Ionuț Stănescu 
Omul de paie – „instituția” pe care se sprijină foarte multe averi clandestine, acumulate, milion cu milion de euro, în clarobscurul care a ținut captivă România ultimilor 29 de ani. Ilustrație: Roma Gavrilă.
„Interpusul”, „săgeata”, „marioneta”, „pionul”, „omul de paie” – sunt câteva dintre numeroasele sinonime folosite pentru a desemna una dintre instituțiile de bază ale Tranziției românești: personajul obscur, pierdut într-un ocean de anonimitate, împins în față pentru a-i ascunde pe adevărații beneficiari ai marilor tunuri financiare.
RISE îl prezintă azi pe un fost tehnician din marina militară, distribuit, de fiica sa – europarlamentarul Ramona Mănescu – în rolul de prădător de active imobiliare.
Deși era doar un biet pensionar, care se împrumuta la bănci ca să își cumpere o Dacie Logan, prin conturile sale au ajuns să treacă, în timp, 3,7 milioane de euro.
RISE a stat de vorbă cu oameni care l-au cunoscut și a încercat să inventarieze averea deținută de acest militar în retragere, metamorfozat, peste noapte, în protagonist al unui lanț de tranzacții crepusculare.
Am găsit, pe numele lui, o harababură de apartamente și terenuri, împrăștiate prin toată țara.
Pe tatăl Ramonei Mănescu îl cheamă Mihai Bolboceanu. Are 71 de ani. E, de mult timp, pensionar. În tinerețe, a lucrat ca maistru în rândurile marinei militare. Era unul dintre acei tehnicieni îmbarcați pe nave ca să țină în funcțiune mica și complicata uzină care este orice vas plutitor.
A muncit și pe uscat, nu doar pe apă. O perioadă, a fost cadru didactic la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanța – singura școală din România care pregătește ofițeri de marină militară.
Mihai I. Bolboceanu a absolvit Școala de Maiștri Militari a Forțelor Navale în 1968. FOTO: Pagina web a acestei unități de învățământ, pe care sunt prezentate seriile de absolvenți.
Un comandor în rezervă, care l-a cunoscut în perioada 1980-1990, are pentru el numai cuvinte de laudă: „Era un om foarte priceput, cu mult bun simț și foarte echilibrat. Făcea exerciții practice cu studenții, pe urmele cursurilor predate de profesori. Muncea, să zicem așa, ca <<laborant>>, deși postul lui nu se numea astfel”.
Portretul acesta – de profesionist disciplinat, contopit cu propria meserie – e invariabil, pe oricine ai întreba. La el se adaugă și câteva tușe fizice, în privința cărora, de asemenea, toate evocările se suprapun: înalt, slab, cu creștetul capului căzut, de timpuriu, pradă calviției.
Clădirea de apartamente în care „Mișu” Bolboceanu a locuit până ca nivelul lui de trai să fie deviat spre plus infinit.
O fostă vecină de scară, din blocul din Constanța în care Bolboceanu a locuit până în urmă cu aproximativ zece ani, și-l aduce aminte și ea cu plăcere:
– „Mișu”, noi așa îi ziceam. Avea mâini de aur. Știa să facă aproape orice. Mie, de exemplu, mi-a făcut niște dulăpioare pentru balcon. Îi ajuta pe mulți, cu tot felul de lucruri. Nu zicea niciodată „nu”. S-a pensionat, cred, relativ de tânăr, cum fac toți cei din armată. Soția lui, „Anca”, am impresia că nu mergea la serviciu. Parcă ea avea doar o pensie mică de boală.
Blocul în care Bolboceanu a trăit până acum zece ani se găsește în capătul străzii Ștefan cel Mare – un drum drept ca o sfoară, de-a lungul căruia sunt înșirate multe dintre buticurile și cafenelele centrale ale Constanței.
La celălalt capăt al acestei străzi, la o depărtare de aproape doi kilometri, sunt treptele care coboară malul de pământ de deasupra plajei Modern. În pas alert, până la acest colț estival al orașului, e o promenadă de numai douăzeci de minute.
