Omisiunile DNA din dosarul în care a fost inculpat nașul lui Dragnea

Direcția Națională Anticorupție l-a trimis, ieri, în judecată pe Paul Sorin Stănescu – patronul societății care a preluat, în anul 2000, Institutul Pasteur.

Personaj low-profile, cu o avere difuză – de ordinul zecilor de milioane de euro – Stănescu a fost prins din urmă de notorietate abia luna trecută, când a devenit nașul de cununie al fiului lui Liviu Dragnea.

Pentru ce este acuzat Stănescu?

Pentru mituirea fostului primar al Sectorului 6 Cristian Poteraș, care, în 2007, ar fi retrocedat către compania sa (SC Institutul Pasteur SA), fără nicio bază legală, un teren de 19 hectare aflat la marginea de vest a Bucureștiului.

DNA spune că „Institutul Pasteur” nu ar fi avut îndreptățirea să pretindă această reconstituire teritorială, din moment ce societatea comercială nu ar fi existat înainte de 1945, deci activele ei nu ar fi avut cum să fie supuse naționalizărilor din perioada comunistă.

Altfel formulat, procurorii spun că proprietarul „Institutului Pasteur” (Stănescu) ar fi revendicat un drept închipuit asupra unui teren de 19 hectare.

Și îl acuză pe fostul primar al Sectorului 6 (Poteraș) că – în schimbul unei șpăgi (2,7 hectare din cele 19 restituite) – ar fi dat satisfacție unei pretenții întemeiate pe un drept fictiv.

Ancheta DNA se rezumă la a incrimina un singur titlu de proprietate: cel referitor la cele 19 hectare.

Retrocedarea pe care DNA a descoperit-o abia acum, la unsprezece ani după ce s-a produs, face însă parte dintr-un concert întreg de restituiri teritoriale de care „Institutul Pasteur” a beneficiat cu zece-cincisprezece ani în urmă.

Însumând pământurile care au făcut obiectul acestor restituiri se ajunge la o suprafață imensă, încă necuantificată exact, dar care depășește cu mult cele 19 hectare împinse – cu o întârziere de un deceniu – pe masa unui prim complet de judecată.

Urmând logica folosită de DNA în rechizitoriul trimis acum în instanță, cum că „Institutului Pasteur” nu era îndreptățit la nicio retrocedare, reiese că toate aceste restituiri sunt ilegale. 

O parte însemnată a retrocedărilor neluate în calcul de DNA, în dosarul trimis ieri în judecată, au constat în puneri în posesie la adresa Prelungirea Ghencea nr. 402 – 412.

Adică tot într-o zonă mărginașă a Bucureștiului, aflată la granița Sectorului 6 cu localitatea Bragadiru.

De la data la care au avut loc aceste restituiri și până astăzi, terenul de la adresa Prelungirea Ghencea nr. 402-412 s-a spart, ca un mozaic, în zeci de parcele, ajunse la tot felul de terți.

Nume importante din politică și afaceri, din tot spectrul politic, au intrat în posesia unor loturi în suprafețe foarte mari, după ce acestea au fost retrocedate către compania lui Paul Sorin Stănescu. 

Mai jos, o trecere în revistă a trei dintre cei care au devenit proprietari ai unor terenuri aflate la adresa Prelungirea Ghencea nr. 402-412, via „Institutul Pasteur”. Și a felului în care ei au ajuns să stăpânească aceste pământuri:

– Codrin Ștefănescu, secretar general adjunct al PSD (în nume propriu).

– Ramona Mănescu, europarlamentar ales pe listele PNL, demisionată, vara trecută, din acest partid (prin interpuși).

– Dorin Cocoș, om de afaceri, condamnat pentru trafic de influență, căsătorit, la data acestor operațiuni cu Elena Udrea (prin interpuși).  

Codrin Ștefănescu, 14,2 hectare din terenurile de la SC Institutul Pasteur SA

În martie 2009, Ștefănescu a cumpărat o suprafață de 10,2 hectare de la Luiza Tănase (partenera sa de viață din 1998 până în 2010 și mamă a unuia dintre copiii săi, potrivit libertatea.ro).

Terenul ajunsese la Luiza Tănase în 2004 prin cumpărare de la „Institutul Pasteur”.

Luiza Tănase achiziționase cele 10,2 hectare în indiviziune, împreună cu o angajată a magnatului imobiliar Dragoș Dobrescu (Corina-Mihaela Oroș) și cu Alain Florentin Mina (prieten vechi al lui Codrin Ștefănescu).

