Ce se întâmplă cu pădurea de sute de milioane de euro

În joc sunt nu mai puțin de 43.000 de hectare, pădure publică. A fost retrocedată nelegal, în Bacău, iar recenta decizie a Înaltei  Curți de Casație și Justiție în care actorii afacerii au scăpat de acuzații pentru că s-ar fi prescris faptele  mută atenția spre soarta celor 43.000 de hectare de pădure, fosta proprietate a statului. 

Dosarele din civil, privind solicitarea de retrocedare, au fost suspendate până la soluționarea dosarului penal privind fapte de spălare de bani, abuz în serviciu, trafic de influență și constituirea unui grup infracțional organizat.     

Într-un răspuns pentru RISE Project, Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA a explicat că soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție nu presupune ieșirea din proprietatea publică a statului a suprafeței de 43.227 hectare fond forestier și nici din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția Silvică Bacău.

“Totodată, Decizia ÎCCJ nu ar trebui să influențeze soluțiile din dosarele care au ca obiect revizuirea deciziei pronunțate de Tribunalul Covasna, întrucât aceste revizuiri sunt întemeiate atât pe înscrisuri noi, cât și pentru alte motive ce nu țin de partea penală a dosarului”, ne- a explicat Biroul de Presă al RNP.

Un oficial ROMSILVA, care a fost implicat în protejarea pădurilor de stat în fața asaltului grupului infracțional anchetat de DNA, a explicat că ROMSILVA trebuie să facă o revizuire în cazul dosarelor de retrocedare, deoarece hotărârea de instanța nu îi scoate de sub răspundere penală.

“Faptele de corupție există, ICCJ nu a constatat că faptele săvârșite de lotul de inculpații nu au existat, dar a constatat că s-a prescris executarea pedepselor. Asta înseamnă că nu mai  merg la pușcărie”, explicat oficialul care a acceptat să discute doar sub protecția anonimatului.

Acesta susține că revizuirea este necesară pentru că decizia judecătorilor de la Tribunalul Covasna, care a recunoscut dreptul de proprietate a unor persoane private, a fost viciată prin corupție: “Într-o țară normală și civilizată orice instanță de judecată nu poate decât să anuleze hotărârea judecătorească dată de Tribunalul Covasna. E obligatoriu să facă revizuire Romsilva”

MIZA – 450 de milioane de euro

Dosarul retrocedării ilegale de la Bacău este cel mai răsunător caz de corupție înregistrat în istoria retrocedărilor.  Este cea mai mare suprafață de pădure solicitată prin acte de corupție. Peste 43.000 de hectare de pădure situată pe Valea Trotușului, adică o treime din pădurile pe care le deține statul român în județul Bacău. 

La începutul anchetei penale angajații ROMSILVA au luat în calcul vârsta şi calitatea superioară a materialului lemnos de pe zecile de mii de hectare și au estimat că valoarea terenurilor solicitate în instanță se ridică la peste 450 de milioane de euro. 

Istoria acestui caz penal își are rădăcinile încă de la începutul anilor 2000. Demersurile de obținere a terenurilor datează din 2005, când Elie Vlad Sturdza (tatăl lui Paltin Gheorghe Sturdza, anchetat de DNA) a solicitat Comisiei Județene de Fond Funciar Bacău să-i fie recunoscută calitatea de moștenitor pentru 30.000 de hectare de pădure. Comisia i-a respins cererea și din acel moment a pornit un val de cereri, contestații și plângeri.

Prima instanță de judecată care a respins solicitarea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost judecătoria Onești, după care aceeași decizie a fost păstrată și de Tribunalul Bacău. Magistrații au constatat că suprafețele de teren nu mai există, că multe dintre ele au fost înstrăinate, dar și că cel care a solicitat punerea în posesie nu îndeplinește criteriile legale pentru a deveni proprietar.

A urmat o avalanșă de revizuiri și căi extraordinare de atac care au trimis dosarul la Tribunalul Covasna, acolo unde magistrații au retrocedat o suprafață mai mare decât era cea solicitată la Comisiile de Fond funciar. Respectiva decizie a fost emisă în contradicţie cu celelalte hotărâri ale instanţelor de judecată şi în pofida actelor depuse la dosar de către reprezentanţii DS Bacău.

“Solicitantul nu a depus cerere la nivelul Comisiilor locale de fond funciar de pe raza județului Bacău pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafaţă de 43.227 ha teren forestier, ci <<pentru o suprafaţă de aproximativ 30.000 ha teren forestier>>, fără terenurile forestiere situate pe raza localităţilor Dofteana şi Beleghet în suprafaţă de 11.620 ha”, se arată în raportul de Control al Primului-ministru. 

În fața procurorilor, fostul deputat și avocat Ioan Adam a semnat un acord de recunoaștere și a explicat cu lux de amănunte cum a oferit bani judecătorului Ordog Lorand Andras pe holurile Tribunalului Covasna.

Procurorii de la DNA au notat în ordonanța din octombrie 2014 că au existat “indicii în sensul că Adam Ioan s-a înţeles cu judecătorul Ordog Lorand Andras să nu se efectueze expertiză topografică în cauză deoarece ar fi avut ca efect tergiversarea cauzei şi, în cele din urmă, respingerea acţiunii” și că din declaraţia numitei Velican Maria Daniela (judecător la Tribunalul Covasna) “reiese că Ordog Lorand Andras, deşi nu apucase să citească dosarul, era convins soluţia <<corectă>> şi s-a oferit să întocmească minuta şi să motiveze hotărârea de admitere”. 

