Afacerea Seringa :Rise Project

12/02/2021

Urgența. Livrarea seringilor pentru campania națională de vaccinare împotriva COVID-19 a întârziat mai bine de două luni, deși n-a fost organizată o licitație pentru cumpărarea lor. 

Decizia. Guvernul a aprobat achiziția publică a 10 milioane de seringi pe 5 noiembrie 2020, prin ordonanță de urgență. Primele seringi – 250 de mii de bucăți – au ajuns în țară, din Qatar, abia pe 16 ianuarie 2021, când începuse deja a doua etapă din programul de vaccinare.

Armata. Articolele medicale au fost aduse cu un avion militar care transportase soldați la o misiune NATO în Irak pentru combaterea terorismului. Implicarea Armatei în transportul seringilor, deși nu era prevăzută în contractul inițial, a viciat procedura de achiziție publică, susțin experții consultați pe marginea acestui subiect.

Rezultatul. Unele spitale își cumpără singure, mai ieftin, seringile necesare. Compania care a câștigat contractul guvernamental poate obține, la final, un profit de 2,8 milioane de lei. Câștigul estimat de pe urma acestui contract reprezintă aproape 80 la sută din profitul cumulat de companie în opt ani de existență.

O echipa mobila medicala de la DSP Iasi vaccineaza persoanele in varsta de la Caminul privat de batrani "Sf. Mihail și Gavril" din Iasi in cadrul etapei a doua de vaccinare, vineri 15 ianuarie 2021. Inquam Photos / Liviu Chirica

O echipa mobila medicala de la DSP Iasi vaccineaza persoanele in varsta de la Caminul privat de batrani “Sf. Mihail și Gavril” din Iasi in cadrul etapei a doua de vaccinare, vineri 15 ianuarie 2021. Inquam Photos / Liviu Chirica

OAMENII CONTRACTULUI: 

Cornelia Nagy – Președinta Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), care a organizat procedura publică de achiziție prin negociere fără publicare prealabilă. A schimbat regulile achiziției după ce procedura se finalizase. Achizițiile realizate de ONAC în timpul pandemiei, în valoare de aproape 1,3 miliarde de lei, au fost făcute fără licitație publică.

Raed Arafat – Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU). Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), subordonat DSU, distribuie seringile în centrele de vaccinare. Arafat a intervenit ca forțele armate să transporte din Qatar seringile cu avionul, deși acest lucru nu fusese stabilit în sarcina statului în forma inițială a contractului.

Irina Văcărean – Directorul firmei Nova Tech Med, câștigătoarea contractului, nu a vândut nicio seringă anul trecut către spitale. Înainte să înființeze firma de echipamente medicale, Văcărean a păcălit statul cu sute de mii de lei, transferând mai multe companii cu datorii către o rețea de trafic cu migranți.

 


 


ALTE REGULI LA FINAL

Criteriul principal pentru atribuirea contractului public a fost termenul de livrare. Compania Nova Tech Med SRL s-a angajat să aducă seringile în maxim 24 de zile și a câștigat contractul cadru pe 7 ianuarie 2021. L-a semnat în aceeași zi.

Companiile participante la procedura de selecție ofertaseră seringi la prețuri care includeau și transportul.

 

Pe 13 ianuarie, la șase zile după semnarea contractului, autoritatea publică a parafat un act adițional cu compania câștigătoare, ca să permită statului să transporte mai repede seringile de la producătorul din Qatar.

Ceea ce s-a și întâmplat.

Primul transport a avut loc după ce un avion Spartan C-27J al Forțelor Aeriene Române plecase, pe 14 ianuarie, spre Irak, cu 13 militari români, care participau la misiuni NATO pentru combaterea celulelor teroriste.

La întoarcere, aeronava s-a oprit în Qatar și a ridicat 250.000 de seringi și 100.000 de ace pentru campania de vaccinare. A ajuns pe 16 ianuarie la Otopeni, iar de aici articolele medicale au fost transportate în depozitele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) din țară. Direcțiile de Sănătate Publică le-au distribuit apoi centrelor de vaccinare.

