Cariera judecătorului Adrian Glugă, președintele Curții de Apel Craiova, numără mai multe scandaluri: de la dosare penale și până la conexiuni interlope.
Candidează acum pentru funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În trecut, Glugă a fost procuror.
A condus direcția locală antimafia, când a fost și cercetat penal prima dată. Un dezvoltator imobiliar îl acuzase că l-a anchetat ca să-l favorizeze pe un competitor al său.
Glugă devine apoi judecător.
În paralel, liderii Frăția, cea mai veche grupare interlopă din oraș, sunt acuzați pentru constituirea unui grup infracțional organizat. Ancheta începuse de la un conflict violent între două tabere rivale din interiorul grupării care se duelau pentru supremație.
Un martor cu identitate protejată declară în dosarul penal că judecătorul Glugă are legături chiar cu gruparea interlopă, iar magistratul e cercetat din nou. Declarația martorului devine publică când rechizitoriul e trimis presei de către procurorul care investigase gruparea.
Conflictul ajunge astfel în curtea magistraților.
Urmează plângeri și procese încrucișate, în care fiecare, judecătorul și procurorul, solicită daune materiale de la celălalt pentru prejudicii de imagine. Litigiile lor nu au încă soluții definitive.
Magistrații se intersectează din nou după moartea subită a unui apropiat al grupării. Același procuror deschide rapid o anchetă pentru omor. Coordonează o operațiune de filaj la cimitir, unde mai mulți membri ai clanului veniseră la înmormântare. Obține și imagini dintr-un hotel, cu întâlniri repetate între judecător și apropiatul clanului, surprinse cu câteva zile înainte de deces.
Pe acest context tensionat, judecătorul Glugă împrumută bani chiar de la afaceristul pentru favorizarea căruia fusese cercetat prima dată și cumpără apoi un apartament de la un dezvoltator imobiliar, menționat în rechizitoriul Frăția ca făcând parte din eșalonul secund al grupării.
CEREREA UNUI PROCUROR
Cel mai recent episod din conflictul celor doi magistrați a avut loc în urmă cu trei luni.
Pe 27 noiembrie 2023, Marin Rogoveanu, fostul prim-procuror al Tribunalului Dolj, trimite o cerere mai puțin obișnuită la Curtea de Apel Craiova, al cărei președinte e judecătorul Adrian Glugă.
Pe două pagini A4, Rogoveanu comprimă date și dosare penale, detalii despre inculpați și presupusele lor conexiuni cu judecătorul. Solicită astfel ca Adrian Glugă, președintele instanței, să se abțină din completul care urmează să se pronunțe în dosarul unor polițiști din Craiova:
„Între mine și judecătorul Gluga Adrian este o stare litigioasă din care rezultă suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea acestuia este afectată.”
Ca prim-procuror, Rogoveanu verificase rechizitoriul polițiștilor trimiși în judecată pentru purtare abuzivă și lipsire de libertate.
Polițiștii au fost trimiși în judecată după ce au încătușat un bărbat în 2016, l-au bătut în mașină și tot ei l-au acuzat pentru tulburarea liniștii publice. Victima a susținut și că a fost amenințată ca să nu depună plângere împotriva polițiștilor pentru comportament abuziv.
Ședința de judecată are loc la termenul stabilit, pe 8 decembrie 2023, dar judecătorul Glugă nu face parte din complet. Miza dosarului e prescrierea faptelor, constatată de instanța de fond, iar acum se judecă apelul.
Frăția din spatele legii
În cererea către instanță, Rogoveanu explică conexiunile interlope și un plan comun pentru schimbarea lui din funcția de prim-procuror:
„În condițiile în care judecătorul Glugă Adrian a fost indicat de un martor cu identitate protejată ca având legături cu membrii grupării Frăția, iar unul dintre liderii acesteia, respectiv Roșianu Gigel, a pus la cale un plan pentru revocarea mea din funcția de prim-procuror al PT Dolj și angrenarea răspunderii penale împreună cu inculpatul Petcu Dorin Daniel, persoană ce are calitatea de apelant în dosarul la a cărei judecare participă judecătorul Glugă Adrian, există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea acestuia este afectată”, scrie Rogoveanu.
Dorin Petcu admite că-l cunoaște pe Roșianu, dar spune că nu are nicio legătură cu judecătorul:
„Sunt niște aberații ale lui domnul Rogoveanu.(…) Am încercat să aflu cât mai multe informații despre dânsul, nimic mai mult. (…) Pe domnul Adi Glugă nu îl cunosc, nu am vorbit în viața mea cu dumnealui și nu am avut nici cea mai mică tangență. Și atâta timp cât aceste aspecte fac parte din dosarul penal care este în curs de urmărire și știu că domnul Rogoveanu are calitate în dosarul respectiv, nu pot să vă dau informații cu privire la această speță”.
