6/12/2015

Secuiul arestat pe 1 Decembrie pentru acțiuni teroriste în Covasna a scăpat în acest an de un alt dosar penal. El, tatăl său și un complice din dosarul de terorism au fost acuzați că au arborat steaguri negre de Ziua Națională.

Beke, al treilea din stînga. A doua din stînga e nevasta-sa.

Beke, al treilea de la stânga, la un concurs cu arme airsoft / Facebook

Anul trecut, de 1 Decembrie, Beke Istvan Attila, secuiul acuzat de teorism, a fost tot ocupat. El i-a comemorat atunci pe membrii Diviziei Secuiești din Transilvania, grupare istorică din perioada Imperiului Austro Ungar care păzea hotarul estic al teritoriului. HVIM, organizația iredentistă condusă în Tg. Secuiesc de Beke, organizează în amintirea lor mai multe evenimente în fiecare an. În 2014 Beke le-a mulțumit polițiștilor că i-au monitorizat evenimentul, dar apoi a ajuns în fața lor.

Beke Istvan a fost audiat după eveniment pentru că mai mulți participanți au arborat steaguri negre, de doliu, de Ziua Națională a României. Steagurile au fost agățate pe mai multe clădiri, iar o parte erau proprietatea familiei Beke, situate pe străzile Curtea din centrul orașului.

Cei doi Beke au spus la audieri că nu au știut cine a pus steagurile pe clădirile lor, dar că nu i-a deranjat acest lucru, iar alți participaniți au susținut că au ținut doliu în memoria foștilor membri ai Diviziei Secuiești căzuți în lupte.

Cu toate acestea, HVIM, organizația radicală din care face parte Beke junior, a salutat pe pagina oficială arborarea steagurilor negre: Rezistența maghiară din Tg. Secuiesc nu sărbătorește 1 Decembrie”. Beke Istvan tocmai devenise președintele filialei HVIM din Tg Secuiesc.

Tatăl său Beke Erno spune că nu i se poate imputa nimic legat de evenimentul din 2014: „Dacă aveți un palton pe dumneavoastră și cineva vă strecoară o sută de lei în buzunar. Atunci putem spune că ați furat o sută de lei? Normal că nu.”

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Alt secui audiat în 2014 a fost Hodor Istvan, al cărui nume este menționat și în dosarul de terorism. Procurorii l-au inclus pe Hodor în cercul restrâns al celor care au conspirat detonarea unei bombe artizanale în timpul paradei militare organizate în acest an, de 1 decembrie.

FOTO, steaguri negre, caption - Rezistenta Maghiara din Tg. Secuiesc nu sarbatoreste 1 decembrie

„Rezistența maghiară din Tg. Secuiesc nu sărbătorește 1 Decembrie”

Discuțiile înregistrate de procurori îl includ și pe Hodor:

Necunoscut:O să se spună că Târgu Secuiesc a fost atacat de teroriști

H.I.:Ar merita să facem, măcar să acumulăm experiență”.

Referat cu propunere de clasare

Referatul de clasare din dosarul în care cei doi Beke au fost convocați la Poliție

În ianuarie 2015, Hodor și cei doi Beke au scăpat de acuzații, din lipsă de probe și pentru că infracțiunea de ofensă adusă însemnelor naționale fusese scoasă din noul Cod Penal. Astfel au putut să se ocupe în continuare de afacerile lor.

Beke își câștigă existența dintr-o afacere cu „lucrări de instalații electrice”, potrivit datelor furnizate de Registrul Comerțului. Acesta deține, împreună cu soția sa, firma B.I.A. Electronic SRL, unde, în ultimii șase ani a avut încasări de aproape 2 milioane de lei, dar niciodată profit.

Tatăl lui Beke este tot om de afaceri. A fost directorul unei companii de stat din Tg. Secuiesc, iar apoi a intrat în afaceri cu deșeuri împreună cu un grup de italieni.