Valeria Tudora, expert în achiziții publice, susține că întreaga procedură de achiziție trebuia reluată: „Dacă toți ofertanții ar fi știut că exista posibilitatea ca achizitorul să facă singur transportul, probabil că existau mai mulți ofertanți și probabil și alte oferte de preț. Consider că prin încheierea actului adițional, acordul cadru s-a modificat substanțial, deci se impunea o nouă procedură de atribuire”.

Alte 500.000 seringi de 1ml cu ac și 450.000 seringi de 3 ml, toate cu ac, au ajuns în țară pe 22 ianuarie, cu un avion C-130 Hercules al Ministerului Apărării, la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență.

Nicolae Ciucă, ministrul Apărării, ne-a spus că transportul seringilor din Qatar a fost solicitat de Raed Arafat, șeful Departamentul pentru Situații de Urgență, și nu a știut că în schemă a fost implicată și o firmă privată din România.

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, nu a răspuns întrebărilor pe marginea acestei achiziții.

Primele formalități vamale de export din Qatar s-au făcut cu sprijinul atașatului economic Adrian Mircea Jurjuț (foto), care a intervenit în urma unor solicitări telefonice făcute de Nova Tech Med și de DSU. Adrian Mircea Jurjuț, 52 de an, din Oradea, a fost implicat, la începutul anilor 2000, alături de Adrian Tărău, fiul fostului prefect de Bihor, în scandalul de contrabandă cu produse petroliere, care a culminat cu moartea procurorului Cristian Panait. Jurjuț a fost numit consilier economic în cadrul Ambasadei României în Qatar anul trecut, în septembrie.

Curtea de Conturi a verificat anul trecut achizițiile făcute de ONAC și a descoperit același scenariu ca în cazul seringilor.

Romwine & Coffee SRL, o companie fără experiență, a câștigat în martie 2020 un contract pentru aproape 1,4 milioane de măști. Transportul a fost făcut cu mai multe avioane militare, deși acest lucru nu era prevăzut în contract. Au fost opt zboruri, cu un cost de aproape 150 de mii de euro.

„Prețul astfel stabilit a fost plătit integral de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în condițiile în care, conform contractului încheiat, acesta nu era în sarcina autorității contractante”, menționează raportul Curții de Conturi. În final, IGSU a apelat la o soluție de compensare cu compania privată, pentru recuperarea costului de transport.

Conform legislației, ONAC poate încheia acorduri-cadru, iar Departamentul pentru Situații de Urgență prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență încheie ulterior contractele subsecvente.

Un acord-cadru stabilește condițiile generale, iar ulterior contractele subsecvente stabilesc cantitățile exacte, durata de derulare și chiar prețul, când sunt proceduri de atribuire cu reofertare. 

La modul general, astfel de acorduri-cadru pot fi încheiate cu mai multe firme, iar instituția care a parafat contractul se asigură astfel că va primi produsele. Practic, când primul ofertant selectat nu poate oferi la timp produsul, autoritatea contractantă apelează la al doilea din lista câștigătorilor și tot așa. 

PERIOADA DE PAUZĂ

Graba cu care Armata a fost implicată în transportul seringilor intră însă în contradicție cu amânarea achiziției.

Pe 5 noiembrie 2020, Guvernul aprobă cumpărarea a 10 milioane de seringi și alte produse medicale pentru refacerea stocurilor de urgență medicală necesare în lupta cu noul coronavirus. Ordonanța de urgență intră în vigoare trei zile mai târziu, pe 8 noiembrie 2020.

Pe 19 noiembrie, ONAC susține că a realizat primul studiu de piață privind materiale necesare pentru stocurile de urgență medicală, dar din comunicatul oficial nu reiese că erau incluse și seringile.

Apoi nu se întâmplă nimic.

Abia pe 8 decembrie, ONAC lansează efectiv un „studiu de piață” prin care solicită companiilor să transmită, până a doua zi, cu titlu informativ, oferte tehnice și prețuri pentru seringi.

Expertul în achiziții publice, Valeria Tudora, susține că întârzierea cu care ONAC a publicat anunțul pentru studiul de piață, precum și inițierea procedurii și documentația de atribuire fac nejustificată procedura de achiziție aleasă. Potrivit expertului, recomandările Uniunii Europene sunt ca negocierea fără publicare prealabilă să se aplice doar pentru o perioadă foarte scurtă, ca să acopere lipsurile până la găsirea unor soluții stabile, cum sunt acordurile-cadru.