Când „Mișu” și-a luat la revedere de la vecinii lui de pe Strada Ștefan cel Mare, fostul maistru militar nu mai era deloc omul obișnuit pe care aceștia îl cunoscuseră.
Era unul dintre membrii acelei caste ascunse, de la vârful societății, pe care lumea o intuiește, fără să o poată vedea, a îmbogățiților peste noapte.
Ca și cum intrase și ieșise de sub capa unui magician, se despărțise de condiția lui banală, de pensionar, și devenise titularul unor conturi în care zăceau mai mulți bani decât imaginația lui putea să cheltuiască.
Într-un singur an, 2009, își cumpărase trei apartamente de lux!
Două pe malul mării, lângă panglica de nisip a plajei din Constanța, iar unul la munte, față în față cu linia de sosire a pârtiei din Predeal.
Plătise pentru ele circa 870.000 de euro.
În februarie 2009, Mihai Bolboceanu și-a cumpărat cu 74.500 de euro un apartament în acest ansamblu imobiliar din Predeal. FOTO: RISE Project.
În luna august a aceluiași an, Bolboceanu a achiziționat alte două apartamente, în acest complex rezidențial ridicat pe o plajă din Constanța. FOTO: RISE Project.
Dintre cele două apartamente cumpărate în ansamblul rezidențial din Constanța, unul are cinci camere, iar altul, două camere. Despre cel cu două camere, știm sigur că a costat 213.600 de euro. FOTO: Cartea funciară a blocului.
Nu știm cât a costat apartamentul cu cinci camere, însă ținând cont de banii dați pe apartamentul cu două camere și făcând un calcul proporțional, reiese că valoarea lui ar fi trebuit să fie de 580.000 de euro. Deși suma aceasta este doar o estimare și ar putea părea exagerată, există dovezi că apartamente din blocul respectiv au fost tranzacționate chiar și cu prețuri de acest ordin.
Adeverința de necolaborare cu fosta Securitate, pe care Ramona Mănescu a primit-o de la CNSAS în 2008, dezvăluie prenumele părinților ei: Mihai și Ana. Înainte de căsătorie, pe Mănescu a chemat-o Bolboceanu.
De unde avusese „Mișu” Bolboceanu banii care îl împinseseră pe panta acestui delir de achiziții imobiliare?
Cu câțiva ani în urmă, el nu își permisese să cumpere, cu banii jos, nici măcar o Dacia Logan. Trebuise să meargă la bancă să se împrumute pentru jumătate din valoarea mașinii. (Amănunte, AICI).
Ce anume se întâmplase, în timpul vieții lui de pensionar, de îl aruncase în postura aceasta neverosimilă de proprietar al unui insectar de locuințe de lux?
Răspunsul la această întrebare rămâne deschis, câtă vreme ancheta jurnalistică, scrisă acum, nu e dublată de o alta, făcută cu instrumente judiciare.
Însă răspunsul pe care ancheta jurnalistică îl oferă e următorul: cu câțiva ani înainte de a se muta din blocul de pe Strada Ștefan cel Mare, fostul maistru al flotei militare de la Constanța plonjase în paradisul de afaceri al „mafiei retrocedărilor”.
„Mafia retrocedărilor” – una dintre fraudele unghiulare ale Tranziției românești, care a constat în restituirea bunurilor naționalizate sub comunism nu celor de la care fuseseră confiscate, ci celor care au controlat, după Revoluție, aparatul birocratic al României.
Practic, un fenomen de masă de acaparare, pe căi ascunse, a unor proprietăți acaparate, inițial, prin forță, de stat. Un grup de indivizi din elita politico-economico-administrativă a țării s-a folosit de legislația reparatorie adoptată după 1990 și de propriile relații subterane, pentru a se înscrie pe ei înșiși în locul statului, în rolul de proprietari ai bunurilor rechiziționate în dictatură.
„Mișu” Bolboceanu nu acționase din proprie inițiativă pe filierele lucrative ale „mafiei retrocedărilor”, ci fusese împins în față, ca om de paie.
Asta reiese din ancheta noastră jurnalistică.
Fusese folosit de fiica sa, europarlamentarul Ramona Mănescu, și de ginere, Rareș Mănescu, în operațiunea de preluare, contra unor sume derizorii de bani, a mai multor drepturi succesorale referitoare la niște terenuri foarte întinse din București.
