2017), ne-au dat contractul abia în septembrie, în condițiile în care populația Bucureștiului suferea de țânțari, de șobolani.” 

Nu se mai făcuseră tratamente de un an, iar în acea vară, Primăria Generală a însărcinat pentru dezinsecție Centrul de Protecție a Plantelor care a pus la bătaie 23 de milioane de lei ca să cumpere substanțe DDD. 

Singurul ofertant a fost o firmă înființată chiar atunci (august 2016), de un apropiat al lui Liviu Dragnea: directorul Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi „Turris” din Teleorman (Virgil Constantin). Afacerea a fost descrisă pe larg, în 2017, de România Liberă. Și a căzut, fiindcă la o lună după ce Curtea de Apel a tranșat litigiul în favoarea lui Badea, SRL-ul din Teleorman a fost cedat repede unor egipteni evazioniști, iar contractul său a fost anulat cu tărăboi.

Aurelian Bădulescu, fostul viceprimar al Capitalei / Foto: Facebook

Apoi, presiunile ar fi venit direct de la viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu. Interesul acestuia, explică Badea, era să canalizeze banii spre noua companie municipală înființată de administrația Firea:

”Inițial, era un contract pe care ni l-am asumat și noi, și ei. Și a venit apoi și-a modificat că nu mai poate fi prelungit cu patru ani, cum era stipulat, pentru că îl atribuie ulterior propriei firme, Eco Igienizare. Ne-am împotrivit, dar problema s-a pus așa: <<Dacă nu semnați, o să ne judecăm până pierdeți procesul>>. Noi ne făcuserăm calcule și am făcut investiții în utilaje și depozite. A fost încheiat contractul pe 27 de milioane de lei și a rămas, în final, undeva la 17 milioane de lei. Deci nu ni s-au mai dat servicii. În schimb, Eco Igienizare a făcut servicii de 27 milioane de lei”.

De cealaltă parte, Aurelian Bădulescu, fostul viceprimar PSD, acuză, la rândul său, presiuni politice:

”Domnul Badea a exercitat influențe prin intermediul unor partide politice, în perioada în care am ocupat funcția de viceprimar. Am înțeles să resping acele presiuni. Dorea să prelungim contractul, iar contractul avea niște chestiuni care țineau de legalitate. Am convenit în cadrul unei comisii de lucru asupra unei formule de contract semnate la acea dată. Această companie are pilon liberal. A avut susținere în mandatul anterior al unui partid politic care i-a acceptat o sumă ce nu era rezonabilă. Era umflată, de-aia a scăzut” – comentează Bădulescu.


”La nivelul anului 1992-1993, a circulat pe la toate ambasadele europene că primăria caută o firmă care să preia deratizarea în București. În condițiile acestea, au venit francezii în România și, în noiembrie 1993, s-a înființat 3D Romania cu participare Eurogestion și Primăria Capitalei. Și apoi a venit acel HG care a obligat primăria să facă un contract. Era Guvernul Văcăroiu. Așa am început”

Andrei Leca, fost director 3D Romania, firmă cu acționariat francez care s-a ocupat de dezinsecția Capitalei până în 2016

Cu practica plăților preferențiale, Badea zice că s-a mai întâlnit în țară:  

”La Arad, suma alocată în contractul-cadru era de 200 de miliarde, dar acest acord-cadru poate să meargă pe contracte subsecvente și depinde cât vrea primăria să-ți dea. La Arad, însemna minim 1,1 milioane de lei și maxim 20 de milioane de lei, în patru ani. Plaja aceasta e enormă. După părerea mea, reprezintă tot o portiță, dacă ești agreat sau nu. Că în mod normal, dacă e un serviciu pentru sănătatea populației, trebuie să-l faci de la A la Z, pe toată suprafața orașului. Nu dacă sau când vrea primăria, pe ici, pe colo.

În 2018, la Arad, contractul de dezinsecție a fost câștigat de firma DD Chim, conectată la un deputat PSD. Pe parcurs, însă, la începutul lui 2020, s-ar fi întâmplat un accident, relatează presa: aproape 50 de elevi de la Liceul German au fost intoxicați după o acțiune de dezinsecție.