Procedura de negociere fără publicare, aleasă de ONAC, se aplică în situații de extremă urgență. Este folosită atunci când nu se datorează unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante și se folosește doar pe o perioada limitată. Procesul de achiziție este netransparent. Autoritatea are deplina libertate să invite la negociere ce companii dorește și are obligația de a publica, în termen de 45 zile de la atribuirea contractului, un anunț în sistemul electronic de achiziții publice (e-licitatie.ro).

În schimb, licitația deschisă este o procedură transparentă și implică din start publicarea unui anunț, pe site-ul e-licitatie.ro. Tot atunci se publică și documentația aferentă (caiet de sarcini, model de contract, informații pentru ofertanți). Orice companie interesată poate participa la procedură și poate solicita clarificări sau contestații. Sunt publice, de asemenea, numele participanților, modul în care aceștia au îndeplinit cerințele sau datele despre oferta câștigătoare.

ONAC n-a organizat nicio licitație deschisă pentru achiziția echipamentelor medicale din ianuarie anul trecut și până acum.

Au fost, în total, 139 de proceduri separate. 103 au fost contracte încheiate prin negociere fără publicare pentru produse necesare în lupta împotriva COVID-19. Valoarea lor cumulată a fost de 1,38 miliarde de lei, bani cheltuiți pentru dezinfectanți, măști, mănuși, viziere, combinezoane, ventilatoare, camere de izolare, injectomate, monitoare medicale, termometre sau teste pentru Covid.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Premierul Florin Cîțu, care a fost anul trecut ministrul Finanțelor, în subordinea căruia se află ONAC, nu a răspuns întrebărilor noastre pe marginea acestor achiziții.

Referitor la achiziția seringilor, Cornelia Nagy, șefa ONAC, susține că au urmat totuși două proceduri de negociere, dar că ambele au eșuat.

Aceste încercări eșuate nu au fost făcute publice. Am aflat despre una dintre ele în timp ce consultam în biroul ONAC documentele achiziției finalizate.

În dosarele ce ne-au fost puse la dispoziție există dovada unei singure încercări eșuate: un e-mail.

Îl primise pe 24 decembrie 2020, doctorul Călin Alexandru – director în Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU). Era informat că la invitația de participare din 18 decembrie au răspuns trei firme, dar ofertele lor au fost declarate inadmisibile.

La această procedură, Nova Tech Med SRL oferise un preț mai mic pentru seringa de 1ml și termenul de livrare era de 60 de zile. Raportat la cele nouă milioane de bucăți, diferența totală este de 666.000 lei. Punctual, o seringă costa 0.44 lei (fără TVA) înainte de Crăciun și, respectiv, 0.514 lei (fără TVA), după Revelion, adică în acordul-cadru din 7 ianuarie.

Oferta a fost respinsă, pentru că firma nu prezentase mostre, nu îndeplinea specificațiile tehnice, iar termenul de livrare era prea mare.

Așa că a început o nouă procedură.

Pe 28 decembrie 2020, ONAC a trimis alte invitații, prin e-mail, către nouă firme, ca să participe tot la o negociere fără publicare prealabilă pentru nouă milioane de seringi de 1 ml cu ac, un milion de seringi de 3 ml cu ac și, separat, 20 de milioane de ace.

Criteriul cel mai important era termenul de livrare, iar firmele nu erau obligate să oferteze întreaga cantitate. Doar trei firme au reușit să trimită mostrele și documentația până în 31 decembrie, la ora 12.00, când era termenul limită. Două dintre acestea participaseră și la procedura anulată anterior.

Ca să vândă seringile din Qatar, compania Nova Tech Med trebuia să aibă în anexa avizului de funcționare numele producătorului.

Avizul de funcționare este emis de către Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) și permite unei companii să poată importa dispozitive medicale, să le distribuie sau să le depoziteze. Documentul conține și o anexă cu numele și țara de origine ale producătorilor pentru care firma face distribuție.