Judecătorul Glugă s-a intersectat și cu dosarul Frăția.
Pe 10 mai 2019, el face parte din completul de cameră preliminară care verifică rechizitoriul aprobat de Rogoveanu. Sunt admise atunci contestațiile inculpaților, iar probe din dosar sunt date la o parte, inclusiv declarații ale unor martori din timpul urmăririi penale. Judecătorii susțin și că mai multe fapte sunt de competența DIICOT Craiova, structură pe care Glugă o coordonase între 2009 și 2016.
DOSARUL FRĂȚIA. A început în 2016 după un conflict între membrii grupării, susține Rogoveanu. Două tabere rivale din interiorul grupării s-au duelat atunci pentru supremație într-un bar din Craiova, iar mai mulți membri sunt investigați apoi pentru constituirea unui grup infracțional organizat. Sunt indexate persoane, date și fapte încă din anii’90. Zeci de nume sunt menționate în dosar, pe diferite paliere ierarhice.
Rechizitoriul a fost refăcut de mai multe ori la cererea judecătorilor. În final, 12 persoane, printre care și lideri Frăția, sunt trimise în judecată în 2021. În același an, Rogoveanu trimite rechizitoriul la presă, cu tot cu declarația martorului cu identitate protejată care-l lega pe judecătorul Glugă de clan. Iar judecătorul este anchetat din nou.
APARTAMENTUL
Am descoperit că judecătorul Glugă a încheiat în urmă cu trei luni și jumătate o tranzacție imobiliară chiar cu unul dintre cei menționați în dosarul Frăția. Pe 6 noiembrie 2023, Glugă cumpără un apartament într-o zonă bună a Craiovei de la Silviu Costinel Bănică, inclus în rechizitoriu ca fiind membru în eșalonul doi al grupării Frăția, alături de alte zeci de persoane.
„Îl știu pe domnul Glugă pentru că a luat un apartament de la mine. Nu am avut relații, la momentul ăla. A făcut un contract de vânzare, am făcut ca la toți 60 și ceva vânzările și la revedere”, explică tranzacția Silviu Bănică.
Bănică, 44 de ani, susține că singurele legături pe care le-a avut cu membrii grupării au fost în tinerețea lui și că nu înțelege de ce procurorul i-a menționat numele în rechizitoriu:
„Dacă domnul Rogoveanu așa a apreciat, ce să fac? Să mă duc la instanță și să spun ce? Că nu m-a acuzat cu nimic. (…) S-au indicat niște dosare pe care le-am avut în tinerețe. E adevărat, le-am avut. Toate pe căcaturi din astea, pe violențe, că ne băteam pe stradă, nu pentru altă faptă. (…) Este adevărat, au fost prietenii mei (n.n.- membri ai grupării), dar știți cum este când ești tânăr. (…) Sunt mulți în situația asta, credeți-mă, că au fost așa trecuți (în rechizitoriu- nn) ca să fie un dosar stufos”.
IMAGINILE ȘI FILAJUL
Un alt episod tensionat între cei doi magistrați a apărut în vara anului 2022, după moartea subită a lui Dorel Petrescu, zis Doru Măgaru, apropiat al grupării.
„Petrescu era un om de afaceri, fost interlop, cu legături foarte strânse cu clanul Frăția. În fapt, era interfața dintre interlopii din clanul Frăția și «lumea bună» a Craiovei, adică judecători, procurori, polițiști. (…) Glugă Adrian și Petrescu Dorel au fost prieteni de foarte mulți ani”.
Descrierea îi aparține lui Ionuț Chelu, un om de afaceri menționat de Rogoveanu în cererea către Curtea de Apel, și apare într-o plângere trimisă anul trecut la Parchetul General.
Petrescu moare pe 14 iunie 2022, în urma unui infarct, iar procurorul Rogoveanu deschide rapid o anchetă pentru omor.
Motivul? Petrescu ar fi participat înainte de deces la un chef cu trei femei într-un apartament din oraș, prilejul perfect, potrivit procurorului, ca să-i fie administrată o „substanță neidentificată”.
Rogoveanu coordonează o operațiune de filaj și mai multe percheziții. Așa obține și imaginile de la un hotel din oraș cu trei întâlniri între Glugă și Petrescu, care avuseseră loc cu câteva zile înainte de decesul celui din urmă.