Prețurile la care terenul de 10,2 hectare a călătorit, mai întâi, între „Institutul Pasteur” și Luiza Tănase, în 2004, apoi, între Luiza Tănase și Codrin Ștefănescu, în 2009, sunt necunoscute.

Cele 10 hectare nu sunt însă singurul teren ajuns la Codrin Ștefănescu din uriașul activ imobiliar pe care „Institutul Pasteur” l-a obținut de la stat prin decizii de retrocedare pe care acum DNA le califică drept ilegale.

În februarie 2007, cu doi ani înainte de a deveni proprietar asupra celor 10 hectare situate la adresa Prelungirea Ghencea nr. 402 – 412, Ștefănescu a cumpărat 1,3 hectare, cu aceeași proveniență, de la prietenul său Alain Florentin Mina.

Prețul plătit: 580.000 de euro. Acest al doilea teren, de 1,3 hectare, se găsește tot în extremitatea vestică a Bucureștiului, dar la adresa Bulevardul Iuliu Maniu nr. 537.

Terenul de 1,3 hectare se afla în proprietatea lui Alain Florentin Mina încă din septembrie 2004. Mina îl obținuse prin cumpărare – la un preț necunoscut – de la „Institutul Pasteur”. Iar „Institutul Pasteur” îl primise în luna ianuarie a aceluiași an printr-un titlu de proprietate emis de Comisia de Fond Funciar a județului Ilfov.

---

Legăturile dintre Codrin Ștefănescu și Paul Sorin Stănescu, patronul „Institutului Pasteur”, nu se rezumă doar la aceste tranzacții labirintice, prin care de la cel de-al doilea la primul s-au scurs 11,3 hectare, localizate în vestul Bucureștiului.

În 2004, când suprafețe de teren imense din București au început să migreze către „Institutul Pasteur”, prin decizii obscure de retrocedare, calificate acum de DNA ca fiind ilegale, Codrin Ștefănescu și Paul Sorin Stănescu dețineau o firmă împreună.

Numele firmei: Hobby-Vet Group. Firma își avea birourile chiar în sediul „Institutului Pasteur”.

Altfel spus, Ștefănescu a preluat cele 11,3 hectare de la prietenul și de la iubita sa (Florentin Alain Mina, respectiv, Luiza Tănase), după ce aceștia doi le preluaseră, în 2004, de la un partener de afaceri al său (Stănescu).

Contactat de RISE Project, Codrin Ștefănescu a spus că Partidul Social Democrat a luat hotărârea ca membrii acestei formațiuni politice să nu mai răspundă la întrebările adresate de publicația noastră, din cauza seriei de articole despre afacerile lui Liviu Dragnea – considerate tendențioase.

Dialogul cu Ștefănescu s-a încheiat cu această frază: „Scrieți ce vreți, dar, dacă scrieți ceva greșit, vă dăm în judecată!”.

Averea familiei Ramona & Rareș Mănescu: 0,5 hectare din terenurile SC Institutul Pasteur SA

Familia europarlamentarului Ramona Mănescu deține un teren de 5.000 de mp la adresa Prelungirea Ghencea nr. 402-412.

Datele cuprinse în actul de vânzare-cumpărare prin care „Măneștii” au devenit proprietarii acestei parcele împing documentul la limita dintre realitate și ficțiune.

Actul a fost încheiat între Mihai Bolboceanu (tatăl Ramonei Mănescu) și un anume Valeriu Pandor (prezent în mai multe operațiuni de acest fel și catalogat de DNA, în cadrul unei alte cercetări penale, ca fiind doar un om de paie).

În martie 2006, Pandor i-a vândut lui Mihai Bolboceanu terenul de 5.000 de mp cu 4.000 de lei (sic!). Adică cu 80 de bani metrul pătrat!

Actul de vânzare-cumpărare poate fi citit aici.

La rândul lui, Pandor îl cumpărase cu doar două luni mai devreme, în ianuarie 2006, contra unui preț necunoscut. Terenul provenea dintr-o restituire de care „Institutul Pasteur” beneficiase în februarie 2004.

Contactat de RISE Project, Rareș Mănescu a răspuns la telefon, dar l-a închis imediat după ce reporterul a apucat să rostească câteva fraze. Mănescu nu a avut nicio reacție la sms-ul care i-a fost expediat puțin mai târziu.  