Când studiam documentele procedurii de achiziție, avizul de funcționare și anexa ce cuprinde producătorii pentru care Nova Tech Med putea face distribuție lipsea din cele două dosare. L-a adus o angajată ONAC din alt birou după aproximativ 15 minute.

Ulterior, Cornelia Nagy ne-a spus să-i transmitem întrebările punctuale în scris. N-a răspuns până la publicarea materialului.


UPDATE, 15 februarie 2021: după publicare, Oficiul Național Pentru Achiziții Centralizate ne-a transmis un drept la replică. Îl publicăm integral AICI.


În final, pe 7 ianuarie 2021, Nova Tech Med SRL e desemnată câștigătoare și în aceeași zi semnează acordul cadru cu ONAC pentru seringi de 1 și 3 ml care urmau să fie aduse din Qatar. Prețurile sunt mai mari decât cele la care au cumpărat unele spitale în ianuarie și februarie.

Ministrul Sănătății: „E complet anapoda dacă este așa”

Din 7 ianuarie și până pe 9 februarie 2021, spitalele și alte instituții publice din România au cumpărat peste 880.000 de seringi de 1ml și de 2 ml prin  intermediul portalului de achiziții publice.

 


Unele spitale au menționat clar, chiar pe platforma de achiziții publice, că au cumpărat seringile pentru vaccinare. Achizițiile s-au făcut la prețuri și de trei ori mai mici. Referitor la această situație, Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății ne-a declarat scurt: „E complet anapoda dacă e așa”.

Am verificat în mai multe locuri cum sunt aprovizionate cu seringi spitalele implicate în programul național de vaccinare.

La Buftea, vaccinarea se face în containere modulare amplasate în curtea Spitalului Orășenesc „Maria Burghele”. Centrul a fost deschis pe 31 decembrie și ulterior a primit de la Direcția de Sănătate Publică (DSP) în jur de 2-3 mii de seringi produse în Qatar.

La 39 de kilometri de Buftea, în orașul Titu (județul Dâmbovița), angajații din centrul de vaccinare organizat în Centrul Multifuncțional Medical ne-au spus că vaccinarea se face cu seringi cumpărate de administrația locală. Conform portalului de achiziții publice, Primăria Titu a cumpărat în ianuarie 2700 de seringi cu 0.38 lei bucata (fără TVA). Sunt mai ieftine decât cele cumpărate de ONAC.

Tot în județul Dâmbovița, la Găești, vaccinarea a început pe 4 ianuarie, cu seringile pentru insulină pe care spitalul le avea în depozit. Doctorul Laurențiu Belușică, managerul spitalului, spune că a primit niște seringi de la DSP,  dar a trebuit să se descurce după ce s-au terminat „Dacă primesc seringi fac cu ce primesc, dacă nu primesc, mi le cumpăr. Eu fac vaccinare (…) Nu pot să stau. Dacă-mi trimit, bine, dacă nu, eu cumpăr.”

Spitalul Găești a plătit, pe 18 ianuarie, 0.22 lei fără TVA, pentru o seringă de un ml cu ac, adică jumătate din prețul plătit de ONAC pentru același tip de seringă.

Centrul de vaccinare din Spitalul Municipal Medgidia, județul Constanța, a vaccinat aproximativ șapte mii de persoane până în prezent și a primit de la Direcția Sanitară 3 mii de seringi. Când a început vaccinarea, s-au folosit seringi din stocul pe care îl avea spitalul, iar pe 9 februarie, instituția a cumpărat alte 4 mii de seringi prin sistemul de achiziție publică (SICAP), cu doar 0.14 lei bucata (fără TVA).

„La ora asta se găsește cam orice material sanitar pe piață. Față de perioada de urgență (n.r. martie-mai 2020), prețurile sunt foarte bune”, a declarat Eugen Aglițoiu, managerul spitalului din Medgidia.

Acesta a mai spus că nu se poate baza doar pe livrările pe care le face DSP-ul, pentru că spitalul are oameni programați la vaccinare și e o acțiune de interes major de care trebuie să beneficiem toți.

Spitalul Municipal Blaj din județul Alba a început vaccinarea pe 4 ianuarie. Medicul Camelia Teodorescu ne-a comunicat telefonic că spitalul a primit de la DSP doar halate.

