Interpușii “Al Qaeda” din România: fraude și identități furate :Rise Project

14/10/2014

Călătoria la București a unor irakieni suspectați de terorism ne-a costat peste 50 de milioane de euro. Teroristul Omar Hayssam,  politicieni, afaceriști români și rude ale unor demnitari și-au cedat firmele pline de datorii irakienilor veniți ilegal în România. Cel care i-a ajutat să intre în țară a fost condamnat săptămâna trecută, în prima instanță, la șapte ani de închisoare.

Tribunalul Ilfov, 17 iunie 2013

Morad Ahmed, irakianul cu 150 de firme, la audieri în dosarul de evaziune. Foto: RISE Project

Morad Ahmed, irakianul cu 150 de firme, la audieri în dosarul de evaziune. Foto: RISE Project

Dis – de – dimineață, o mașină de teren parchează peste drum de Tribunalul Ilfov din Buftea. Îmbrăcat lejer, în blugi și cu tricou galben, irakianul Morad Ahmed coboară din mașină și traversează rapid strada până în curtea instanței. Are un nou termen într-un dosar penal în care este acuzat de evaziune fiscală. Preluase cu șase ani în urmă două firme din Ilfov care păgubiseră statul cu peste 16 milioane de euro.

Acuzațiile procurorilor nu erau singura lui problemă în acea zi. De la venirea în România, în 2007, Morad Ahmed a preluat peste 150 de firme pline de datorii la stat și la furnizori privați, provocându-i irakianului alte dureri de cap.

Firmele pe care Morad Ahmed le-a preluat în România

Firmele pe care Morad Ahmed le-a preluat în România

Morad Ahmed, 30 de ani, nu era singurul acuzat în dosarul celor două firme din Voluntari, Ilfov, care făceau comerț cu legume și fructe. Un cetățean suedez a fost și el pus sub învinuire, dar cei doi nu s-au cunoscut niciodată. În acte, figurează însă că au preluat împreună zeci de afaceri în România.

Partenerul necunoscut

Suedezul susține că nu a călcat niciodată în România, iar la mijlocul deceniului trecut i-a fost furat pașaportul. Ne-a cerut să nu-i divulgăm identitatea: „Nu am deținut și nu dețin afaceri în România. Este un caz de furt de identitate. Pașaportul mi-a fost furat în Suedia. Am raportat asta poliției, iar pașaportul a fost anulat încă din noiembrie 2006”.

De atunci, pașaportul său a folosit în preluarea a peste 70 de firme. Avea să afle asta abia patru ani mai târziu: „În 2010, am primit o notificare din România, în care eram înștiințat că pașaportul meu a fost folosit în afaceri frauduloase. Atunci am trimis o scrisoare înapoi, prin intermediul autorităților suedeze, explicând situația”.  Trei ani a fost judecat în lipsă și achitat, în final, în decembrie 2013. Dar numele său încă apare în mai multe dosare de faliment în care lichidatorii încearcă să recupereze datoriile către stat sau furnizori.

Cazul său a intrat și în vizorul serviciilor de informații românești.

SRI a trimis judecătorilor din Ilfov, în 2010, o notă în care arăta că suedezul n-a fost niciodată în România și că actul său de identitate a trecut prin mâinile altor doi irakieni până să ajungă în firmele românești: “Pașaportul a fost introdus în România de cetățeanul irakian Fwad Hossein, care s-a aflat în România până în anul 2008, iar apoi a beneficiat de statutul de refugiat în Suedia. În țara noastră, pașaportul a fost utilizat de către cetățeanul irakian Omar Farid Ahmed în vederea înființării/preluării de societăți comerciale. Asupra lui Omar Farid Ahmed este inițiată măsura nepermiterii intrării în România pentru o perioadă de 15 ani, începând cu martie 2009. În prezent, Omar Farid Ahmed se află în Bulgaria unde a inițiat procedurile în vederea acordării statutului de refugiat”.

RISE Project a descoperit că Omar Farid Ahmed, suspectat și de activități teroriste, este vărul lui Morad Ahmed. Iar Fwad Hossein, cel care a introdus pașaportul suedezului în România, este unchiul celor doi Ahmad și cel care i-a ajutat să vină în România cu sprijinul unei rețele de trafic de migranți. Toți trei sunt și martori într-un dosar de terorism în care săptămâna trecută a fost condamnat, în primă instanță, cel care i-a ajutat să vină ilegal în Uniunea Europeană.