”Aveau lucrări de făcut în decembrie, am citit în presa locală, și le-au amânat pentru ianuarie, înainte de începerea școlii. Primăria a aprobat, dar au fost două erori. Una – că ar fi acceptat să taie factura pe decembrie. Practic, făceau plăți înainte să fie făcute lucrările. A doua e o infracțiune profesională: au combinat produsul insecticid cu produsul dezinfectant. Combinarea asta poate să genereze o substanță despre care nu știi ce toxicitate are. Ei, asta a fost așa de toxică, că două săptămâni au stat copiii internați în spital. Le-au dat așa, ca să nu facă mai întâi dezinsecția și după un timp, să facă deratizarea. Domnule, hai să scurtăm timpul, asta s-a întâmplat”.

Contactat de RISE, administratorul firmei DD Chim, Veres Csaba, spune că Badea minte. Nu există nicio problemă la Arad:

”Dacă ar fi fost intoxicație, noi mai aveam ce căuta la licitație? Nu s-a întâmplat nimic cu ei, a fost un fake news. Nu s-a intoxicat nimeni, noi știam de atunci că nu avea cum. Copiii au fost la control, nu spitalizați neapărat. A pornit de la un copil care a ajuns acasă și s-a simțit rău. Apoi s-a dat mesaj în clasă, pe grup, și clasa s-a dus la spital. Deci doar o singură clasă. Nu există nicio dovadă a intoxicării, s-au dus la spital în urma unei sperieturi. Noi nu am văzut nicio intoxicare. Noi și la ora aceasta lucrăm la Arad, nu s-a întrerupt niciun contract-cadru. Am câștigat a doua oară, la Arad.”

Reprezentantul DD Chim îl reclamă totodată pe Badea că ar avea obiceiul să crească tarifele pe parcursul contractului și că depășește mult bugetul alocat. Un exemplu ar fi la Alba.

Veres Csaba, administratorul companiei DD Chim din Hunedoara / Foto: Facebook

Alt caz se întâmplă la Ploiești, mai adaugă Veres Csaba. Badea are acolo un conflict în instanță cu autoritățile locale. Contractul i-a fost prelungit până când s-a intrat în blocaj financiar. În acest sens, l-am sunat pe fostul primar din Ploiești, liberalul Adrian Dobre, care a explicat:

”Am preluat un contract existent, era o problemă mai veche: persoane de la Direcția Economică refuzau să dea viză pentru efectuarea plăților, din motive de control financiar preventiv propriu. Totuși, regia autonomă de servicii publice, subordonată Consiliului Loca, dădea comenzi. Valoarea inițială a contractului a fost de o sumă, ulterior au venit noi măsuri stabilite de Institutul Cantacuzino cu privire la numărul de treceri și suprafețe – au fost mărite. Primăria, la momentul respectiv (…) a depășit valoarea contractului inițial.”

CONEXIUNI POLITICE

Cu rivalii de la DD Chim, Badea de la Coral relatează că s-a întâlnit pe mai multe fronturi, inclusiv la ei acasă.

Tot în 2016, o licitație câștigată de Coral Impex la Deva a fost anulată. Se întrecuseră cu asocierea 3D România – Romprest, Deraton și DD Chim (firmă locală). Pentru cea din urmă, a lucrat câteva luni în acel an actualul deputat PSD, Ilie Toma.

”După ce au anulat licitația, au dat contractul societății DD Chim, care ieșise pe locul al doilea, pe atribuire directă, dar la un preț de 2,5 ori mai mare decât a venit el în licitație. Noi am contestat, CNSC ne-a dat dreptate, primăria a atacat decizia CNSC, Curtea de Apel le-a respins-o, dar nu ne-au mai pus în drepturi. În mod normal, trebuia să ne pună în drepturi”, reclamă Badea.

Nervos, a chemat Curtea de Conturi, care a constatat un prejudiciu de 500.000 de euro în urma parafării contractului cu DD Chim. Dar nimeni n-a făcut nimic, arată Badea în continuare, iar paguba s-a prescris între timp: 

”Termenul de recuperare a prejudiciului era de 3 ani, după care se putea prescrie. Noi am sesizat, ne-am prins de treaba asta și am sesizat din nou în perioada asta. Am făcut și plângere la DNA, dar nu s-a recuperat nici azi prejudiciul. Curtea de Conturi ar fi trebuit să fie prima interesată, că dumnealor păzesc banii statului, dar n-au făcut nimic, au lăsat-o moartă”.