Centrul de vaccinare nu a intrat în a doua etapă a campaniei naționale, dar au fost cumpărate 3 mii de seringi de 1 ml, tot pentru vaccinare, cu 0.16 lei bucata (fără TVA), pe 18 ianuarie 2021.

Ar urma o reglare cu cei de la DSP pentru materialele folosite în vaccinare.

Medicul Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) ne-a spus: „CNCAV nu are atribuții în achiziția de materiale. Distribuirea materialelor se face în baza solicitării DSP pentru fiecare centru de vaccinare. La debutul campaniei de vaccinare, materialele sanitare au fost asigurate de unitățile medicale în care s-au înființat centrele de vaccinare. În ceea ce privește transportul acestor materiale, nu am intervenit la niciun minister. Vă reamintesc că acest comitet nu poate face achiziții, noi suntem un organism interministerial, fără personalitate juridică. Rolul nostru este de a organiza și coordona activitățile de vaccinare”.

MOSTRELE NECONFORME

Anterior declarării câștigătorului, ONAC împărțise achiziția centralizată în trei loturi: nouă milioane de seringi de 1 ml cu ac, un milion de seringi de 3 ml cu ac și, separat, alte 20 de milioane de ace. Astfel, pe lângă documente, fiecare participant a depus la procedură și mostre de seringi sau ace. 

Pe 31 decembrie, un expert din ministerul Sănătății a evaluat mostrele și documentația tehnică depuse de cei trei participanți.

Pentru Nova Tech Med SRL, expertul a considerat că mostrele pentru seringile de 1 ml cu ac erau neconforme. Primise „o mostră de seringă și o mostră separată pentru ac (care a venit cu altă seringă)” și nu a găsit în fișa tehnică gradația seringii și lungimea acului.

Separat, pentru lotul de 20 de milioane de ace, expertul a declarat mostrele neconforme, pentru că „acele nu erau ambalate individual”.

Doar seringa de 3 ml era conformă.

O altă companie, Medical Technologies World SRL, s-a înscris în competiție pentru două loturi și a depus mostre de seringi de 3 ml cu ac și ace separate. Expertul a notat că seringile erau neconforme, pentru că gradația era de 2 ml, dar acele erau ambalate individual și le-a declarat conforme. Problema a fost că firma nu depusese certificatul ISO și a fost practic exclusă.

În schimb, a treia companie, Alpha Medical SRL, a depus ofertă doar pentru seringile de 3 ml, dar a fost descalificată, pentru că gradația era de 2.5 ml.

La cinci zile distanță, pe 5 ianuarie, expertul s-a răzgândit și a declarat ofertele Nova Tech Med conforme. Inclusiv acele care inițial nu erau ambalate individual.

După trei ședințe de negociere, ONAC a încheiat contractul cadru cu Nova  Tech Med doar pentru seringile de 1 ml și 3 ml.

Cele 20 de milioane de ace au avut un preț inacceptabil, astfel că procedura pentru acest lot a fost  anulată.

Expertul tehnic care a evaluat mostrele și documentațiile tehnice este Ana Șerbănescu. Tânăra este cercetătoare la Institutul Cantacuzino și a fost cooptată în procedura de achiziție în calitate de consilier onorific al lui Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Am încercat să aflăm ce a determinat-o să-și schimbe părerea privind conformitatea acelor și seringilor ofertate de Nova Tech Med SRL, dar ne-a spus că trebuie să obținem acordul colonelului Romeo Feraru, cel care se ocupă de relațiile cu presa în institutul în care lucrează.

Contactat telefonic, colonelul ne-a întrebat ce dorim să aflăm de la Ana Șerbănescu și ne-a zis: „Pentru orice instituție de stat e nevoie de solicitare ca să vorbească. Probabil nu sunteți de puțin timp în presă. În orice instituție de stat, nu vorbește cine vrea cum vrea. (…) Faceți o solicitare pe legea 544. ”

Nu am mai primit niciun răspuns.

Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății, ne-a spus că nu știe nimic despre implicarea expertului din minister în achiziție: „Nu am cunoștință despre procedura de la ONAC sau despre detaliile acesteia. Este o instituție complet separată de Ministerul Sănătății și de achiziția seringilor s-au ocupat cei de acolo”.

