[VIDEO] Vânătoarea de hoți

O comunitate de români din Danemarca s-a organizat într-o rețea de hoți, spărgători de case și traficanți de identități pentru fraude financiare de zeci de milioane de euro. Reporterii RISE Project s-au infiltrat în lumea lor timp de trei săptămâni și au aflat cum operează. Rezultatul: un documentar realizat împreună cu ziarul danez Ekstra Bladet, care a fost difuzat la televiziunea daneză TV3.


Sosirea. După un drum de 38 de ore cu autocarul până în Copenhaga reporterii RISE Project s-au cazat la Hotel Continent, un hotel ieftin în care stau imigranți din toată lumea veniți pentru un salariu mai bun decât în Sri Lanka, Armenia sau România. Locația a devenit celebră în Danemarca după ce aici s-au comis crime și după ce poliția daneză a făcut razii și a găsit în hotel est-europeni căutați pentru spargeri sau pentru infracțiuni pe site-uri de e-commerce.

Când unul dintre reporteri a sunat să facă rezervarea la hotel, recepționera, o poloneză care vorbea engleză cu un pronunțat accent rusesc, i-a transmis degajată: „E ok că sunteți români, avem foarte mulți români aici. Vă așteptăm!”.

Hotel Continent

Hotel Continent

Hotel Continent este într-o zonă rău famată a capitalei daneze, Nørrebro, pe bulevardul Nørrebrogade. Cartierul este dominat de comunitatea musulmană din Danemarca, acolo au locuit cei mai mulți dintre extremiștii jihadiști care au la activ atentate armate asupra unor caricaturiști sau jurnaliști danezi. În același timp, Nørrebro este și o piață neagră pentru lucruri furate, prostituate din toată lumea, trafic de bijuterii, arme și droguri de mare risc.

În prima seară la hotel, reporterii au fost întâmpinați de Caterina, poloneza la care au făcut rezervarea și au aflat că ea știa deja câteva cuvinte în limba română. Le-a învățat de la sutele de români care s-au tot cazat la ea de-a lungul anilor.

De „bun-venit”, a făcut un gest care simbolizează furtul și a adăugat:„Mulți români au venit la țapțarap aici”. Au râs cu toții și, după ce Caterina a devenit mai încrezătoare, le-a mărturisit că acesta este motivul pentru care și pe motanul ei îl cheamă „Bandit”.

Hotelul de cinci etaje are câte o singură baie pe fiecare palier și, în momentul când au ajuns jurnaliștii acolo, în el erau cazate peste o sută de persoane. Fiecare cameră era pentru mai multe persoane, unele aveau și opt paturi, iar mizeria era la ea acasă. În demersul lui jurnalistic, unul dintre reporteri a luat purici la un moment dat.

Roberto din Titan. A doua zi reporterii s-au îmbrăcat cu cele mai proaste haine, au luat la ei mai multe camere ascunse și au plecat la plimbare prin oraș să caute hoți.

În toate marile orașe ale lumii, gările sunt locuri în care rata criminalității este peste media orașului. Din acest motiv, prima „plimbare” a fost spre gară. În zonă, a și apărut prima figură care aducea a român, singurul cap brunet de pe întreg bulevardul de nordici blonzi. Era Roberto din Titan după cum avea să se prezinte.

Cei doi reporteri l-au abordat:

Reporter 1: Do you know where is the… Cum zici, frate, la gară în engleză?

Roberto: Fraților, sunteți români? Vorbiți în română atunci.

Roberto din Titan

Roberto din Titan

Așa s-au împrietenit cu Roberto. Au aflat despre el că este originar din cartierul bucureștean Titan și că s-a stabilit în Danemarca de câțiva ani după ce a avut „niște probleme cu legea în Italia”.

Reporterii i-au spus lui Roberto că au venit „să muncească” în Danemarca, că nu au nici o specializare, dar că sunt dispuși să facă orice pentru niște coroane daneze. Și astfel, Roberto ne-a prezentat un mic ghid de supraviețuire în Copenhaga.

