2 firme în #PanamaPapers.
3 oameni implicați direct: fratele lui Sebastian Ghiță, avocatul familiei și un fost angajat.
2012-2014, perioada în care cei trei – racordați la contracte guvernamentale de sute de milioane – au activat firmele offshore.
Anchete DNA în curs.
Acesta-i scorul unei scheme financiare care începe la Ploiești și se termină sub palmierii din America Centrală. Din Ploiești sunt beneficiarii finali: familia lui Sebastian Ghiță.
Cartelul e format din zeci de companii-ventuză care s-au capitalizat reciproc cu infuzii masive din bugetul național sau european. Banii circulau în zig-zag, după un algoritm care, la final, colecta profiturile în conturile familiei și ale firmelor sale fanion, Teamnet și Asesoft. Perioada de glorie a fost guvernarea Victor Ponta, prietenul asumat al mogulului Ghiță.
CELE DOUĂ COMPANII OFFSHORE
Au fost înregistrate în Ciudad de Panamá, la sediul Mossack Fonseca, și se numesc Tatran Business Inc și Evsenhurt Invest Corp. Prima avea operațiuni de „holding/consultanță/trading” în România, Guatemala, Costa Rica și Mexic, iar a doua o administra pe prima.
Inițial au fost “firme de raft”, fiind create în pachete de câte zece și ținute inactive până în momentul vânzării lor efective. E o practică uzuală în industria offshore, prin care consultanții răspund rapid necesităților de moment ale clienților din întreaga lume.
În cazul Ghiță, necesitatea a apărut în martie 2013, când avocații panamezi au primit un email de la niște parteneri din Cipru, tot consultanți offshore, care solicitau activarea uneia dintre “firmele de raft” rezervate de ei cu trei ani înainte (2010). Era vorba despre Tatran Business Inc. Ciprioții care antamaseră compania îi anunțau atunci pe colegii din Panama să urgenteze procedurile, întrucât firma era „deja vândută” și aveau nevoie de acte pentru client. Și cealaltă căsuță poștală, Evsenhurt Invest Corp, provine dintr-o “serie de raft” a panamezilor, comandată de aceiași avocați ciprioți în 2008.
Evsenhurt și Tatran sunt legate. O arată o minută din noiembrie 2014 a ședinței acționarilor Tatran Business Inc din care reiese că prima o deține pe cea de-a doua.
RUSUL DIN CIPRU
Cei care au comandat firmele din Panama, în numele familiei Ghiță, sunt ciprioții de la firma Consulco, un alt registratar offshore prolific.
Toată corespondența cu panamezii de la Mossack Fonseca se poartă prin consultanții ciprioți, la un moment dat chiar prin angajatele românce ale Consulco. Firma are birouri în Cipru, România, Bulgaria, Ucraina, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie și Rusia.
Unul dintre fondatorii Consulco este contabilul rus Dmitri Khenkin (foto stânga), iar firma se laudă cu expertiză vastă pe piața post-sovietică și cu un număr impresionant de clienți în regiune.
Directorii-paravan băgați de Consulco în offshore-urile panameze ale lui Sebastian Ghiță au fost folosiți, în roluri similare, și în schema prin care Ivan Malyushin, fost director-adjunct al Departamentului pentru Afaceri Prezidențiale de la Kremlin, și-a ascuns o firmă offshore cu ajutor registratarilor Consulco și Mossack Fonseca. Detalii, AICI.
Tot din spațiul rusofon, aria de expertiză a Consulco, provine și a doua serie de directori-paravan utilizați în firmele lui Ghiță. De data asta nu mai sunt cetățeni cipirioți, ci trei rusoaice cu domiciliile în Donețk, Ucraina, zonă separatistă. Cele trei femei muncesc în Federația Rusă, una-i asistentă medicală.
Pe scurt, registratarul Consulco a oferit servicii complete în schema lui Ghiță din Panama: prin ei s-au plătit facturile pentru comenzile offshore, au livrat identitățile proxy în firme și, ulterior, s-au ocupat de lichidarea uneia dintre ele.
