Rise Project Tu ce mască porți?
Chiar în zilele de vârf ale pandemiei, când medicii se îmbolnăveau pe capete în spitale din cauza crizei de echipamente, Clanul Cămătarilor intermedia pe piața neagră milioane de măști chirurgicale, aduse de la depozitul unei grupări din China Town.
La adăpostul certificatelor false, crima organizată afectează sănătatea populației, prin intermediul contractelor guvernamentale, cu marfă contrafăcută. RISE a identificat măștile de contrabandă în achiziții publice, la instituții precum poliția locală sau Protocolul de Stat.
Negocierile incognito s-au purtat pe aplicații electronice, în benzinării, într-o vilă din Sectorul 2 al Capitalei sau în fața unei florării din zona Pieței Obor.
Fenomenul contrabandei cu echipamente de protecție a căpătat proporții continentale. Autoritățile europene verifică acum firmele care au certificat și măștile intermediate de interlopi în România.
RISE a testat măștile negociate cu ginerele lui Sile Cămătaru în laboratorul special al Armatei. În mod ironic, sunt mai bune decât cele cumpărate de Guvern, prin Unifarm, de la o complice a Clanului Sportivilor.
„CONTACTUL” ȘI FIRAVUL
18 aprilie 2020 / Puțin trecut de ora 13:00.
Marius Hrescu
Suntem în sâmbăta de Înviere, la mijlocul stării de urgență. Mâine vine Paștele ortodox, dar Bucureștiul e mai gol ca niciodată. Parcă suntem numai noi pe stradă.
Într-o benzinărie Lukoil din Sectorul 3, îl cunoaștem însă pe Radu Neag. Este primul intermediar dintr-un șir lung și complicat. Vinde echipamente medicale și de protecție. Are în jur de 40 de ani și un aer ușor boem. I-am spus că suntem oameni de afaceri, nu jurnaliști. Am mai vorbit pe internet despre prețuri, cerere și ofertă.
Facem cunoștință acum și ne anunță scurt: „Va trebui să mergem mai departe.” Dă câteva telefoane, apoi ne punem în mișcare.
Mașina lui rămâne pe loc, plecăm împreună spre Sectorul 2, prin cartierul Pantelimon. Următoarea oprire: benzinăria MOL de pe Șoseaua Colentina. E aproape 14 pm.
În câteva minute apare un bărbat scund și firav. Îl cheamă Marius Hrescu și intermediază chinezării. Aproape orice: de la jucării pe Emag, la ibrice și răzătoare.
Coboară dintr-un Smart bleumarin, echipat corespunzător cu mască chirurgicală și niște mănuși de bucătărie din silicon. Într-o mână ține un telefon, în cealaltă o servietă din piele. Pare ușor derutat. Ne identifică într-un sfârșit, dar salută de la distanță.
”Trebuie să vină și ceilalți”, auzim o voce subțire din spatele filtrului care îi acoperă jumătate din față.
CONTABILA DE OPERAȚIUNI
Următoarea e Raluca Dascălu. Coboară dintr-un BMW X3 negru. Minionă, subțire, tot la vreo 40 de ani. Răspunde de hârtii, deși arborează un aer de vacanță. Zâmbește cald și își cere scuze că a venit în trening.
Cu doamna urmează să vorbim despre factură și să semnăm un soi de contract, pe care va fi trecut și contul bancar unde trebuie să facem plata.
Raluca Dascălu, contabila din ecuație / Foto: RISE Project
Raluca Dascalu are un cazier fiscal bogat. Companiile falimentare pe care le-a administrat în ultimul deceniu au lăsat în urmă datorii de milioane de lei la bugetele publice, bănci și alți creditori. A trebuit să facă potecă în instanțe ca să-și scape averea personală, în numeroasele procese de executare silită începute pe numele ei.
Uneori i-a reușit, alteori a obligat-o instanța să plătească sute de mii de lei ca să mai stingă din creditele luate de companiile sale sau din împrumuturi de la parteneri. La un moment dat, un SRL i-a făcut chiar o plângere penală, dar s-a clasat prin 2012.