Veres Csaba, administratorul DD Chim, este destul de laconic în această privință:

”Ce mi-ați spus dumneavoastră, asta știm și noi cu Deva. Nu am ce detalii să vă mai dau. Asta e situația. E prejudiciul primăriei, nu al meu. Nu pe mine m-a căutat Curtea de Conturi.”

În schimb, Csaba e la curent cu verificările din 2016 ale Curții de Conturi de la Cluj-Napoca și Slatina – teritoriul Coral Impex. Autoritățile au găsit aici prejudicii din cauza creșterii ”frecvențelor de realizare a serviciilor de dezinsecție decontate” și a ”majorării artificiale a suprafețelor acceptate la decontare”.

Deputatul de Hunedoara, Ilie Toma, cunoaște rivalitatea pe bani publici a firmelor de dezinsecție și deratizare. L-am întrebat ce a muncit la DD Chim:

“Am lucrat două luni director tehnic. Îmi dădusem demisia de la Casa de Pensii, urma să candidez pentru Parlament. Dacă nu mă înșel, mi-am dat demisia prin 23 octombrie în vederea depunerii candidaturii și nu puteam să mă suspend ca acum, mi-am dat demisia ca să nu existe incompatibilități. Și în cele două luni am și lucrat, până au venit alegerile. Fiind director la județ atâția ani, aveam un grad de reprezentativitate bună în relațiile cu terții, dar nu am încheiat niciun contract, nu am nicio semnătură pe vreunul.”

Ilie Toma, deputat PSD de Hunedoara Foto: Facebook

A omis, totuși, să precizeze în declarația de avere contractul cu DD Chim. Nu există influențe politice, ci o relație mai veche, spune și Veres Csaba, administratorul DD Chim:

”Eu nu am băut nici măcar o cafea cu el de când e deputat. Eu nu știam că va ajunge deputat, îl cunosc de 25 de ani. M-a rugat să îl ajut la tehnic, la ceva. L-am ținut vreo două luni de zile. Și dacă n-o să mai fie deputat, l-aș angaja din nou. Ce lucru rău faci dacă angajezi pe cineva?”

Banii se culeg din toată țara, iar vânătoarea de licitații are o dinamică dură. Rivalitatea lui Veres Csaba de la DD Chim cu Alexandru Badea de la Coral Impex face scântei și în alte municipii. Cu un ton grav, primul a ținut să anunțe:

“Am depus și la Oradea, urmează la Zalău, la Brașov. Intenționăm să contestăm caietul de sarcini apărut la Brașov. Este ceva ieșit din comun, un caiet de sarcini făcut pentru domnul prestator Coral. Noi avem tensiuni vechi. Caietele de sarcini unde a avut Coralul și asta o să apară și pe Realitatea, urmează, o să urmeze pe televiziuni, o să vedeți, războiul ăsta (….) La Brașov se cer 100 de angajați, calificați cu vechime de trei ani, cum are el. Se cer prea multe utilaje (…)  La Alba Iulia a câștigat Coral cu un tarif. În doi-trei ani l-a dublat. Din 600.000 de lei, a ajuns la 1,2 milioane de lei. Apoi, la licitație, când ne-am prezentat noi, ne-am bătut cu el și a revenit la prețurile de acum șapte ani. Și l-am bătut și cu prețurile ălea.”

CUM SE INTIMIDEAZĂ ÎNTRE EI

Competiția dintre Coral și DD Chim a cam degenerat în timp. Veres Csaba, administratorul societății din Deva, are obiceiul să-i mai trimită mesaje contondente lui Badea. Iată câteva în galeria foto de mai jos:

”Nu sunt atât de idiot să trimit niște mesaje și să nu cred că vor fi salvate de el. Eu îmi asum. Eu am făcut mai mult miștouri, că l-am făcut purtător de geantă, papagal. Păi e papagal. Dar nu l-am înjurat, nu l-am făcut nicicum. Este un om foarte mincinos”.

Veres Csaba, administratorul DD Chim

Alexandru Badea de la Coral Impex acuză evenimente stranii și la București. S-ar fi petrecut chiar în lunile în care se contra cu administrația Firea pe banii din contract, zice el:

După ce am câștigat licitația la București (cea din 2016 – n.r.), s-a spart depozitul de la Deva și depozitul de la Popești-Leordeni de substanțe raticide. Nu s-a luat nimic, a fost la intimidare doar. Ulterior, am primit SMS-uri cu injurii, insulte – de la concurență. Sau amenințări că vor să-mi termine firma, eventual și pe mine”.