CEI TREI IMPLICAȚI DIRECT
Sunt din Ploiești toți. Unul este Alexandru Ghiță, fratele mai mic al lui Sebastian. Altul-i Cristian Bâlbâie, fostul lor angajat, acum interpus în firme-cheie ale platformei Ghiță. Al treilea, Andrei Nicolescu, e avocatul familei și al societăților pe care familia și le asumă oficial.
Prin intermediul ciprioților de la Consulco, au fost numiți la conducerea offshore-ului Tatran din Panama. Alex Ghiță – ca director și președinte, Cristian Bâlbâie – director și secretar, Andrei Cristian Nicolescu – director și trezorier.
Numele celor trei apar în arhiva #PanamaPapers atunci când decid dizolvarea companiei Tartran, în noiembrie 2014. Câteva zile mai târziu, însă, hotărârea de dizolvare este anulată, iar directorii din Ploiești rămân pe motiv că “ar putea fi găsită o soluție pentru ca firma să stea activă” – arată corespondența cipriotă-panameză.
Alexandru Ghiță și-a secondat fratele mai mare în afacerile familiei. Conduce 2K Telecom, una dintre firmele-fanion ale grupului, și administrează alte cinci societăți din platformă. În 2015, 2K Telecom și Alexandru Ghiță au intrat în atenția DNA din cauza unor licitații trucate în cadrul programului “Internet în școala ta”.
George Cristian Bâlbâie a fost angajat în grupul 2K Telecom. Acum este asociat în Necc Telecom și Aego Business Consulting – ambele din platforma Ghiță. Numele lui Bâlbâie apare și într-o interpelare parlamentară din martie 2015, adresată lui Sorin Grindeanu – pe atunci ministru al Telecomunicațiilor, acum propunerea PSD pentru funcția de premier. Interpelarea reclama deturnarea de fonduri publice către firme controlate de Sebastian Ghiță, Aego Business Consulting și Avitech Co, și îl nominaliza pe Cristian Bâlbâie drept interpus al mogulului. Grindeanu a răspuns că licitațiile au fost făcute conform legii. În iulie 2016, ele au intrat însă în vizorul DNA. Între timp, Bâlbâie a devenit și manager de marketing al casei de pariuri Winmasters, controlată tot de familia Ghiță. Detalii, AICI.
Andrei Cristian Nicolescu este avocatul tradițional al familiei și companiilor lui Sebastian Ghiță. În primăvara lui 2014, reprezentând șapte firme oficial asumate de grupul Ghiță, Nicolaescu a depus o plângere penală împotriva reporterilor RISE Project, reclamând publicarea unor informații confidențiale de la Fisc. Detalii, AICI. Nicolescu face bani și din birocrație: o firmă de-a lui, promovată drept „fabrica de documente”, centralizează formulare și reprezintă cetățeni prin instituții.
“POTCOAVE DE CAI MORȚI”
„Nu sunt fratele meu, nu am avut niciodată un angajat pe nume Cristian Bâlbâie, n-am auzit de Tatran Business Inc, nici de Evsenhurst Corp. Mă îndoiesc ca vreuna dintre ele să aibă legătură cu fratele meu”, declara Sebastian Ghiță în luna mai, într-o discuție cu reporterii RISE.
„A fost o investigație despre mine la Oficiul de Spălare a Banilor, sunt convins că ar fi găsit așa ceva acolo, în acele rapoarte și verificări făcute de DNA, DIICOT, Parchet General, ANAF, Antifraudă și cine a mai verificat orice chestiune legată de mine, nu cred eu că oamenii ăia nu găseau așa ceva. Nici vreun leu sau vreun euro de care eu să fi avut cunoștință nu a ajuns vreodată în vreo firmă offshore. Din orice paradis fiscal. M-am ferit de așa ceva ca de dracu` încă de la începutul activității mele economice”, spunea Ghiță.
În realitate, procurorii îi găsiseră offshore-urile cipriote de cel puțin un an. Rechizitoriul dosarului în care DNA l-a trimis în judecată pe Ghiță pentru spălare de bani arată că mogulul și-a cedat acțiunile din Asesoft Internațional unei firme din Cipru deținută tot de el.