Raluca e căsătorită cu Gabriel Dascălu, 45 de ani, mic antreprenor în construcții. Pe numele lui e BMW-ul negru pe care îl conduce. Și soțul are incidente de plată la activ.
Mai cunoscută ar fi însă o asociată de-a Ralucai, Simona Chițac, descoperită de tabloide când un fost iubit i-a incendiat mașina în 2017. Domnul pasional, umblat pe la emisiuni mondene, se numește Daniel Onoriu, este campion național la motociclism, pilot de raliuri, dar și nepot al legendarei soliste Gabi Luncă. Ceea ce-l face automat nepotul lui Emanuel Onoriu, fiul cel mare al artistei și, totodată, starostele clanului țigănesc din Dămăroaia care înalță haotic blocuri în cartierul Bucureștii Noi.
Prietenia „contabilei” cu diva Simona Chițac datează din vremurile în care cea din urmă era perechea pilotului Daniel Onoriu. Au fost partenere până în 2016 în firma de PR (In Progress Media) controlată de Chițac. Agenția a prestat evenimente și comunicare pentru branduri precum BCR Leasing, Academia Militară, BGS (securitate privată), Superkombat (gală de kickboxing) etc
„PENTRU MINE, BANII SUNT O CONSECINȚĂ”
Benzinăria devine neîncăpătoare, când contabila ni-l introduce pe al treilea intermediar, ajuns la scurt timp după ea cu un Range Rover negru, tunat. Sunt prieteni mai vechi. Intră în scenă Radu Mateescu.
Înalt, ras în cap, are aproape 34 de ani și lucrează de 13 în asigurări. Acum e manager la Broadspire România, parte a concernului american Crawford.
Radu Mateescu, broker de măști și echipamente medicale
Mateescu are anturaj comun cu Raluca și promovează intens clubul de motociclism al pilotului Daniel Onoriu (Motorsport Race Management – MRM).
Își cultivă imaginea unui afacerist de top. Sintagma „om de succes” se regăsește în multe dintre postările lui recente. De regulă, împerechează citate motivaționale din el însuși cu propriile ipostaze de baștan. Cu ceas de aur pe mâna stângă și trabuc în dreapta, în mașină sau pe lângă ea, că e plajă în Mamaia sau braseria Lido din București – Radu Mateescu trăiește pe Facebook visul american.
Menține ostentația și personal. „Pentru mine banii sunt o consecință”, ne mărturisește la capătul unui monolog auto-dedicat, pe parcursul căruia ne arată o brățară de membru într-un „gentlemen’s club” de afaceri. Nu-și dă jos ochelarii scumpi de soare nicio secundă și se joacă permanent cu cheile de la SUV.
Zăbovim încă în benzinărie. Mai așteptăm pe cineva care face legătura directă cu importatorul și, până atunci, Mateescu ne descrie combinația. Aflăm, cu ocazia asta, că sunt mai multe rețele care tranzacționează măști în București, fiecare cu depozitul ei.
“Noi suntem împărțiți, că în viața de zi cu zi asta nu e activitatea noastră principală. Eu lucrez pentru un concern mare, american, sunt directorul lor de dezvoltare pe Europa. Dar, fiindcă am networkingul atât de bogat, mi-a picat în mână și asta. Practic, noi suntem primii care avem marfa reală și conformă” – se laudă cu aplomb ultimul venit.
Gruparea nu are doar măști de vânzare, mai spune Mateescu, ci și combinezoane de protecție sau mănuși chirurgicale.
Omul vorbește ca un consultant de vânzări la televizor: “Mergem la un nivel foarte ridicat de calitate și stăm foarte bine la certificate, pe partea de combinezoane. Unifarmul a luat tot de la noi, de aia sunt relaxat. Noi le ducem peste tot, spitale, nu-i problemă. Și sunt foarte bune prețurile. Avem viziere, mănuși made in Germany. Marfă de calitate, nu mizerii. Prima mână.”
Dar Mateescu nu apucă să termine, că apare al cincilea personaj într-un Audi A6 gri. Omul cu cheile de la depozit, ni se explică. Adică, cel care asigură protecția.