Aceeași presiune spune ca a simțit-o și în vara lui 2018, când Badea a început lucrările de dezinsecție în Capitală. Pe 11 iunie, Antena 3 titra ”dezastru ecologic în Capitală. Sute de păsări au murit după ce au mâncat otravă pentru șobolani”. 

A fost o perioadă încinsă, spune Badea, care a culminat cu chemarea sa la București, în Primărie. Acolo, in sediul ALPAB, a fost întâmpinat de șeful cel mare pe un ton marțial. Dar în spatele fumului mediatic, cazul s-a dezumflat repede, își amintește Badea:

”În perioada licitației de la București au fost diversiuni create, acte de intimidare. Cele mai relevante ar fi când pe Antena 3 a apărut la televizor că firma care a făcut deratizarea a comis genocid și a omorât sute de rațe sălbatice. Era, de fapt, vorba doar de opt. A rulat știrea de zeci de ori în ziua aia. La ora 17 se vorbea deja să mi se facă dosar penal. Fostul parlamentar Marius Marinescu, un apropiat al grupului Voluntari a intrat pe Antena 3 să spună că depune plângere firmei Coral. În următoarele zile, au avut loc incidente similare în Cișmigiu, unde s-au găsit stații de intoxicare de-ale noastre la păsările exotice. Am avut noroc, că se putea rupe contractul. Numai că noi n-am avut niciodată Cișmigiul în contract. Norocul nostru a fost că respectivii care au făcut diversiunea nu au știut că noi nu avem deratizări în Cișmigiu.”

În final, susține Badea, concluzia autorității sanitar-veterinare a fost că rațele s-au intoxicat de la dude.

“TRECERILE” DEGEABA

În vara anului 2017, sezonul care s-a scurs între sentința Curții de Apel dată în favoarea lui Badea și semnarea propriu-zisă a contractului cu PMB (septembrie 2017), Curtea de Conturi s-a pus pe verificat actele Coral Impex din ultimii zece ani.

(…)A fost așa, nu știu… decizia cuiva: <<Dar domnule, hai să îi luăm aerul, să îl sufocăm financiar!>>. Nu mi s-a mai dat numărul de treceri, așa cum recomanda Institutul Cantacuzino. Atunci s-a stabilit să se facă o singură trecere, în loc de șapte, și la Slatina, și la Cluj, în mai multe părți.”

Ce înseamnă o “trecere”? 

Atunci când dai cu insecticid pe o suprafața vizată. Trebuie să se întâmple dintr-o dată (ca să nu rămână suprafețe contaminate) și să se repete în funcție de ciclul de înmulțire al țânțarului (ca să prinda fiecare serie de ouă eclozate). Există deci un calendar științific de lucru, dacă nu vrei să arunci banii pe geam, zice Badea.

Curtea de Conturi i-a reproșat că împrăștie prea des insecticid, iar inspectorii au indicat ca acțiunile propriu-zise să se rărească. Numai că asta, adaugă Badea, a coborât brusc standardele de sănătate în domeniu. 

”Din punctul meu de vedere, problema trecerilor s-a pus la un moment dat, numai după ce am câștigat eu Bucureștiul. Curtea de Conturi a venit de <n> ori, dar nu a avut nicio problemă cu așa ceva, pentru că ăstea erau recomandările Institutului Cantacuzino în materie de dezinsecție. La Cluj, de exemplu, au existat două intervenții total inoportune de la auditorul Curții de Conturi, care era doamna Gâmbuțan. O dată a spus că de ce să se facă pe toată suprafața școlii și nu doar pe pardoseală. Păi dacă s-ar face doar pe pardoseală, nu ar avea nicio eficiență. Pardoseala se spală zilnic. Apoi insecta, musca, tânțarul nu stau doar pe pardoseală, 100% stau pe pereții laterali. Apoi, aceeași doamnă de la Curtea de Conturi a spus că de ce să facem șapte treceri prin oraș, și nu doar una? Păi dacă faci o singură trecere, asta este un atentat la sănătatea populației. Ținând cont de ciclul de înmulțire al țânțarului, ar fi total ineficientă. Substanțele pe care le folosim sunt biodegradabile, iar țânțarul se înmulțește într-un ciclu de 7 zile. Dacă el depune ouă pe 1, pe 2, pe 3, pe 4, pe 5, pe 6, pe 7, apoi când eclozează, o face pe 8, pe 9, pe 10, pe 11, pe 12, pe 13 și pe 14. În momentul când facem decontaminarea pe data de 8, noi exterminam doar generația de pe data de 8, iar aia care a eclozat pe 9, trăiește fără probleme și tot așa, timp de 7 zile. Sau cum recomandă Institutul Cantacuzino – până la 7 treceri ca să extermini tot”.