„Nu alergați după potcoave de cai morți. Întrebați-l pe Alex și vă va răspunde”, conchidea Ghiță. Dar fratele lui n-a mai răspuns. Nici ceilalți doi, angajatul Bâlbâie și avocatul Nicolescu, n-au dat detalii despre afacerile din Panama.
ANII DE GLORIE
Cei trei, Alexandru Ghiță, Cristian Bâlbâie și Andrei Nicolescu, sunt implicați, din roluri de acționari, administratori sau reprezentanți legali, în mai multe dintre firmele din rețeaua Ghiță. Între anii 2012-2014, acestea au câștigat, singure sau în asocieri, sute de contracte cu statul, majoritatea achiziții directe, fără licitație.
Banii provin din bugetul de stat sau programe europene și au intrat în firmele lui Ghiță prin contracte cu opt ministere, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul Român de Informații, Poliția Română, Banca Națională a României, Camera Deputaților, Înalta Curte de Casație și Justiție, Agenția Națională de Cadastru și alte zeci de instituții și autorități locale.
LABIRINTUL
Odată intrați în platforma Ghiță, banii publici au circulat prin alte societăți până când au ajuns la entitățile de bază, intrate acum în vizorul DNA.
Anul 2013, studiu de caz: Firmele XOR IT și Open Gov câștigă aproape 40 de milioane de lei din contracte publice. Fiecare trimite câte 8 milioane de lei holdingului Teamnet Internațional, stâlp în imperiul Ghiță. Alte 8 milioane intră în Teamnet de la NECC Telecom, firmă administrată de Cristian Bâlbâie. Teamnet capitalizează astfel 24 de milioane din care 21,3 milioane de lei se scurg în Insoft Business Development (fondată de Bogdan Diaconu, liderul Partidului România Unită) și 2K Telecom (fratele lui Ghiță) – ambele în vizorul DNA.
În total, firmele firmele implicate în acest circuit au încasat în perioada 2012-2014, peste 360 de milioane de lei de la stat. Societățile din grupul Ghiță au parafat cel puțin 370 de contracte publice în această perioadă, dintre care aproape 300 au fost acordate direct, fără licitație.
FRATELE GHIȚĂ
Unul dintre marile tunuri ale grupării din Ploiești a fost momentul în care aceasta a înghițit, într-o asociere cu alte firme, mai bine de două treimi din bugetul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).
Banii de la STS au venit prin firmele 2K Telecom și AccessNet Internațional, ambele gestionate la vedere de fratele Alex Ghiță (foto stânga). Au fost trei contracte cu STS – unul parafat în ultimele zile din 2011 și încă două atribuite în noiembrie 2012.
Înainte de a ajunge la frații Ghiță, 2K Telecom a aparținut Iulianei Nicolau, soția afaceristului Octavian Dumitru Nicolau. La rândul său, soția generalului Marcel Opriș, șeful STS, a lucrat în trecut la o firmă deținută de Iuliana Nicolau. Detalii, AICI.
STS a mai băgat bani în platforma Ghiță și prin contracte încheiate cu alte două companii.
În 2015, 2K Telecom a intrat în vizorul DNA, la pachet cu Avitech Co, firma nominalizată împreună cu angajatul Bâlbâie în interpelarea parlamentară către Sorin Grindeanu. Procurorii au percheziționat ambele firme suspectate de fraudă cu fonduri europene în proiectul „Internet în școala ta”, în valoare de 120 de milioane de lei.
STS confirmă valoarea totală a contractelor așa cum a fost publicată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), însă a ținut să precizeze că 2K Telecom și AccessNet Internațional au primit contractele ca parte a unor asocieri cu alte firme și că aceste două societăți au încasat concret puțin sub 20 de milioane de lei de la STS: „Informaţia publicată de dumneavoastră se bazează, probabil, pe valoarea publicată în cadrul anunţului de atribuire sus menţionat, respectiv 155.664.000 lei, dar această valoare este o una estimată, pe o perioadă de patru ani (2012-2015), şi este aferentă cantităţilor maxime de servicii estimate a fi achiziţionate de la toţi cei 13 operatori economici semnatari ai Acordurilor-cadru sus menţionate, nu doar de la cei doi operatori economici în cauză (2K Telecom și AccessNet International – n.n.)”.