Străzile din Al Anbar

Verii Ahmed au crescut în același cartier din Al Qa’im – un orășel din Al Anbar, provincie irakiană care împarte o bună parte din graniță cu Siria. La începutul anului, Al Anbar a fost teatrul unor operațiuni sângeroase după ce filiala Al Qaeda Irak a preluat controlul asupra unei alt oraș din provincie. În ultimii zece ani, Al Anbar a fost deseori zguduit de luptele dintre insurgenți și trupele americane staționate în zonă după războiul din Irak. Mulți localnici au părăsit țara în căutarea unui loc mai sigur – unii în statele învecinate, alții mult mai departe până în mijlocul Uniunii Europene. Luptele s-au extins în acest an și pe străzile din Al Qa’im, unde au copilărit verii Ahmed, dar și cei care i-au ajutat să vină ilegal în România: frații Al Dulaimi – condamnați pentru trafic de migranți la București.

Mohamad Al Dulaimi a folosit mai multe identități în România, potrivit procurorilor. Foto: arhiva personal[ Facebook

Mohamad Al Dulaimi a folosit mai multe identități în România, potrivit procurorilor. Foto: arhiva personală Facebook

Liderul rețelei era, potrivit procurorilor români, Mohamad Al Dulaimi (alias Loay Ali Asae Al Dulaimi) – un irakian stabilit de aproape două decenii la București. La el a apelat Fwad Hossien ca să-și aducă nepoții în Europa.

La București, Al Dulaimi are un trecut încărcat: condamnat în două rânduri pentru trafic de migranți și acuzat că a adus la București cinci irakieni conectați la organizația teroristă Al Qaeda. În total, el a primit o condamnare la patru ani de închisoare pentru traficul de migranți. Din penitenciar, Al Dulaimi a fost adus periodic la audieri în alt dosar, de terorism, desprins în urmă cu trei ani din cazul traficului de migranți.

Cazul de terorism

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a anunțat, în decembrie 2011, că l-a trimis în judecată pe Mohamad Al Dulaimi pentru că a înlesnit intrarea în țară a cinci cetăţeni irakieni deși ar fi știut că sunt conectați la organizaţia teroristă Al Qaeda Irak. Detalii, AICI.

Printre ei figura și Omar Farid Ahmed – cel despre care SRI susține că i-a folosit ilegal pașoportul suedezui. Ceilalți patru irakieni erau: Falah Salem, Aqeel M. Dhuyab, Omar Kh Assey și Muntasier Kh Aassi. La acel moment, toți erau deja plecați din România. Ei făceau parte dintr-o mare familie din Al Qa’im,  fiind înrudiți cu Al Dulaimi.

Fratele mai mic al lui Al Dulaimi ne-a explicat relațiile de rudenie din acest dosar complicat: „ Am copilărit toți pe aceeași stradă din Al Qaim. Cu Muntasier, cu fratele lui Falah Salem, cu Omar Kh Assey și Aqeel Dhyuan suntem veri primari. Cu Morad și cu Omar Farid Ahmed suntem rude mai îndepărtate, după bunici”.

Până acum, Mohamad Al Dulaimi a fost singurul trimis în judecată, fiind codamnat săptămâna trecută la șapte ani de închisoare în acest dosar. Sentința nu este definitivă. Detalii, AICI.

Reporterii RISE Project l-au intervievat vara trecută în penitenciar. Al Dulaimi a respins atunci acuzațiile de terorism: „Nu știam nimic de legăturile lor cu Al Qaeda. Sunt cinci inși. Trei sunt liberi în Irak, nu sunt cercetați, Falah Salem este liber în Ungaria, iar Omar Farid Ahmed este prin Bulgaria, tot liber. Eu nu m-am întâlnit cu ei. Când am plecat din Irak, în 1994, erau toți mici. După ce m-au făcut terorist e periculos să fiu declarat indezirabil și trimis înapoi în Irak. Acolo poți să fii omorât pentru mult mai puțin.”

Al Dulaimi mai susține că a ajuns să fie acuzat după ce vărul său, Muntasier Aassi, a făcut un denunț în toamna anului 2008: „Denunțul lui Muntansier, care a stat la baza dosarului, e făcut în limba română și nu în arabă, așa cum ar fi fost normal”.