Tratament de dezinsecție făcut în 2017 în parcul de lângă stadionul național ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Badea s-a apărat printr-o sesizare la Curtea de Conturi, în care a explicat că reducerea trecerilor echivalează, în opinia lui, cu un tun financiar. 

Am atras atenția că acolo unde se făcea o singură trecere, era total ineficient, pe aceiași bani luați. Deci noi făceam 7 treceri și luam o sumă licitată, iar alte firme luau aceeași sumă pe o singură trecere. Deci ăla se numește tun financiar”.

Apoi, la București, în sezonul din 2018, Badea povestește că a fost nevoit să facă diverse artificii tehnice ca să poată cupla mai multe treceri consecutive și să asigure eficiența dezinsecției.

A fost un an foarte ploios, era o infestare foarte mare, noi am cerut să ni se dea treceri în plus, dar nici nu s-a pus problema. Ba mai mult, a fost o perioadă când eu spuneam că e timpul să le facem măcar pe alea două din contract, dar au mai lungit-o cu încă 10 zile. Ca să înțelegeți ce înseamnă zilele acestea: dacă ar fi un milion de femele într-un oraș, fac 300 de ouă pe zi, peste 7 zile sunt 300 de milioane. Practic, nu ni s-a permis să facem operațiunile de dezinsecție. De exemplu, aveam 2 treceri pe lună, da? Am insistat în luna aprilie să mi se dea 3 treceri, am spus că mai bine să-mi reducă una din toamnă. Le-am programat la sfârșit de lună și le-am cuplat cu încă două treceri, dreptul nostru din luna mai. Așadar, le-am legat și am făcut 5 treceri consecutive. Și a funcționat”.

Numărul insuficient de treceri cerut în unele caiete de sarcini reprezintă de fapt o portiță ulterioară de negociere, consideră Badea.

Dar nu toți jucătorii din piață se bazează pe recomandările Institutului Cantacuzino, cu argumentul că excesul poate polua mediul. Am stat de vorbă cu Leonard Roman, patronul firmei Deraton din Timișoara, vechi jucător în piață și concurent tradițional ai lui Alexandru Badea de la Coral:

”Institutul Cantacuzino dă doar recomandări, nu e Mafalda și nu dă legi în domeniul de specialitate. Eu, la Timișoara, le-am tradus din lucrări de specialitate ale Organizației Mondiale a Sănătății și primăria a trecut prin ele: <<Nu, că Institutul…>>. Păi cum, e Institutul mai grozav decât OMS? Au cerut părerea unui medic care n-avea habar de chimie, știa doar așa, care e diferența dintre otravă și lapte praf pentru copii. Părerea mea e că, având în vedere ciclul de viață al țânțarului, între 14 și 21 de zile, păi până la refacerea grupurilor de insecte, le mai trebuie încă 14. Deci mai mult de două tratamente pe lună este exagerat. Dacă se fac șapte, părerea mea e că e mult. Otrăvești mediul. Doar în cazul în care apar molimi, West Nile etc. Și nici așa, la 2-3 cazuri”. 

Leonard Roman de la Deraton susține că Alexandru Badea practică turism DDD. Deși ar fi cea mai mare companie de profil din țară, Coral Impex nu are capacitatea să acopere simultan toate contractele în derulare cu utilajele din dotare – afirmă timișoreanul. Ceea ce înseamnă că Badea trebuie să mute echipamentele dintr-un oraș în celălalt, cu tot cu personal, în momentul dezinsecției.