Timp de o oră, cât reporterii RISE s-au plimbat cu Roberto, au aflat cum pot trăi fără cheltuieli de întreținere și comisioane în Copenhaga, unul din cele mai scumpe orașe din lume: „La casa asta de schimb valutar puteți schimba euro în coroane daneze la comision zero, la acest amanet puteți vinde aur la cel mai bun preț, dacă aveți, la arabii ăștia puteți vinde telefoanele de care faceți rost, aici găsiți chiloți ieftini, de-aici vă cumpărați un trening la un preț bun, la fundația asta mâncați gratis, dacă spuneți că sunteți drogați, primiți adidași gratis de la fundația asta, iar aici dormiți fără să plătiți nimic.” La despărțire, două sfaturi „esențiale”: „nu umblați la voi cu bani cash pentru că vă vor fi confiscați dacă nu îi puteți justifica și este vreo razie a poliției și nu vă duceți la ambasadă că vă expulzează.”

Biserica Sfânta Maria

Biserica Sfânta Maria

Biserica în care Dumnezeu poartă Patek Philippe. Roberto i-a dus apoi pe reporterii RISE Project la Biserica Sf. Maria din Copenhaga, locul cu cea mai ieftină cafea din Copenhaga, unde se adună toți românii care fură și cerșesc pe străzile daneze.

Biserica catolică de pe strada Istedgade era plină de români ortodocși veniți la furat. Unii aveau la ei telefoane, alții știau să le spargă codurile de acces, femeile miroseau încântate parfumuri de firmă pe care scria „tester” și făceau planuri să trimită acasă toate aceste lucruri pe care azi le puteți găsi pe site-urile de comerț online.

Aici, reporterii s-au bucurat de alte lecții de supraviețuire: „un iPhone cu cont de iCloud îl închizi imediat ce faci rost de el și îl trimiți în țară să-l dai pe piese, până atunci îl învelești în staniol ca să îl izolezi de sateliții prin care se poate ajunge la tine”, i-a învățat Gelu. Așadar, toți erau conștienți că un iPhone furat cu un cont activ de iCloud te poate transforma într-o „victimă” a poliției.

Hoții sunt concentrați pe telefoanele danezilor și pe ghiozdanele în care ar putea fi laptopuri. Gelu, însă, profitând de faptul că „are mâna ușoară” cu degete de pianist, lucrează la un nivel superior. Gelu fură ceasuri de la oameni în stare de ebrietate.

În fiecare seară Gelu poate fi găsit în centrul vechi din Copenhaga și, până la ora 3.00 AM, îți poate lustrui pantofii pentru doar 10 coroane. După ora 3.00, când oamenii se îmbată crunt, el începe o altfel de muncă: fură.

Pe o măsuță din biserica Sf. Maria Gelu ne-a arătat un ceas Patek Philippe, unul din cele mai scumpe branduri elvețiene de lux.

Cele mai multe dintre ceasurile Patek Philippe sar de 15-20.000 de $, iar Gelu ne spune detașat că a vândut, la un moment dat, unor arabi un Rolex nou cu 2.000 de $. Despre toate spune că le găsește. „De unde ai ceasul ăsta?”, l-au întrebat reporterii. „Ei, l-am găsit pe o pistă de biciclete.” Copenhaga are 350 de kilometri de piste de biciclete așa că reporterii nu l-au crezut și au încercat să îl pună față în față cu un evaluator de ceasuri de lux pentru a verifica veridicitatea brandului.

În 24 de ore, Gelu urma să plece în România cu ceas cu tot, așa că reporterii, percepuți drept hoți profesioniști de către toți românii din biserică, i-au propus o „combinație”: dacă găsesc un client pentru acel Patek Philippe din aur de 18K, să ia 20 la sută din prețul de vânzare. Prețul de pornire pe piața neagră ar fi fost 5.000 de euro, iar partea reporterilor – 1.000 de euro și o sticlă de vin.

Cum timpul era prea scurt pentru a găsi un evaluator real, unul dintre jurnaliștii Ekstra Bladet s-a îmbrăcat la costum și s-a instalat într-un restaurant scump din centrul orașului Copenhaga. Acesta juca rolul „expertului”. Simultan, un alt reporter de la o masă alăturată, echipat cu un DSLR, juca rolul unui turist absorbit de meniul stufos al restaurantului.

Reporterii Rise au intrat cu Gelu în restaurant, l-au așezat la masă cu fața către toate camere ascunse și a început negocierea.