CERTIFICATUL – PROBLEMĂ

O condiție obligatorie pentru participarea la procedura de achiziție era prezentarea de către ofertanți a certificatului ISO și a certificării CE.

Terminologia e una tehnică, dar documentul atestă practic îndeplinirea cerințelor privind standardul internațional pentru sistemul de management al calității pentru dispozitivele medicale.

Certificatele ISO sunt emise, contra cost, de companii acreditate de autoritățile din statele membre, care verifică și certifică producătorii și produsele lor, pentru ca acestea să poată fi comercializate pe piața UE.

Compania câștigătoare a depus la procedura de achiziție un astfel de certificat, dar el și-a pierdut valabilitatea a doua zi după depunerea ofertei.

SGS United Kingdom LTD, firma care l-a emis, a rămas fără acreditarea dată de autoritatea din Marea Britanie pe 31 decembrie 2020.

Acest lucru ne-a fost confirmat de Departamentul Sănătate și Siguranță Alimentară din cadrul Comisiei Europene: „În ceea ce privește SGS United Kingdom LTD (NB 0120), putem confirma că nu mai este desemnat ca organism notificat, în temeiul Directivei privind dispozitivele medicale (MDD), din 31 decembrie 2020, după cum s-a raportat în NANDO. Astfel, certificatele emise de acest organism nu mai sunt valabile.”

Astfel, certificatul ISO depus de Nova Tech Med și-a pierdut valabilitatea a doua zi după ce a fost depusă oferta la ONAC.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) are o listă de producători pe care îi recomandă pentru programele de imunizare.

Seringile de 1 ml fabricate de Qatari German for Medical Device, producătorul care le-a livrat și în România, nu figurează în indexul OMS. 

Producătorul din Qatar e listat ca fiind precalificat doar cu seringi de 3 și 5 ml.

În schimb, certificatul CE este un document care arată că produsele comercializate respectă normele europene în materie de siguranță, sănătate și protecție a mediului și, în cazul nostru, permite aplicarea marcajului CE pe cutiile de seringi.

Pentru acest certificat, producătorul din Qatar a apelat la filiala SGS Belgium NV. Am încercat să verificăm existența certificatului pe platforma online a organismului notificat, dar inițial nu l-am găsit. După două e-mailuri consecutive către grupul SGS, rămase fără răspuns, certificatul a apărut pe site la o simplă căutare după număr.

Grupul SGS este un mamut răsfirat pe tot globul, care se ocupă cu certificări în toate domeniile. În martie 2020, filiala australiană a fost acuzată că a falsificat analize de cărbune. SGS a ajuns la o înțelegere în instanță, dar autoritatea de reglementare australiană încă investighează cazul. În 2018, activitățile i-au fost suspendate în Kenya, pentru că nu au examinat corespunzător mărfurile ce intrau în țară. 

Numele SGS a apărut într-un dosar de corupție alături de președintele Pakistanului. Cazul a fost închis după ce a stat 13 ani  în instanță pentru că procurorii de acolo nu au reușit să demonstreze acuzațiile. Un fost premier al Pakistanului a fost condamnat de un magistrat elvețian pentru spălare de bani în 2003, după ce ar fi primit câteva milioane de dolari de la SGS ca mită în schimbul unor contracte publice.

CÂȘTIGĂTORII

Firma care a câștigat contractul cu seringi a încasat de la spitalele de stat peste 9 milioane de euro în ultimii opt ani, de când funcționează.

Nova Tech Med este deținută de Adrian Văcărean, un afacerist bucureștean de 46 de ani, dar o conduce soția lui. Irina Văcărean asigură și relația cu spitalele, lucrând în comerțul cu produse medicale de peste 20 de ani.

Irina Văcărean. Foto: Facebook

Înainte să atace contractele publice, familia Văcărean a păcălit bugetul de stat cu sume consistente. Se întâmpla în timpul crizei financiare, când cei doi soți fuseseră încolțiți de creditori și recuperatorii de datorii. Pe numele lor curgeau procesele de executare silită, așa că au pasat rapid patru firme-problemă către trei africani și un turc-fantomă. Ultimul exista doar în acte.

