Frantisek Priplata a controlat o altă afacere importantă în Vaslui, Movas SA, companie listată pe bursa Rasdaq până la momentul radierii ei în 2009.
După fuga din țară, Priplata a lăsat în urmă o pagubă de aproape 1,4 milioane de euro. Curtea de Apel Iași l-a obligat astfel pe Frantisek Priplata să suporte 6,26 milioane de lei din datoriile rămase neacoperite în procesul de faliment al companiei Movas Vaslui. Cele mai mari datorii erau către Direcția Finanțelor Publice Vaslui. Fiscul și ceilalți creditori au fost reprezentați de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) în procesul declanșat împotriva cehului. Frantisek Priplata a declarat recurs împotriva deciziei judecătorului sindic din septembrie 2008, arătând că solicitarea AVAS este tardivă și că nu a fost citat legal. Cu acel prilej, AVAS a încercat să extindă răspunderea pagubei și asupra celorlalți administratori, însă judecătorii Curții de Apel Iași au respins recursul instituției statului pe baza raportului lichidatorilor care îl indica pe ceh ca principalul responsabil de falimentul societății.
În schimb, Priplata a susținut, prin cererile scrise depuse la dosar, că nu a fost citat legal la “domiciliul său din Cehia și a aflat de hotărârea judecătorului sindic de la un angajat al firmei IBA Rom Oradea, societate în care el nu are nicio calitate”. IBA Rom Oradea era firma prin care Priplata controla Movas Vaslui și prin intermediul căruia cehul face afaceri astăzi afaceri în România, după mai bine de șapte ani de la fuga sa din țară. Raportul întocmit de lichidatori în procesul de faliment al Movas Vaslui arată cum Priplata s-a folosit de banii acestei companii pentru a-și favoriza propriile firme: “Principala cauză a ajungerii societății în incapacitate de plată este rezultatul desfășurării în cea mai mare parte a unei activități nerentabile determinată de vânzarea sub prețul de cost al produselor fabricate, cât și din utilizarea banilor, bunurilor și creditelor de care s-a bucurat societatea falită de către administratorul Frantisek Priplata și indirect prin firmele la care acesta era asociat, administrator. Priplata, prin toate măsurile pe care le-a dispus, a urmărit doar obținerea unor câștiguri financiare la celelalte societăți, creând un prejudiciu financiar foarte mare societății SC Movas SA, făcându-se vinovat de folosirea cu rea-credință de bunurile și creditul societății, într-un scop contrar intereselor acesteia, favorizând alte societăți în care el avea interese directe sau indirecte, uzând de calitatea de acționar majoritar al debitoarei și luând în repetate rânduri bani din încasările societății pe care i-a folosit în interes personal și fără să-i restituie.”
Privatizare cu un general DIE
Priplata a acuzat lichidatorul de rea-credinţă, susţinând că datoriile Movas au fost acumulate înainte ca el să preia producătorul de mobilă din Vaslui şi că a descoperit povara ce apăsa asupra fostei companii de stat doar după după ce a intrat în afacere. Într-o petiţie trimisă ambasadei Republicii Cehe la Bucureşti, la începutul anului 2003, Frantisek Priplata a arătat că el a cumpărat compania Movas SA, în 1996, de la firma bucureşteană Ralice Trading SRL, căreia i-a plătit 1,7 milioane de dolari pentru pachetul majoritar. SRL-ul bucureştean era controlat atunci de familia fostului general DIE, Dragoş Diaconescu, pus recent sub acuzare de procurorii DIICOT în dosarul fraudelor bancare, alături de bancheri români şi afacerişti locali.
Ralice Trading SRL a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni al Movas SA, în 1995, de la Fondul Proprietăţii de Stat. Dragoş Diaconescu a figurat şi în consiliul de administraţie al companiei Movas. Priplata susţine că, un an mai târziu, după ce a preluat compania vasluiană, a descoperit că aceasta avea datorii de aproape 3 milioane de dolari către diverse firme din Ungaria, Franţa şi SUA. O treime din datorii, mai susţine cehul, erau către bugetul de stat.
Alt faliment
Compania Movas Vaslui și firma IBA Rom Import Export au figurat, la rândul lor, în procesul de faliment al societăţii SBA Import Export SRL Vaslui, controlată tot de Frantisek Priplata. SBA Import Export SRL a fost înfiinţată la Oradea și transferată apoi la Vaslui, unde și-a desfășurat activitatea într un spațiu al companiei Movas SA.
Lichidatorii nu au putut să recupereze mai nimic de pe urma lichidării firmei SBA. În raportul final, lichidatorii au arătat că, la data deschiderii procedurii, societatea nu mai desfășura nicio activitate, toți salariații erau disponibilizați, iar acționarul majoritar, Frantisek Priplata, era arestat. Lichidatorii susțin că nu au primit documentele contabile nici după ce au notificat-o pe Ana Conevalic, cel de-al doilea asociat al firmei SBA, astfel că le-a fost imposibil să afle ce bani avea de recuperat firma de la alți debitori.
În final, lichidatorii au cerut judecătorului sindic să-l oblige pe Priplata la plata sumei neacoperite prin lichidare, dar solicitarea lor a fost respinsă în mai 2009. Ulterior, Curtea de Apel Iași a adminis recursul formulat de lichidator și de AVAS și a stabilit că Priplata este responsabil personal pentru suma 1,2 milioane de lei, reprezentând partea care nu a putut fi recuperată prin procedura de valorificare a activelor firmei. Decizia a rămas irevocabilă în octombrie 2009.