 

Filmările și fotografiile făcute la negociere au dovedit, în cele din urmă, după analiza unui specialist veritabil, că unchiul lui Gelu din Elveția i-a trimis acestuia o copie și nu un Patek Philippe original.

Viorel din Sibiu, de la iPhone 6, la fraude fiscale complexe. Gelu, Roberto și ceilalți hoți care gravitau în jurul Bisericii Sf. Maria operau dezorganizat, fiecare fura și cerșea pe cont propriu.

Din Hotel Continent, însă, reporterii Rise au reușit să ajungă la o rețea structurată de hoți.

În fiecare seară, reporterii incognito petreceau timp cu diverși români cazați la același hotel, un hacker, hoți, cerșetori, pești și prostituate.

Viorel Căldărar

Viorel Căldărar

Unul dintre hoții care pe timpul zilei cerșea, Viorel, avea să fie, de fapt, legătura cu o importantă grupare de crimă organizată. El e un tânăr de 23 de ani, din Arpașu de Jos, Sibiu, unde are o soție, un copil, dar și o gospodărie mare.

Cerșitul este ilegal în Danemarca, dar sistemul de protecție socială a statului danez a reglementat această activitate astfel încât cei care fac asta pot vinde anumite reviste, achiziționate de ei la prețuri de până la 10 RON, dar pentru care primesc de la trecători și 100 de lei.

Viorel și familia lui cerșesc în Danemarca de mai bine de doi ani. Înainte de asta „lucrau pe Italia.” Viorel și unchiul său, Danciu Grancea, povestește el, mergeau în sudul Italiei, își făceau acte false pe numele unor cetățeni italieni decedați și închiriau mașini de lux pe care, după ce le reînmatriculau în România, le plasau mai departe, la preț redus.

În urma unei acțiuni a procurorilor, aceștia au fost prinși și reținuți, dar dosarul a murit printr-o ordonanță de neîncepere a urmăririi penale după ce, susține Viorel, procurorul a fost mituit.

Unchiul lui Viorel, Danciu Grancea, mai avea, la acea dată, o experiență penală, după ce numele său a apărut într-un dosar falsificare de monedă.

Într-un dosar instrumentat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Odorheiu Secuiesc, Danciu Grancea a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare după ce a fost surprins având la el 9.600 de euro falși. Flagrantul a fost făcut în parcarea magazinului Kaufland din Sibiu după ce Danciu cumpărase bancnotele false cu 3.500 de euro reali. Potrivit interceptărilor telefonice atașate la dosar, Danciu urma să mai achiziționeze 40.000 de euro falși pe care trebuia să îi plaseze în piață.

După aceste probleme cu legea, povestea Viorel, Danciu Grancea și restul familiei lor s-a hotărât să nu mai „lucreze” nici în România și s-au mutat cu toții în Danemarca.

Seară de seară, Viorel le povestea celor doi reporteri RISE despre cum a fost la furat de telefoane cu alte grupuri de români, cum a furat sistematic biciclete pe care le-a plasat, ulterior, în România, dar și cum cerșitul este, de fapt, o acoperire pentru o activitate infracțională susținută de ani buni.

Toate sumele de bani produse de familia lui Viorel Căldărar și Danciu Grancea au fost investite în România în terenuri agricole și într-o microfermă cu peste 30 de vite și cabaline.

Unul dintre reporterii RISE Project, bucurându-se de încrederea lui Viorel, a fost chemat în camera sa de la Hotel Continent unde sibianul i-a arătat mai multe teancuri de bani. În total, peste 470 de milioane de lei vechi, făcuți de Viorel și cei doi părinți ai săi în decurs de o lună.

Danciu Grancea, de la Mailat, la Ali Yaser. În prezent, Danciu Grancea nu mai lucrează cu nepotul său Viorel Căldărar. Danciu are o afacere cu mai mulți cetățeni arabi pe care i-a cunoscut în Danemarca. Printre aceștia, și sirianul Ali Abdulhussein Yesar.

Ali Yesar

Ali Yesar

Danciu închiriază case de la Ali Yesar în care cazează cerșetori și hoți, care, fie lucrează pentru el, fie îi plătesc doar chiria.