Erau drepturile succesorale ale unor familii care pretindeau că fuseseră expropriate în epoca totalitară și care nu reușiseră să își recupereze, prin forțe proprii, pământurile de la stat.
Imediat însă după ce „Mișu” Bolboceanu preluase drepturile lor succesorale, terenurile – neretrocedate ani la rând, la cererea unor oameni simpli – îi fuseseră „restituite”.
Câteva săptămâni sau luni mai târziu, în plin boom imobiliar, Bolboceanu le vânduse pe piața liberă, cu un profit de 3,7 milioane de euro. (Amănunte AICI și AICI).
Acesta a fost felul în care reușise să intre în posesia munților de bani cash pe care acum făcea eforturi să îi cheltuiască pe proprietăți de lux, de pe Valea Prahovei și de pe litoral.
Fostul maistru al marinei militare nu figurase singur în acele tranzacții obscure, ci alături de soția sa, Ana Bolboceanu. Cea căreia foștii lor vecini îi zic „Anca” și despre care abia dacă își amintesc să fi avut vreodată serviciu.
Și nu doar alături de ea, ci de mulți alți pioni, folosiți, ca și ei, în tenebrele acelor operațiuni imobiliare – care aduseseră la suprafață profituri totale de zeci de milioane de euro.
De altfel, toți cei împreună cu care cumpăraseră și vânduseră terenuri – „umplându-se de bani” – erau, ca și ei, oameni de paie, reprezentanții modești, fără chip, ai unor gulere albe, care evitaseră să se afișeze în afacerile respective. (Amănunte AICI).
Unul dintre acești anonimi fusese marioneta primarului care hotărâse retrocedările, Cristian Poteraș. Altul, a unui afacerist cu o avere extravagantă, înmulțită prin operațiuni de acest fel.
Și așa mai departe.
O anchetă a DNA i-a audiat, în cele din urmă, pe câțiva dintre ei, însă fără vreo consecință penală. Chiar și din această cercetare anemică, Bolboceanu și soția sa, „Anca”, au scăpat complet neatinși. Nu au fost chemați nici măcar să dea declarații.
Singura pagubă pe care procurorii le-au provocat-o a fost că – la capătul unui proces penal în cadrul căruia au fost ignorați cu desăvârșire – au fost lăsați fără unul dintre terenurile pe care îl obținuseră pe aceste căi. (Amănunte AICI).
INFOGRAFIE: URMELE LĂSATE DE OMUL DE PAIE ÎN BUCUREȘTI ȘI ÎN BRAGADIRU
Pe harta de mai jos, cu stegulețe violet, sunt toate terenurile pe care „Mișu” Bolboceanu le-a acaparat pe calea „drepturilor litigioase” în București și pe care le-a transformat în bani: cei 3,7 milioane de euro amintiți.
Cu portocaliu, terenurile pe care încă le deține, în București și în Bragadiru. Acestea din urmă au fost preluate fie prin aceleași metode, ca și primele, fie în condiții neclare sau dubioase.
Cu negru, este marcat terenul pe care i l-a descoperit DNA. La capătul unui proces penal care a culminat cu condamnarea la închisoare a fostului primar al Sectorului 6 Cristian Poteraș pentru retrocedări frauduloase, acest teren, retrocedat fraudulos, a fost recuperat de stat, printr-o decizie a Curții de Apel București.
Dați click pe stegulețe pentru a afla suprafața și istoricul fiecăruia, așa cum a putut fi el reconstituit din acte.
Unul dintre terenurile marcate cu portocaliu pe hartă, dobândite, în condiții neclare, de „Mișu” Bolboceanu, este un lot de casă din Bragadiru, pe care tatăl Ramonei Mănescu îl deține, fifty-fifty, împreună cu actualul Secretar al Sectorului 6, Demirel Spiridon. Acesta a fost viceprimar la Sectorul 6, în perioada în care Rareș Mănescu a condus administrația acestei subdiviziuni teritoriale a Bucureștiului (2012-2016). FOTO: Declarația de avere a lui Demirel Spiridon.