25 noiembrie 2008. Declarația vărului lui Al Dulaimi care a declanșat dosarul de terorism, potrivit irakianului.

25 noiembrie 2008. Declarația vărului lui Al Dulaimi care a declanșat dosarul de terorism, potrivit irakianului.

RISE Project a obținut mărturia în limba română a lui Muntasier Aassi din noiembrie 2008, în care irakianul a făcut primele declarații privind legăturile rudelor sale cu Al Qaeda: “(…) Aqeel Dhuyab strângea informații despre cetățenii americani pentru Al Qaeda (…) Omar Farid Ahmed era responsabil în zona Al Qa’im de luptătorii străini aduși să lupte pentru Al Qaeda, răspunzând de atentate cu mașini capcană (…)”.  Potrivit irakianului, cei doi au fost aduși aduși în România de către același Al Dulaimi.

Declarațiile lui Muntasier s-au întors apoi împotriva sa și a fratelui său. Procurorii i-au inclus pe amândoi pe lista celor suspectați de legături cu Al Qaeda.

În actul de acuzare, procurorii îi descriu pe cei cinci irakieni ca participanți activi la răpiri și la atentate împotriva trupelor americane din Irak. În total, DIICOT susține că rețeaua Al Dulaimi a facilitat aducerea în România a peste 250 de irakieni, iar apoi aceștia au fost folosiți în preluarea unor firme cu datorii.

Zbor comun

La București, Morad Ahmed și Muntasier Aassi au sosit în aceeași zi: pe 25 mai 2007. Ambii au declarat că au fost întâmpinați pe aeroportul din Otopeni de fratele lui Al Dulaimi. Cu aceeași cursă aeriană a mai venit la București și o altă rudă a lor – fratele lui Omar Farid Ahmed.

Morad Ahmed a susținut că și-a schimbat declarația dată în fața judecătorilor pentru că i-a fost teamă de Al Dulaimi care se afla în boxa acuzaților.

Morad Ahmed a susținut că și-a schimbat declarația dată în fața judecătorilor pentru că i-a fost teamă de Al Dulaimi care se afla în boxa acuzaților.

Audiat ca martor, Morad Ahmed le-a spus ințial anchetatorilor că Al Dulaimi știa de legăturile celor cinci cu Al Qaeda. Apoi și-a schimbat declarația în fața judecătorilor, pentru ca, ulterior, să revină la prima sa declarație.

Omar Farid Ahmed și Fwad Hossien, vărul și, respectiv, unchiul său, au fost audiați și ei în dosarul de terorism. Primul în Bulgaria, al doilea în Suedia.

Acuzații în familie

Fwad Hossien a fost tranșant în timpul interogatoriului din Suedia: “Al Dulaimi i-a ajutat pe 90% din irakienii din România să obțină pașapoarte și documente de transport false, iar unii dintre aceștia au fost implicați în activități teroriste”.

În replică, Al Dulaimi ne-a spus că i-a adus pe mulți irakieni chiar la cererea lui Hossien: “Nu-mi amintesc pentru câți cetățeni irakieni am obținut vize. Pot să fie 250 în total. Nu m-am ocupat doar eu de vize, mai erau și alte rețele. 70 erau numai familia mea, dar am ajutat mai mulți să vină aici. Mulți dintre ei erau chiar oamenii lui Fwad Hossien, el m-a contactat pentru ei”.

Fwad Hossien a mai declarat că Omar Farid Ahmed, adică nepotul său, a luptat alături de Al Qaeda în Irak și ar fi delapidat bani de la organizația teroristă. Mărturia lui a fost completată la București de celalălt nepot, Morad Ahmed: „Omar Farid mi-a spus că a deținut o funcție în organizația teroristă, fiind un fel de gestionar al fondurilor destinate pentru Al Qaeda. În 2005, la o lună după ce a venit în Siria, vărul meu a fost răpit de membri Al Qaeda, fiind ținut ostatic trei zile, timp în care a fost bătut pentru a returna o sumă de bani pe care o furase de la organizația Al Qaeda. Acest lucru l-am aflat după ce a fost eliberat, întrucât le-a dat suma de 20.000 de dolari. Cunosc că acești bani au fost dați de mama lui în schimbul eliberării”. Omar Farid a negat, în fața autorităților din Bulgaria, orice legătură cu organizația teoristă, susținând că membrii Al Qaeda i-ar fi omorât tatăl care lucra pentru americani.