Reporterii RISE Project l-au vizitat pe Danciu de mai multe ori la o casă de pe strada Jyllingevej 54, într-un cartier de la periferia capitalei daneze, unde el și familia lui locuiau. În casa cu opt camere erau cazați peste 60 de români. Condițiile și mirosul profund neplăcut, l-au făcut pe Danciu să își construiască o intrare separată, doar pentru el și familia sa.

Un reporter RISE i-a spus lui Danciu că știe să spargă conturile de iCloud ale telefoanelor Apple, iar oamenii cazați în casă au început să-i prezinte mai multe telefoane furate. Toate erau ecranate în staniol pentru a nu fi reperate de sateliții de telecomunicații.

Doar din furturi și chirii nu se câștigau sume mari așa că Danciu Grancea s-a transformat într-o platformă de contact între românii săraci și comunitatea arabă din Danemarca. Pe zidul casei, chiar lângă intrarea pentru cei cazați, erau mai multe căsuțe poștale cu numele unor cetățeni arabi.

Pentru 4.000 de euro fiecare, românii lui Danciu erau transformați în interpuși plasați în companii fantomă implicate în evaziune fiscală și spălare de bani. Chiar casa vizitată de cei doi reporteri era sediul mai multor astfel de companii.

 

Unul dintre reporterii RISE Project i-a propus lui Danciu Grancea să intre și el în această afacere cu firme fantomă, arătându-se dispus să figureze într-o companie de-a grupării.

Astfel, reporterul urma să devină directorul unei companii fantomă pentru care urma să primească de la un cetățean arab 5.000 de euro, din care 1.000 de euro ar fi fost comisionul lui Danciu.

INFOGRAFIE_SUMER_EXCHANGE

Danciu nu se mulțumește cu bani puțini.

– Vorbești engleză?, l-a întrebat Danciu pe reporter.

– Da.

– Asta-i foarte bine pentru că nici nu mai trebuie să meargă cu tine arabul la bănci, la instituții și ar putea ieși mai mulți bani.

Mai departe, reporterul RISE i-a câștigat încredera lui Danciu Grancea spunându-i că și el are un trecut infracțional bogat, dar și foarte mulți prieteni care vor să câștige sume mari de bani într-un timp scurt. Reporterul i-a spus lui Danciu că îi poate aduce grupuri de oameni pentru schema financiară. Pe numele tuturor ar fi urmat să se înființeze firme despre care Danciu a mărturisit că nu știa foarte bine ce fac, dar era conștient că prin ele partenerii săi arabi sustrag bani din bănci și de la statul danez.

Fiecare firmă înființată pe numele unui român rulează câteva milioane de coroane daneze, apoi este lichidată și directorul ei dispare sau preia altă firmă. Surse judiciare le-au confirmat jurnaliștilor de la Ekstra Bladet că numele lui Danciu Grancea și Ali Yesar sunt în vizorul autorităților pentru evaziune fiscală și spălare de bani.

Poliția economică daneză nu a divulgat o sumă exactă cu care rețeaua Ali Yesar – Danciu Grancea ar fi păgubit statul danez, însă, a confirmat că este de vorba de „mai multe milioane de coroane daneze”.

Andrei Rosus

Andrei Rosuș

Reporterii RISE Project l-au contactat pe Andrei Rosuș, unul dintre interpușii din firmele prin care se presupune că Ali Yesar ar spăla bani. Acesta a fost și el timp de șase luni administrator al companiei Sumer Exchange & Travel. „Să nu credeți că am stat în firma aia de bună voie, m-au dus forțat la bănci, am semnat toate acele hârtii obligat fiind”, susține Andrei Rosuș.

Epilog. Reporterii danezi i-au intervievat pe Danciu Grancea și Viorel Căldărar. Nici unul dintre ei nu a recunoscut că ar fi făcut vreodată o infracțiune pe teritoriul statului danez. Tatăl lui Viorel Căldărar a povestit că a furat cândva, dintr-un supermarket, „un salam”, dar susține că și astăzi îi pare rău.

La trei săptămâni de la confruntarea cu Danciu Grancea, casa în care au fost și reporterii RISE a fost abandonată de toți oamenii pe care acesta i-a adus în Danemarca la cerșit și la furat. Astăzi, unii dintre ei s-au întors în România, alții încă mai „lucrează” în Copenhaga.

Victor Ilie, Sergiu Brega