Declarația lui Roman sună astfel:

”Sunt lucruri pe care autoritățile nu le verifică. Ai 35 de utilaje. Câte contracte ai? Câte trebuie să ai în fiecare localitate? La fel cu personalul. Ai 200 de oameni. La Brașov se cer 100 și ceva ca să ne scoată de pe piață, că nimeni nu are așa ceva în afară de Coral. E o activitate relativ sezonieră. Trei luni nu ai ce să faci cu oamenii și atunci (Badea  – nr) profită de lucrurile astea. Nimeni nu verifică – ăsta are opt sau nouă localități – cum sărăcia poate să acopere toată paleta asta? Face turism DDD. Își mută utilajele și oamenii dintr-o parte în alta. Exploatează orice lucru care nu e legiferat. Nu e ilegal, dar nici corect. Eu făceam Timișoara în maximum două zile cu 6-8 utilaje. El, pentru Brașov, care e oraș mai mic, solicită 15, să zicem. Nimeni n-a verificat dacă poate să acopere.” 

CALUL TROIAN

În 2014, cu câteva luni înainte ca francezii de la compania 3D Romania să piardă marele contract pe București, Alexandru Badea a primit o ofertă de la fondatorul Romprest. 

Florian Walter Bușcă, decedat între timp, voia să preia 3D Romania, Coral Impex (firma lui Badea) și Deraton din Timișoara (Leonard Roman). Cum ar veni, principalii jucători din piața DDD. Badea povestește că Bușcă urmărea atunci să-și construiască o poziție de monopol în domeniu. L-a chemat la un restaurant în București, unde avea separeu. Nu i-a plăcut de el, că l-a întâmpinat arogant, de pe poziții de forță, cu un trabuc în gură și cu o ofertă care suna a ultimatum.

Cumătru cu Miron Mitrea, Florian Walter (Bușcă), fostul patron Romprest, a fost cercetat pentru evaziune și spălare de bani la DIICOT. BOGDAN IORDACHE / MEDIAFAX FOTO

Au zis că vor să ia toată țara, să lucrez sub umbrela lor și să păstrez numele firmei. Nu am avut niciodată o poziție contrară Romprestului sau domnului Walter. Atunci l-am cunoscut prima dată. Nu i-am considerat niciodată adversari direcți, că nu erau specializati pe dezinsecții. Mi-a zis că vinde și Deraton din Timișoara, au bătut deja palma și că să vând și eu firma, dar eu am refuzat. Era și în ideea că o să se scoată Bucureștiul. Aici au licitat în asociere cu 3D Romania. Din ce am înțeles, aveau deja protocol de preluare, când mă tatonau și pe mine.”

Andrei Leca, fostul director al societății 3D Romania, nu confirmă însă varianta fuziunii: ”Noi eram la sfârșit de contract și primăria își anunțase intenția de a face o licitație pentru a continua activitatea. S-a discutat cu Romprest la nivel de acționariat, să participăm împreună la licitație. Când am văzut că se tergiversează ne-am retras bine-merci”.

Și se mai întâmpla ceva în perioada aceea. Primăria Timișoara tocmai scosese la licitație contractul-cadru pentru dezinsecție, iar Leonard Roman, administratorul Deraton, l-ar fi rugat pe Badea să intre în asociere cu el, fiindcă nu făcea față singur cerințelor impuse.

Varianta lui Badea sună astfel:

La insistențe, am licitat împreună cu Deraton, numai că am constatat că după ce ne-am asociat, dânsul nu s-a mai prezentat la licitație, lăsând culoar deschis celorlalți concurenți, adică Romprestului. Aici m-au păcălit, m-au tras pe dreapta, ca să nu concurez. Se temeau de mine, deși eu nici nu aveam de gând să mă duc, inițial. N-au avut conduită etică”.

Badea zice că a contestat și a anulat licitația după patru ani de plimbări în instanță. 

Leonard Roman, patronul Deraton vede lucrurile altfel. Toți ar fi încercat, pe rând, să profite de pe urma lui: 

”M-a sunat fostul director general Romprest, cu aceeași șmecherie ca și domnul Badea. Nu voia să cumpere nimic, voia să pună mâna pe brand și să intre într-un oraș. Am fost curtat și de alte firme, am avut discuții lungi cu o firmă franceză care deținea 3D Romania. Am constatat că voiau să-mi cumpere profitul. La vremea aceea eram destul de bine poziționat pe piață.”