REȚEAUA IRAKIANĂ

Fabrica de firme

Verii Ahmed au declarat că au plătit fiecare câte 5000 de dolari ca să vină în România cu viză de afaceriști. Mecanismul descris de ei a fost unul simplu: au trimis banii și copiile de pe pașapoarte la București – unde pe numele lor erau înființate firme fantomă, cu extrase de cont false și cu sedii fictive. Cu noul statut, fiecare a obținut lesne viza de intrare în România. În circuitul ilegal erau implicați avocați, funcționari și notari, potrivit documentelor din dosar. La fel au făcut și alți irakieni.

Ajunși la București, ei au fost plasați în companii cu datorii restante la stat și furnizori. Doar cei cinci irakieni din dosarul de terorism figurează că au preluat, în total, peste 270 de firme. La care se adaugă cele 150 de companii preluate de Morad Ahmed. În total, RISE Project a calculat că aceste firme datorau statului român peste 50 de milioane de euro – adică un decont de peste 2 euro pentru fiecare român.

Al Dulaimi, acuzat că a reîntregit marea familie irakiană la București, susține că nu a avut nicio legătură cu cedarea firmelor românești: “Eu am înființat firme de la zero, curate. Nu am avut legătură cu cesiunea lor. Nu am fost cercetat pentru cesionarea afacerilor. Deși Morad, a cărui declarație a fost luată în seamă în dosarul de terorism, a susținut altceva, că mă ocupam de cesiuni”.

Morad Ahmed ne-a declarat ulterior că, în realitate, unchiul său Fwad Hossien a gestionat operațiunea plasării lui în companiile problemă: ”Fwad se ocupa de asta înainte…Nu am luat bani pentru firmele astea, poate el lua, dar noi nu am luat. În schimb, ne asigura cazarea, ne dădea mâncare, bilete de avion…”.

Identități false

În România, irakienii au primit și alte identități. Morad, Omar și ceilalți și-au schimbat pe rând identitatea. Unii au făcut-o pe cont propriu, alții susțin că au primit noile identități direct din mâna lui la Al Dulaimi.

Muntasier Aassi, cel care a declanșat investigația în dosarul de terorism, le-a explicat anchetatorilor cum s-a ales în câteva minute cu o altă identitate. Explică că totul s-a derulat rapid într-un apartament din București, unde locuia împreună cu frații lui Al Dulaimi: ”Într-o zi, Loay (Al Dulaimi) a venit și mi-a spus că trebuie să plec pentru că se fac verificări de către Poliție. Mi-a cerut pașaportul și l-a rupt în fața mea. Apoi mi-a spus că din acea zi mă cheamă Omar Atla Aod.(…) La un calculator din apartament, Loay a redactat certificatul de naștere pe care a aplicat câteva ștampile în limba arabă, dând astfel aparența unui înscris legal”.

Al Dulaimi a admis în fața reporterilor RISE Project că a falsificat documente: “Noi am făcut doar fals, nu i-am ajutat să treacă granița, asta ar fi însemnat trafic de migranți. Era încadrarea mai mică dacă m-ar fi pedepsit doar pentru fals”.

Beneficiarii din umbră

Omar Hayssam a fost capturat în 2013. Foto: Liviu Adascalitei / Mediafax Foto

Omar Hayssam a fost capturat în 2013. Foto: Liviu Adascalitei / Mediafax Foto

De pe urma irakienilor au beneficiat și alți afaceriști controversați sau politicieni români. Firme conectate la sirianul Omar Hayssam au fost cedate, cu tot cu datorii, irakienilor din dosarul de terorism. Printre beneficiari s-au aflat și politicieni sau rudele lor. Detalii, AICI și AICI. Dar principalii clienți ai rețelei irakiene au fost afaceriștii turci implicați în comerțul cu legume și fructe. Liderii clanurilor sunt acuzați oficial de evaziune fiscală. Tot ei au fost și beneficiarii tranzacțiilor derulate prin cel două firme din Voluntari, afaceri transferate apoi pe numele lui Morad Ahmed și al suedezului căruia i-a fost fost furat pașaportul. CITIȚI ÎN ARTICOLUL URMĂTOR CINE AU FOST PRINCIPALII CLIENȚI AI REȚELEI: BENEFICIARII DIN UMBRĂ

Romana Puiuleț, Daniel Bojin, Cristi Ciupercă

Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.