Lipsa unei expertize a dus la întocmirea unui dispozitiv al hotărârii date de Tribunalul Covasna imposibil de pus în aplicare. În loc să se individualizeze suprafaţa exactă ce a fost reconstituită, judecătorul Ordog Lorand Andras a optat pentru reconstituirea dreptului de proprietate în natură pe domenii forestiere ( corespunzătoare unor foste moşii), fiindu-i indiferent ce se găseşte la acel moment pe respectivele terenuri şi dacă s-a reconstituit în mod legal dreptul de proprietate vreunei alte persoane.

O PĂDURE DE STAT, UN GRUP INFRACȚIONAL 

Odată obținută decizia decizia nr.231/R/2012 de la Tribunalul Covasna, procurorii notează că în jurul acestei afaceri au început să roiască oameni de afaceri și oameni politici interesați de mari profituri. Au intrat în joc nume sonore precum Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam sau Tudor Chiuariu, fostul ministru al Justiției. 

Inițial pădurea a fost promisă spre vânzare la doi oameni de afaceri din Cluj, Constantin Călugăru și Varga Ioan, la prețul de 68 de milioane de euro. Cei doi oameni de afaceri au apelat la serviciile casei de avocatura Chiuariu și Asociații, pădurea urmând să fie vândută unei firme germane – Prokon Hit Timber 

“Motivul real pentru care Adam Ioan şi Sturdza Paltin Gheorghe au acceptat un preţ foarte mic faţă de cel real era acela că numiţii Călugăr Daniel-Constantin şi Varga Ioan-Gheorghe aveau misiunea reală de a interveni pe lângă funcţionari din cadrul Comisiei judeţene de fond funciar Bacău (prefectul este preşedintele comisiei), ITRSV Suceava, OCPI Bacău, Direcţiei Silvice Bacău, Şefii Ocoalelor Silvice Ciobănuş şi Tg. Ocna”, au explicat procurorii în actele de anchetă. 

Cei doi oameni de afaceri nu reușesc să încheie afacerea și să respecte promisiunea de vânzare cumpărare semnată cu Sturdza. Așadar intră în scenă un alt om de afaceri din Brașov – Bengescu Costin. O nouă promisiune de vânzare cumpărare este semnată. Valoarea pădurii de stat crește de la 68 de milioane la 108 milioane de euro. 

Acesta este momentul în care apare în schemă și fostul parlamentar de Bacău Viorel Hrebenciuc, despre care procurorii au susținut că începând cu luna august 2013, “a iniţiat şi derulat acţiuni de folosire a influenţei, la nivelul reprezentanţilor autorităţilor publice locale din județul Bacău şi, respectiv, Regia Naţională a Pădurilor (RNP) <<ROMSILVA>>, ce au ca scop urgentarea procedurilor specifice de punere in posesie a numitului Sturdza Paltin-Gheorghe, cu o suprafaţă totală de circa 43 mii hectare de pădure, chiar dacă punerea în posesie în acest moment s-ar realiza cu încălcarea dispoziţiilor legale”

Procurorii au mai explicat că pentru sprijinul oferit deputatul Viorel Hrebenciuc urma să fie recompensat cu o suprafaţă de teren de circa 12.000 de hectare de pădure, “pe care o va primi prin interpuşi, acesta fiind şi motivul pentru care l-a cooptat în demersurile ce le realizează şi pe fiul său, Andrei Hrebenciuc”.

Pentru că decizia de retrocedare nu a ținut cont de amplasamente, presiunea punerii în posesie s-a mutat pe comisiile locale din Bacău și angajații RNP Romsilva. Din probele procurorilor a rezultat că atât Ioan Adam Ioan cât şi omul de afaceri brașovean i-au solicitat în mod direct lui Viorel Hrebenciuc să intervină pe lângă directorul general Romsilva, care, la rândul său trebuia să dispună juriştilor din cadrul Romsilva şi ai Direcției Silvice Bacău să aibă o atitudine necombatantă în procese.

De altfel procurorii au și interceptat mesaje între inculpații din dosar, Viorel Hrebenciuc transmițându-i lui Ioan Adam că “suntem în plin război cu Romsilva! Nu-i mai cred! Vom câştiga 100%!” precum şi că “sută la sută fac ordine. Urât. O să le placă la toți. O să vezi.„

Pentru că presiunea și demersurile pentru soluționarea punerilor în posesie avansau, în 2014 Direcția Anticorupție a anunțat public ancheta, iar în septembrie Viorel Hrebenciuc este chemat la audieri la DNA Brașov. 

“Peste două, trei luni de zile o să râdeți de el (nr dosar). De ani de zile frica domină România, toată acțiunile noastre sunt paralizate de frică. Toată lumea are o spaimă, devenită de acum celebră. Nici DNA-ul nu este o sperietoare pentru cei care nu au greșit prea mult”, a declarat Viorel Hrebenciuc la intrarea în sediul DNA Brașov. Patru luni mai târziu DNA anunța trimiterea în judecată a celor implicați în dosarul de la Bacău. Prejudiciul estimat de procurori a fost de 303 milioane de Euro. 

Revizuirea hotărârii date de judecătorii de la tribunalul Covasna se află în prezent la Tribunalul Mureș. Cauza a fost suspendată, dar odată cu decizia ICCJ dosarul va fi repus pe rol, iar magistrații vor decide destinul celor 43.000 de hectare de pădure din Bacău.