În noiembrie 2015, cu puțin timp înainte să fie acuzați de acțiuni teroriste, Beke, Hodor și alți colegi din HVIM au strâns 1.500 de semnături ca să schimbe numele străzii 1 Decembrie 1918 din Tg. Secuiesc în Wass Albert. Prefectul din Covasna s-a opus proiectului, susținând că membrii Consiliului Local Tg. Secuiesc nu trebuie să le ia în considerare petiția pentru că Wass a fost declarat criminal de război de către Tribunalele Populare Românești după Al Doilea Război Mondial. Naționaliștii maghiari susțin însă că Wass a fost doar un poet.

12333776_1005398316185595_805923896_o

Beke, în tabăra HVIM, pregătind armamentul airsoft

Tabăra HVIM. Reporterii RISE Project l-au întâlnit pe Beke Istvan Attila într-o tabără a ultranaționaliștilor maghiari din HVIM în această toamnă. Îi învăța pe copiii colegilor de organizație să tragă cu pistoale-mitralieră airsoft și organiza concursuri de tras la țintă pentru adulți.

La tabără au fost peste o sută de membri din toată țara, veniți pentru concertele de rock naționalist și o conferință despre administrarea unui eventual Ținut Secuiesc independent.

Susținere pentru Beke

Peste 1.000 de persoane din Tg. Secuiesc au protestat ieri, 5 decembrie, într-un marș pașnic pentru eliberarea lui Beke Istvan. Aceștia au scandat „Dreptate pentru Istvan”, „64 de Comitate”, „SRI minte”, „Noi nu ne temem”  și „Eliberați-l pe Istvan”. A fost a patra zi în care oamenii au ieșit în stradă, iar pe Facebook se anunță un alt marș și astăzi.

beke fiul tatal si sotia

Beke Erno, Istvan Attila și soția sa Csilla / Facebook

La începutul protestului de ieri, Beke senior ne-a declarat: „Eu nu organizez nimic, oamenii se strâng singuri, spontan. Orașul e foarte revoltat, oamenii cer dreptate, nu știu ce o să fie aici. Azi încep să vină oameni din alte părți să facă proteste”

Printre cei care au participat la protestul de ieri s-a numărat și Izsak Balazs, președintele Consiliului Național Secuiesc (CNS), o altă organizație care militează pentru independența administrativă a Ținutului Secuiesc.

Contactat telefonic, Iszak a declarat că lui Beke i se face o nedreptate și că are așteptări de la noul premier, Dacian Cioloș: „E o situație extrem de delicată și sper să o analizeze cu atenție pentru că altfel se pot naște noi tensiuni nedorite.”

Până ieri, Iszak s-a dezis constant de HVIM, organizația din care face parte Beke junior. În urmă cu un an, Iszak i-a numit pe membrii HVIM Tg. Secuiesc „factori radicali care vor să acapareze discursul despre autonomie.”

Șefii de la Budapesta

Fostul parlamentar maghiar, Zagyva Gyorgy Gyula este președintele Mișcării Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate (HVIM), organizație a cărei filială din România nu a fost înregistrată oficial.

În ianuarie 2015, în timp ce Beke scăpa de acuzațiile în primul dosar penal, Zagyva câștiga procesul cu statul român care îl decalarase indezirabil în martie 2014. Apoi, fostul parlamentar maghiar a venit în România ca să recruteze noi membri pentru organizație. (Detalii, AICI)

Contactat de RISE Project, Zagyva și-a apărat colegul: “Sunt calomnii uluitoare. HVIM îi va oferi consultanță juridică lui Beke în lupta lui cu statul român”. Fostul parlamentar maghiar a avut el însuși numeroase dispute cu statul român. Anul trecut, când era interzis în România, Zagyva ne-a declarat: „Nu există nici un motiv concret pentru care am fost declarat indezirabil, dar dacă ei au apelat la astfel de metode pentru a ne îndepărta din motiv că nu suntem simpatici poate vom activa și noi astfel de pârghii când vom fi în Guvern”.