De altfel, Ramona Mănescu și soțul ei nu au răspuns la niciunul dintre zecile de mesaje pe care RISE li le-a trimis – pe e-mail, pe Facebook sau telefonic – în ultimii doi ani, de când am început să publicăm date despre averea uriașă pe care au strâns-o acaparând terenuri prin „metoda” drepturilor litigioase.

Interpușii lui Dorin Cocoș: 1,3 hectare din terenurile „Institutului Pasteur”.

La aceeași adresă ca și Codrin Ștefănescu și Ramona Mănescu – Prelungirea Ghencea nr. 402-415 – au ajuns să dețină o proprietate și sora și cumnatul lui Dorin Cocoș (Anca și Florin Dinu).

Cei doi au devenit proprietari în 2006. Suprafața lotului de pământ care le-a intrat în posesie a fost de 1,3 hectare. Cel de la care au cumpărat acest teren și prețul cu care au cumpărat terenul sunt necunoscute.

Anca Dinu este notorie pentru înființarea, în nume propriu, a unor firme amestecate, ulterior, în universul de bani și relații cultivat de Dorin Cocoș.

---

RISE a încercat să ia legătura cu Paul Sorin Stănescu, pentru a-i cere un punct de vedere referitor la comunicatul de presă prin care DNA a anunțat, ieri, trimiterea lui în judecată.

În special, RISE a dorit să îi afle opinia față de argumentația DNA, cum că „Institutul Pasteur” nu ar fi fost îndreptățit la niciun fel de retrocedare imobiliară.

Telefonul lui Stănescu a fost închis.

„Institutul Pasteur” pe care Stănescu îl patronează astăzi nu este nimic din ceea ce acest nume ar putea sugera.

Persoana juridică botezată astfel e doar o companie pe acțiuni, care face afaceri în domeniul produselor veterinare.

---

SC Institutul Pasteur SA este versiunea de după privatizare a Regiei Autonome „Institutul de Medicină Veterinară Pasteur” – entitate responsabilă, în trecut, cu cercetarea și producția de tratamente veterinare pe teritoriul României.

Privatizarea a avut loc în 2000, fiind decisă de guvernul condus de Mugur Isărescu, prin semnătura ministrului Agriculturii de atunci, Ioan Avram Mureșan.

---

Despre omisiunile DNA din anchetele prin care a investigat alte retrocedări dispuse de primarul Cristian Poteraș în Sectorul 6, citiți și „Fabrica de bani din mijlocul Bucureștiului, ocolită de anchetele DNA”.

Precizare (23.04.2019): La momentul apariției acestui articol, Codrin Ștefănescu deținea 14,2 hectare obținute pe „filiera” Institutului Pasteur, nu doar 11,3, cum am scris mai sus.  

Ionuț Stănescu

Toate articolele din seria „Orașul subteran”:

01. Fabrica de bani din mijlocul Bucureștiului, ocolită de anchetele DNA
02. Europarlamentarul Ramona Mănescu, tunuri imobiliare în tandem cu mafia retrocedărilor
03. Profit de 8.600 la sută, din afaceri cu terenurile statului român
04. Bucăți din Parcul Grozăvești, retrocedate de Poteraș, ajunse la rude ale nevestei
05. Cum a fost privatizat Bucureștiul
06. Guru al terapiilor energetice: magie neagră cu 8 milioane de euro
07. Europarlamentarul Ramona Mănescu, loc de casă în Cotroceni, pe mâna mafiei retrocedărilor
08. Mafia retrocedărilor: infractor neinvestigat de DNA în 2010, martor la DNA în 2017
09. Banca-fantomă a unui multimilionar al retrocedărilor
10. Învingătorul. Spectaculosul caz al infractorului care a devenit milionar în euro în timpul unei anchete DNA
11. Europarlamentarul Ramona Mănescu, tunuri imobiliare prin metoda „Mătușa”
12. Europarlamentarul Ramona Mănescu, afaceri-căpușă, prin conturi de mătușă
13. Moșia ascunsă a lui Cristian Poteraș: vile și 7 hectare, pe Valea Prahovei, pe numele soacrei
14. Marea devastare: parc din București, înghițit de mafia retrocedărilor, pe mână cu Ramona Mănescu
15. Mica fabrică de bani a familiei Poteraș
16. Beneficiari ai retrocedărilor cu dedicație din București, proprietari de locuințe ANL