Răspunsul integral al STS poate fi citit AICI.
SRI, ECHIPAT DE GRUPARE
Avitech CO e unul dintre contractorii istorici ai Serviciului Român de Informații (SRI). În aceeași lună în care 2K Telecom devenea furnizorul STS, Avitech CO primea, prin atribuire directă, 11 contracte de la SRI. Toate într-o singură zi.
Avitech CO a livrat atunci SRI o gamă largă de aparatură de specialitate, de la detectori de mișcare până la cititoare de carduri inteligente. Firma din grupul Ghiță a furnizat Serviciului inclusiv o unitate de control al accesului și o centrală antiefracție.
Apoi, Avitech CO a luat alte 130 de contracte atribuite direct, fără licitație, de la Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Educației. Principalul client din învățământ a fost Universitatea Politehnică din București, la cârma căreia se află Ecaterina Andronescu, colegă de partid cu Sebastian Ghiță până recent. Fostul ministru al Educației este acum urmărit penal de procurorii DNA pentru abuz în serviciu cu privire la o serie de achiziții publice.
ȚIRIAC ȘI BANII DE LA UDREA
În iunie 2013, aceeași Avitech CO primește un contract de echipare tehnologică a complexului rezidențial de lux Stejarii. Sursa: fonduri UE. Fuseseră alocate proiectului imobiliar din Băneasa, cu doi ani înainte, de Ministerul Dezvoltării condus atunci de Elena Udrea. Avitech CO intră în schemă, fiind angajată de grupul magnatului Ion Țiriac, dezvoltatorul complexului rezidențial.
Grupul Țiriac primise opt milioane de euro pentru „îmbunătățirea și diversificarea serviciilor turistice prin creșterea numărului de turiști la nivelul municipiului București”. Ministerul Dezvoltării era ordonator de credite. La câteva luni de la semnarea acestui contract, Elena Udrea s-a mutat în complexul Stejarii. Acolo locuiește și azi, acolo, de exemplu, și-a ispășit arestul la domiciliu în dosarul Gala Bute.
Procurorii DNA au demarat, la începutul anului 2015, procedura de urmărire penală in rem pentru această afacere. Principala acuzație: banii nu au fost folosiți pentru turiști, ci pentru miliardarii care trăiesc în complexul exclusivist.
Deși magnatul Țiriac a negat legăturile cu firma Medusa Hotel Internațional, beneficiarul fondurilor europene date de Udrea, societatea figurează printre entitățile afiliate Grupului Țiriac într-un raport emis de UniCredit Țiriac Bank.
AFACEREA Ro-NET
Proiectul Ro-NET, vizat în interpelarea parlamentară către Sorin Grindeanu, a intrat în vizorul mai multor autorități.
Aici, a fost implicat direct Aego Business Consulting, SRL-ul deținut pe hârtie de Cristian Bâlbâie, adică de angajatul familiei Ghița care figurează și-n documentele #PanamaPapers.
Încă din 2013, Curtea de Conturi reclama că un contract obținut de Aego Business Consulting în cadrul proiectul Ro-NET reprezintă o risipă de bani publici. Auditorii arătau că Ministerul Societății Informaționale a plătit degeaba servicii care, oricum, intrau în atribuțiile funcționarilor din Minister.
În valoare totală de 84 de milioane de euro, Ro-NET ar trebui să faciliteze accesul la internet în zonele rurale. Studiul de fezabilitate pentru acest proiect a fost realizat de o asociere de patru firme, dintre care una controlată de Gheorghe Cristian Stelejan. Acesta e un vechi apropiat al lui Sebastian Ghiță, cei doi fiind asociați în Teamnet Internațional până acum zece ani.
În iulie 2016, afacerea Ro-NET a ajuns la DNA. Cu un an înainte, Sorin Grindeanu, actualul premier desemnat, informa parlamentul că proiectul s-a derulat conform legii.
Elena DUMITRU, Mihai MUNTEANU
A contribuit Ana POENARIU
Documentele #PanamaPapers au fost obținute de către Süddeutsche Zeitung de la o sursă anonimă. Publicația germană a oferit datele organizației International Consortium for Investigative Journalism care a cooptat RISE Project în acest proiect.