Turcul-fantomă se numea Gul Hayati și avea, în pașaport, doar 19 ani.

Pe 12 august 2010, Irina Văcărean îl cooptează în compania Mondo Tech, prima ei afacere. Îi cedează la scurt timp jumătate din companie cu tot cu datorii restante de 1,2 milioane de lei către stat, bănci și furnizori. Cealaltă jumătate ajunge la un egiptean, folosit tot pentru preluarea de firme cu datorii, și preluat apoi de autoritățile noastre în custodie, pentru că nu avea drept de ședere în România.

Cu doar două luni înainte, pe 27 iunie 2010, la 4,30 dimineața, polițiștii îl descoperiseră pe un turc care se legitimase cu pașaportul Gul Hayati la un control de rutină în vama Petea, la granița cu Ungaria. Era ascuns cu alți șapte conaționali într-o autoutilitară, printre mai multe lăzi de fructe.

Mihai Vasile, șoferul mașinii, încercase să-i treacă ilegal granița în Ungaria. 

Le-a declarat apoi polițiștilor că habar n-avea cum ajunseseră turcii la el în mașină și că voia să meargă în țara vecină doar ca să cumpere niște vișine.

Vasile era cărăușul unei grupări de trafic de migranți, coordonată la București de Radu Georgel, un comerciant de legume-fructe condamnat în mai multe cazuri similare.

Georgel era colaboratorul unor traficanți turci, de la care încasa minim 350 de euro pentru fiecare persoană pe care o ajuta să treacă fraudulos granița. Nu erau doar turci, ci și tunisieni, egipteni sau somalezi.

Până să dispară din țară, migranții erau plimbați la diverse notariate, unde semnau, fără să știe, preluarea pe numele lor a zeci de firme cu datorii.

Numele de Gul Hayati figurează în șapte astfel de firme în decurs de doar câteva luni. Printre ele, și compania Irinei Văcărean.

Doar că Gul Hayati nu exista în realitate. Era doar un pașaport fals.

Îl folosea la preluarea de firme-problemă un palestinian de 25 de ani, Hazzaa Hassan, care-și făcea veacul prin București, fără să aibă permis de ședere. Lucra ca ajutor de bucătar la un restaurant cu specific libanez din Capitală. Pe Hazzaa procurorii l-au prins, în flagrant, într-un alt dosar de trafic de identitate, pe 8 aprilie 2011, când mersese la un notariat ca să semneze preluarea unei companii. Folosea acum un pașaport egiptean fals.

Anchetatorii au descoperit că, în 2010, Hazaa folosise și pașaportul fals cu numele de Gul Hayati și cu aceleași date personale. Alte pașapoarte erau furate și folosite de rețea tot la preluarea de companii.

Până în 2010, transferul de companii cu mari datorii a fost un sport practicat la scară largă de mii de evazioniști din țară. (Detalii, AICI).

Nova Tech Med și-a schimbat sediul social chiar în timp ce încerca să câștige contractul cu seringi. Din 4 ianuarie 2021, firma are sediul în satul Tamași, comuna Corbeanca, la aproape 30 de km distanță de București în casa deținută de Adrian Văcărean, asociatul din firmă.

Nova Tech Med și-a schimbat sediul social chiar în timp ce încerca să câștige contractul cu seringi. Din 4 ianuarie 2021, firma are sediul în satul Tamași, comuna Corbeanca, la aproape 30 de km distanță de București în casa deținută de Adrian Văcărean, asociatul din firmă.

Trei afaceri ale familiei Văcărean au mai fost cedate, în 2011, unui camerunez și unui nigerian, ambii preluați apoi de stat în custodie publică pentru că nu aveau dreptul de ședere în România. Companiile lor au acumulat apoi penalități de sute de mii de lei la debitele către bugetele publice.

Pe 21 ianuarie 2021, ONAC semnează un nou contract cu Nova Tech Med SRL pentru alte 440.000 de seringi de 3 ml, în valoare de 123.200 lei fără TVA. Anunțul apare publicat în platforma de achiziții publice pe 4 februarie, dată la care a fost publicat și contractul încheiat cu aceeași firmă pe 7 ianuarie.