Badea de la Coral, la fel, i-ar fi făcut multe probleme în acest război continuu – se plânge timișoreanul Leonard Roman.

”Pe piață, la un moment dat, eram printre primii trei, dar e loc pentru toată lumea, am zis în nemernicia mea, cum zicea un actor român într-un film istoric. Piața încă nu era saturată, era liber. Am participat la Cluj, a câștigat Coral. Contabila nu mi-a pus bilanțul. S-a reluat licitația, patronul de la Coral s-a consultat cu toată lumea, cu primarul interimar de atunci, domnul Apostu, și m-au scos. Era 2004-2005. Cam atunci a început bătălia pentru România. Apoi, la Timișoara, am câștigat la diferență de 5 milioane. Badea a solicitat documentele – eu n-am trecut, în naivitatea mea, confidențial – deși trebuia să-mi ceară voie. Exista un viciu în documentația substanței pe care o foloseam la sol. Acum lucrează cu ea bine merci toată lumea, inclusiv respectivul. Acum e bună. Badea are două societăți de avocatură, caută orice chichiță. A presat toate autoritățile locale înainte de toate licitațiile. Eu m-am resemnat. Nu sunt nici reclamagiu, nici procesoman” – ne-a declarat patronul Deraton din Timișoara.

PORTIȚELE DIN LEGE

Cu firma DD Chim, unde a lucrat deputatul Toma de la PSD, Alexandru Badea avea să se mai întâlnească și la Sibiu. Conflict mare și aici pe frontul șobolanilor & țânțarilor. Șeful Coral povestește:

DD Chim a fost favorizată și la Alba, și la Sibiu, și la Reșița, dar la Sibiu e de natură infracțională total. Era o condiție pusă că toate lucrările trebuie finalizate în trei zile de la începerea lor, altfel oferta este neconformă, adică eliminare din licitație. DD Chim a spus ca termină deratizarea în 5 zile, iar apoi pe tabel a apărut modificat 5 cu 3. Există o corespondență între DD Chim și primărie care arată exact ce s-a întâmplat acolo. Primăria întreabă: <<De ce ați trecut 5 zile? V-ați calculat tarifele activității luând în calcul 5 zile sau 3 zile de prestare?>> Răspunsul dumnealor e clar: <<Am luat în calcul 5 zile de lucru>>.”

Calculele din ofertă, adaugă Badea, n-au fost singura neregulă de la Sibiu:

”A modificat o substanță cu alta, numai că diluția era diferită. Păi ca să dai 2 litri, îți ia un timp și ca să dai 150 de litri, îți ia de 75 de ori mai mult. Asta înseamnă mai multă manoperă, mai mult combustibil.”

Alexandru Badea susține că a descoperit mai mulți algoritmi de fraudă la licitațiile publice din țară. FOTO: RISE Project

Când vine vorba despre substanțele folosite, Alexandru Badea vorbește inclusiv despre o licitație atribuită de Universitatea București asocierii Gemini și AllChim. Cea din urmă este compania fondată de generalul în rezervă de la SPP, Florian Șucată. Acesta a coordonat dispozitivul de securitate al președintelui Ion Iliescu la începutul anilor 2000.

Ce zice Badea:

”Se cerea acolo produsul Ascip, să aibă trei luni eficiență și să fie avizat de Ministerul Sănătății. În caietul de sarcini, spunea că trebuie să folosești 40 ml pe suprafețe neporoase, 60 ml pe suprafețe poroase. Instrucțiunile de folosire ale Institutului de Sănătate, cu avizul Ministerului Sănătății, erau de 50 ml – atât pe suprafețe poroase, cât și pe suprafețe neporoase. Ei au venit tot cu Ascip, dar cu altă normă, adică după instrucțiunile importatorului, care coincidență, erau cele din caietul de sarcini. Dacă erau 10 importatori și dădea fiecare alte norme, nu știu cum ar fi făcut comisia de evaluare de la Universitatea București. Atât de siguri erau că vor câștiga, încât au venit cu o ofertă aproape de pragul maxim de 110 milioane de lei, deși criteriul era prețul cel mai scăzut. Noi am ofertat vreo 70 de milioane și ne-am pus un profit de vreo 15% acolo”.

L-am sunat pe Florian Șucată, fondatorul AllChim. E supărat și el pe Badea.