Apoi, pe 16 iunie 2022, mașinile din cortegiul funerar sunt fotografiate de polițiști când parchează pe strada cimitirului Sineasca din Craiova.
Filajul continuă până la capela decedatului, iar printre cei urmăriți la înmormântare sunt și membrii marcanți ai Frăției.
Contactat de RISE, Rogoveanu susține că nu a intenționat prin anchetă să demonstreze relația judecătorului Glugă cu gruparea pe care o investigase:
“Ancheta morții lui Măgaru, prin preluarea dosarului de la Poliție, a fost determinată de apariția unor informații din care reieșea că acestuia i-au fost administrate anumite substanțe ca stimulent sexual care i-au produs decesul. Deci, nu doream să demonstrez nicio legătură între Glugă și Frăția. Este o simplă speculație a domnului Glugă și a altora (…). Ancheta în dosarul Frăția se încheiase, iar dosarul era deja la Tribunalul Olt”.
– Marin Rogoveanu, fost procuror
Concubina lui Petrescu și fosta lui soție au trimis, la o săptămână după deces, o cerere pentru preluarea anchetei de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel.
Cele două femei îl acuzau pe Rogoveanu că a început ancheta doar pentru a obține probe pentru o cauză personală:
„Toate susținerile din mediul public converg spre teza unei încercări a dlui procuror, sub aparența unei investigații penale, de a descoperi date și elemente compromițătoare despre defunct și cunoștințe ale acestuia într-o încercare de a obține probe pentru o cauză personală în care dânsul este cercetat și acuzat. În acest context, ne-am reamintit că defunctul ne-a povestit că dl procuror l-a audiat ca martor într-o cauză penală (numită generic ‘Frăția’) insistând asupra relațiilor sale cu persoane din mediul judiciar, politic etc., aspect considerat de defunct ca fiind nejustificat, intruziv și fără legătură cu obiectul acelor cauze.”
Procurorul a fost cercetat penal pentru modul în care a investigat dosarul de omor Dorel Petrescu. A scăpat, între timp, de acuzații, dar susține că plângerea la adresa lui n-a apărut întâmplător:
„În mediul informal, au apărut informații că atât concubina defunctului Petrescu Doru, cât și fosta soție a acestuia au fost consiliate juridic de către judecătorul Glugă Adrian să formuleze plângere împotriva mea și să susțină că în realitate urmărirea penală s-a declanșat în scopul căutării privind pretinse legături dintre Petrescu Doru și Glugă Adrian și alte persoane, afirmație neadevărată”.
La o lună după decesul lui Petrescu, pe 15 iulie 2022, procurorul Rogoveanu iese la pensie.
„Nu m-am pensionat anticipat, am stat trei ani peste vechimea necesară pensionării”, ne spune Rogoveanu.
În 2021, Glugă împrumută bani de la familia unui om de afaceri local, Aurel Iovan. Numele celor doi au fost în centrul unui scandal pe vremea când Glugă conducea DIICOT Craiova. Un dezvoltator imobiliar îl acuză atunci pe Glugă, într-o plângere penală, că l-a trimis în spatele gratiilor ca să-l favorizeze pe Iovan, un competitor al său. Dosarul a fost apoi clasat. Într-o discuție cu RISE, Aurel Iovan confirmă împrumutul și spune că judecătorul, cu care a fost vecin în copilărie, avea nevoie de bani pentru o operație în Germania. Tot în 2021, Iovan a deschis o nouă firmă pentru construirea unui hotel lângă Craiova. Unul dintre asociații săi a fost complice într-un alt dosar de crimă organizată și lipsire de libertate, dar a scăpat de acuzații. Cazul penal a fost inclus, de asemenea, în rechizitoriul Frăția.
Dosarul Frăția este acum la Tribunalul Timiș, după ce a fost strămutat de la Tribunalul Olt.
În 2022, Glugă a încercat, fără succes, să devină membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Anul trecut s-a înscris la concurs ca să promoveze ca judecător la secția penală din Înalta Curte de Casație și Justiție.
Rezultatul urmează să fie anunțat luna viitoare. Judecătorul Adrian Glugă nu a răspuns întrebărilor RISE până la publicarea materialului.
Bogdan Groșereanu
Ilustrație: Roma Gavrilă
Articolul face parte dintr-un proiect finanțat, în principal, de Open Society Foundation, Friedrich Naumann Foundation for Freedom – Romania, Ambasada Franței și Institutul Francez din România. Informațiile din articol aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă opiniile finanțatorilor.