Zagyva Gyorgy Gyula, fost parlamentar Jobbik (Ungaria)

Zagyva Gyorgy Gyula, fost parlamentar Jobbik (Ungaria)

Organizația HVIM este puternic legată de dreapta radicală a politicii maghiare. Ea este susținută financiar de o rețea formată din ONG-uri, companii și administrații afiliate partidului Jobbik. Acțiunile și evenimentele HVIM sunt finanțate de diferite organizații care, la rândul lor, primesc bani de la statul maghiar, iar donațiile nu sunt întotdeauna la vedere.

Oficiali ai HVIM sunt pe ștatele de plată ale partidului Jobbik, care a finanțat diverse evenimente și acțiuni ale mișcării.

Zagyva a fost parlamentar în Budapesta chiar din partea partidului Jobbik. El a fost declarat indezirabil în 2014 pe teritoriul statului român împreună cu unul dintre vicepreședinții Jobbik, Szavay Istvan, un apropiat al său.

Szavay ne-a spus că arestarea lui Beke arată că „instituțiile de forță din România încearcă să instige la confruntări etnice sau să intimideze persoane și organizații care militează pentru autonomia Ținutului Secuiesc”.

Filiala fantomă din România

HVIM nu este organizată juridic în România pentru că inițiatorii ei, cinci secui din Odorheiul Secuiesc, s-au răzgândit. În 2008, cei cinci – Petre Waum, Lokodi Ferenc Attila, Tokos Szabolcs, Szabo Nandor și Krafft Szabo Istvan- au depus la Judecătoria din Odorhei dosarul pentru înființarea filialei HVIM, dar apoi s-au oprit, astfel că organizația de la Budapesta nu a mai fost autorizată în România. (Detalii, AICI)

PETRE WAUM

Petre Waum, unul dintre inițiatorii HVIM România

Între timp, unii au ajuns consilieri locali în Odorhei de unde și-au finanțat alte ONG-uri din bugetul de cultură al localității, iar Krafft a fost condamnat la închisoare pentru omor deosebit de grav după ce și-a asasinat prietena.

Obiectivele lor erau la acea vreme „apărarea drepturilor comunităților maghiare atât în fața autorităților române, cât și în fața forurilor internaționale” și „valorificarea drepturilor de autodeterminare a maghiarilor din Ardeal.” Același statut îi obliga pe membri să dovedească loialitate deplină față de organizație și să participe la realizarea obiectivelor asociației.

Conducerea filialei din Odorheiu Secuiesc a fost preluată, între timp, de Szatmari Janos, angajat al Agenției locale pentru Plăți și Intervenție în Agricultură.

În România, cele mai active nuclee ale mișcării sunt cele din orașele Tg. Secuiesc, unde președinte este secuiul suspectat de acțiuni teroriste, Sfântu Gheorghe, Tg. Mureș, Cluj și Gheorgheni.

Liderul HVIM Tg. Mureș, Kisgyorgy Levente, a candidat în 2014 și pentru un loc în Parlamentul Ungariei la alegerile pentru ultimul Legislativ de la Budapesta, dar nu a prins unul din cele 47 de fotolii câștigate de partidul de extremă dreapta.

HVIM RUSIA SZEKELY (1)

„Susținem Novorusia”, mesajul celor mai radicali membri ai HVIM

Membrii HVIM din Gheorgheni reprezintă ramura cea mai radicală a organizației din România. În 2014, după izbucnirea conflictului ucrainean din bazinul Donbas, aceștia și-au declarat susținerea pentru Republica Populară Donetsk și Republica Populară Lugansk, noile state autoproclamate.

HVIM a fost înființată în Szeged, Ungaria, în 2001, de către Toroczkai Laszlo, pe atunci un tânăr activist care milita pentru reîntregirea Ungariei Mari. Toroczkai a fost blocat la graniță în octombrie 2013, autoritățile interzicându-i să intre pe teritoriul României

Victor ILIE

Ai citit această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!
Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.