Redăm discuția telefonică avută cu Irina Văcărean– directoarea Nova Tech Med SRL:

Reporter: Inițial, seringile ofertate au fost declarate neconforme. 

Irina Văcărean: Îmi pare rău, aveți o informație eronată. Nu este adevărat.

Reporter: Este un raport în sensul ăsta, am un document public. 

Irina Văcărean: Nu este adevărat. În documentul public niciodată nu a fost declarat eronat produsul nostru.

Reporter: A fost declarat neconform. De exemplu, la ace spune foarte clar că sunt neconforme, pentru că nu sunt ambalate individual.

Irina Văcărean: Nu, nu a fost niciodată. Produsul a fost permanent conform, a fost doar o procedură în momentul în care s-au prezentat mostrele. Mostra pe care am prezentat-o la momentul respectiv nu era ambalată cum și-ar fi dorit dânșii, dar asta nu înseamnă că produsul în sine nu era conform. (…)

Reporter: De exemplu, la cele de 1 ml, expertul tehnic care a evaluat practic mostrele spune că a primit o mostră de seringă și una separată pentru ac care a venit cu altă seringă. 

Irina Văcărean: Astea au fost mostrele care au fost date. (…) Tot timpul produsele au fost conforme.

Reporter: Inițial a mai fost o procedură și ați ofertat cu un preț mai mic pentru aceste seringi. 

Irina Văcărean: Asta ține foarte mult de fluctuația pieței și de modul în care noi ne facem calculele de logistică. Gândiți-vă că în momentul de față aceste seringi sunt în lipsă totală, avem o lipsă totală la nivel de fabricație pe toată planeta. Prețurile fluctuează foarte mult. Noi odată ce am semnat un contract, nu mai avem cum să scădem sau cum să urcăm aceste prețuri.

Reporter: De transport v-ați ocupat dumneavoastră?

Irina Văcărean: Da, transportul este inclus în costul nostru.

Reporter: Păi cum? Că le-a livrat MApN, le-a adus din Qatar.

Irina Văcărean: Îmi pare rău, a fost un imbold, un transport de urgență unde MApN ne-a scăzut prețul transportului conform ofertei făcute de noi și au făcut dânșii urgența, transportul acela umanitar. În rest, transporturile sunt ale noastre.

Reporter: A fost un transport în 16 ianuarie făcut cu un avion spartan al MApN.

Irina Văcărean: Da, a fost transport umanitar într-o situație de urgență. Nu erau absolut deloc seringi, nu aveam niciun transport pe care să-l pun la dispoziție în perioada aceea scurtă de timp, pentru că noi lucrăm cu avioane comerciale de linie, dar acelea se programează.

Reporter: Așa, și după acest transport v-ați ocupat dumneavoastră?

Irina Văcărean: Da, da , da. După aceea ne-am ocupat noi. Doamne ferește!

Reporter: Păi și-atunci cum pe 21 ianuarie a venit tot MApN cu seringi din Qatar?

Irina Văcărean: Doamnă, au venit, au fost două transporturi dacă nu mă înșel, pentru că ei și-au dorit să aducă aceste produse mult mai repede decât eu aveam un avion pentru a-l pune la dispoziție.

Reporter: Certificatul ISO pe care l-ați depus în cadrul procedurii a expirat pe 31 decembrie.

Irina Văcărean: Da, dar îl avem scos și este în regulă. Toate certificatele noastre sunt permanent la zi.

Reporter: Ați fost asociată și în firma Mondo Tech.

Irina Văcărean: Asta nu are nicio legătură cu întrebarea dumneavoastră. Am semnat un contract public, că am fost asociată sau nu…

Reporter: Ați predat firma Mondo Tech unei persoane care nu există.

Irina Văcărean: Îmi pare rău, nu este adevărat. La revedere.

 


Ana POENARIU

Au contribuit: Ioana MOLDOVEANU, Daniel BOJIN

Grafică: Cosmin NIȚU, Sergiu BREGA

Articolul face parte din proiectul „Platforma Beneficiarilor COVID”, derulat în cadrul burselor pentru jurnalism ale Universității Stanford din Statele Unite (John S. Knight Fellowships și Big Local News, finanțate de Google News Intiative).


Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!
Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.