Ce zice generalul:

”A câștigat Gemini acolo. Noi nu am făcut Universitatea București. Am participat la multe, am vrut să particip la Tulcea acum câțiva ani, mi s-a spus: <Domnul Șucată, nu participați la Tulcea, că licitația e dată domnului de Coral!> Nu pot să vă spun cine mi-a zis. Uitați-vă că are Brașovul, Clujul de atâția ani. De la Cluj ne-a dat afară. Cei de la Cluj ne-au găsit tot felul de chichițe să ne scoată din licitație. Mi-a zis un director din primărie de la Cluj, în față: <Domnule, vedeți-vă de treabă!> Dumneavoastră cum credeți că se iau licitațiile? Probabil că știe Badea o metodă bună. Gradul pe care îl am și pe unde am lucrat a deranjat. Eu sunt un tip bine crescut, pot să câștig bine, nu pot, asta e piața. S-au schimbat primarii de zeci de ori. De unde să am relații?”– ne-a răspuns generalul Șucată. 

Obiceiul capacităților fictive și al exigențelor reduse s-ar fi împământenit însă în sistemul de achiziții publice. Există tot felul de portițe legislative care permit firmelor neprofesioniste să obțină contracte publice, arată Badea:

”Pe ce se merge de foarte multe ori și cred că trebuie eliminată din legislație rapid: declarația pe proprie răspundere. Ce face firma respectivă care dă declarație, când nu are nici utilaje, nici oameni pregătiți, dar legea îi permite să vină cu o declarație: dacă câștigă, face rost și de oameni și de utilaje. Păi așa, până și o frizerie își poate adăuga la obiect de activitate – dezinsecție”.

O altă portiță de intrare prin spate la licitatii publice pentru companiile nepregătite o reprezintă așa numitul “terț susținător”, susține Badea:

”Vine un terț susținător și spune că firma care participă nu are utilaje, dar îl susțin eu. Ideea e că nu se susține apoi și pe real. Cum funcționează: dacă firma e agreată și câștigă licitație, merge așa, pe avarie, nu trebuie să facă nici cine știe ce lucrări. Vă dau un exemplu: Turda. Orașul e foarte întins, dar au câștigat doi operatori acolo. Scuzați-mă, adică o firmă cu doar doi operatori. Atât. Mi-a fost clar de când am văzut ce condiții se pun, așa îți dai seama că e măsluită, că e făcută pentru o firmă neperformantă. Păi când pui condiții să aibă doi operatori și este o firmă chiar din oraș cu doar doi operatori, ce mai vrei? ”

EPILOG

Analiza cifrelor de afaceri pe anul trecut îi poziționează pe principalii combatanți din piața DDD în ordinea următoare:

CORAL IMPEX (Alexandru Badea)36 de milioane de lei
ECO IGENIZARE (Primăria Capitalei)25,5 milioane de lei
ALLCHIM DDD CO (Florian Șucată)7,2 milioane de lei
DD CHIM (Veres Csaba)3,5 milioane de lei
DERATON (Leonard Roman)2,9 milioane de lei

Problema de fond rămâne la populație, deși oamenii plătesc constant serviciile de salubritate, deratizare și dezinsecție. Șobolanii colcăie în București ca în anii 90, spun experții, iar firma Primăriei a ieșit abia zilele trecute la dezinsecție, după ce au fost semnalați țânțari periculoși în oraș. Ambele tipuri de dăunători pot cauza boli virale periculoase și se înmulțesc exponențial dacă autoritățile nu intervin ciclic și la timp.


”Dacă comparăm ce se întâmplă azi cu ce a fost în 1995, ne aflăm în aceeași situație. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) discuta atunci despre gradul mare de infestare cu șobolani din România și pericolele de meningoencefalită. Ziarele vremurilor spuneau, tot citând informații OMS, că avem 6 milioane de șobolani numai în București, nu știu dacă a stat cineva să-i numere. Cert este că șobolanii când circulă pe stradă cum fac astăzi, când sunt vizibili, înseamnă că infestarea este foarte, foarte mare.”

Andrei Leca, fost director 3D Romania, firma cu acționariat francez care s-a ocupat de dezinsecția Capitalei până în 2016

Roxana GARAIMAN

Editare video: Roman FILLIPOV

Fact-Checking: MM

Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.