Un alt teren marcat cu portocaliu pe hartă – cu o proveniență dubioasă – se găsește la una dintre marginile Bucureștiului, în zona Prelungirea Ghencea. Are o suprafață de 5.000 de mp și a fost „cumpărat” de Bolboceanu cu 0,8 bani/mp în 2006! Contractul de vânzare-cumpărare poate fi citit, integral, AICI.
Pe scara blocului în care „Mișu” și „Anca” Bolboceanu au locuit în Constanța, până acum circa zece ani, explicațiile de mai sus sună atât de complicat încât par fanteziste.
Îmbrăcați în halate de molton și papuci de pâslă, foștii vecini ai fostului maistru militar îl ascultă pe ziaristul care le-a ciocănit la ușă cu o curiozitate temperată de suspiciune.
Sutele de mii de euro care răsar din înșiruirea reporterului se tot aglomerează, într-un nor de calcule abstracte, formează milioane de euro și, cu cât se adună, cu atât par mai puțin reale.
Chiar să fi ajuns „Mișu” atât de departe? Să se fi lipit el de atâția bani?
– Eu nici nu știu să citesc cifrele astea, spune doamna căreia tatăl Ramonei Mănescu i-a făcut, odată, niște dulăpioare din pal pentru balcon.
Europarlamentarul Ramona Mănescu nu a răspuns la e-mail-ul cu întrebări pe care i l-a trimis RISE Project. Demnitarul a refuzat, de altfel, orice dialog cu redacția noastră încă de la primele articole în care am dezvăluit averea uriașă pe care a strâns-o pe numele rudelor sale. În e-mail-ul respectiv, o rugasem să transmită întrebările noastre și părinților săi, ale căror date directe de contact nu le-am putut obține.
Aleasă pe listele PNL de trei ori la rând în Parlamentul European, Mănescu a părăsit partidul, anul trecut. A rămas însă agățată de grupul Partidului Popular European, la care PNL este afiliat. Luna trecută, Mănescu a votat împotriva rezoluției prin care Parlamentul European a condamnat „reforma” prin care PSD vrea să modifice Codul Penal și o parte din arhitectura sistemului judiciar al României.
Soțul ei, președinte al PNL Sector 6 între 2001 și 2017, s-a înscris, cu câteva luni în urmă, în partidul lui Călin Popescu-Tăriceanu, ALDE.
Ionuț Stănescu
Toate articolele din seria „Orașul subteran”:
01. Fabrica de bani din mijlocul Bucureștiului, ocolită de anchetele DNA
02. Europarlamentarul Ramona Mănescu, tunuri imobiliare în tandem cu mafia retrocedărilor
03. Profit de 8.600 la sută, din afaceri cu terenurile statului român
04. Bucăți din Parcul Grozăvești, retrocedate de Poteraș, ajunse la rude ale nevestei
05. Cum a fost privatizat Bucureștiul
06. Guru al terapiilor energetice: magie neagră cu 8 milioane de euro
07. Europarlamentarul Ramona Mănescu, loc de casă în Cotroceni, pe mâna mafiei retrocedărilor
08. Mafia retrocedărilor: infractor neinvestigat de DNA în 2010, martor la DNA în 2017
09. Banca-fantomă a unui multimilionar al retrocedărilor
10. Învingătorul. Spectaculosul caz al infractorului care a devenit milionar în euro în timpul unei anchete DNA
11. Europarlamentarul Ramona Mănescu, tunuri imobiliare prin metoda „Mătușa”
12. Europarlamentarul Ramona Mănescu, afaceri-căpușă, prin conturi de mătușă
13. Moșia ascunsă a lui Cristian Poteraș: vile și 7 hectare, pe Valea Prahovei, pe numele soacrei
14. Marea devastare: parc din București, înghițit de mafia retrocedărilor, pe mână cu Ramona Mănescu
15. Mica fabrică de bani a familiei Poteraș
16. Beneficiari ai retrocedărilor cu dedicație din București, proprietari de locuințe ANL
17. Omisiunile DNA din dosarul în care a fost inculpat nașul lui Dragnea
Rise Project 
Bianca Albu 
Codruta Simina 
Rise Project 
Andrei Ciurcanu 