CLANUL CĂMĂTARILOR 2.0
Este semnalul că putem să mergem spre locație. Ne urcăm toți în mașini și pornim în coloană spre așa-zisul depozit.
Ultima oprire e tot la o benzinărie MOL, cea de pe șoseaua Fundeni. Din dreapta mașinii Audi coboară ultimul comisionar din lanț. Solid, cu un tatuaj tribal pe piept și tradiționalul tricou Armani mulat – pare un tip umblat des pe la sala de forță.
I se spune Manu Bombardieru, dar în buletin îl cheamă Emanuel Daniel Dan. Are 38 de ani și este ginerele temutului lider interlop Sile Cămătaru. El dă tonul mai departe.
Manu Bombardieru, ginerele lui Sile Cămătaru
Manu a copilărit chiar aici, în Colentina, aproape de Dragonul Roșu. Faima a cunoscut-o în 2011, când l-a luat poliția, la pachet cu doi tovarăși, după ce au testat capul unui subofițer SRI cu un scaun de club în sectorul 2 al Capitalei. Motivul agresiunii a rămas neclar până în ziua de azi – s-au împăcat în instanță – deși l-a trimis scurt după gratii.
La percheziții, mascații au găsit atunci două pistoale, 14 cartușe cu bile, trei macete, două boxuri metalice etc. Era perioada în care Manu își organiza propria brigadă și teroriza comercianții din cartier ca să-i plătească taxe de protecție.
Individul s-a remarcat și în 2014, când a sechestrat și bătut un sunetist în clubul său de manele (Tranquilla), unde cântă regulat Florin Salam și alte staruri din industrie. La incident, au participat și bodyguarzii lui Manu, „Rusia” și „Arabu”.
Frații Sile și Nuțu Cămătaru, doi dintre cei mai grei interlopi din România / Foto: Facebook
Victima revendica o instalație de sunet – din care își întreținea familia, după cum a susținut ulterior la poliție – luată cu japca de bombardier pentru sonorizarea optimă a localului propriu. Dosarul s-a îngropat însă la secția 12.
În 2016, Manu a intrat oficial în familia Cămătarilor, cel mai vechi clan criminal din Capitală, fondat în anii 80 de mama celebrilor frați Nuțu și Sile, actualii boși. „Oficial, m-am măritat”, a anunțat Nicoleta, fiica cea mare a lui Sile pe Facebook, după o nuntă cu milioane de paiete. Cuplul are un copil și trăiește azi într-un castel din sectorul 2.
Clanul Cămătarilor, axat pe prostituție și împrumuturi cu dobândă, domină tradițional sectorul 5. La începutul anilor 2000, după plecarea lui Nicu Gheară în exil la Ibiza, Cămătarii deveniseră cei mai puternici interlopi din Capitală.
Manu Bombardieru, între cei doi corifei ai industriei de manele, Adrian Minune și Florin Salam / Foto: Facebook
Noi însă abia acum urmează să facem cunoștință. Lăsăm mașinile lângă benzinărie și ne salutăm cu Manu Bombardieru. Omul nu vorbește mult, dar impune ordine și suntem deja prea mulți: „Doar clienții merg, restul așteaptă aici.”
Clienții suntem noi. Împreună cu el și Marius, firavul cu vocea subțire, intrăm în curtea unei vile cu porți mari de pe strada Porolissum. „Hai în casă să vedem marfa”, ne invită scurt companionii noștri. Doi chinezi stau pe o bancă în curte și ne salută vesel la intrare.
DOAMNA GABI DE LA DEPOZITUL CLANDESTIN
Gabriela Gao, gazda noastră, este soția unui afacerist chinez cu legături interlope
Suntem preluați de o tipă blondă, între două vârste, cu mască pe față și îmbrăcată lejer, ca și cum ar fi de-a casei.
Doamna Gabi.
Holul vilei e sufocat de cutii pline cu măști de protecție. Înăuntru mai are doar 300.000 de bucăți, zice femeia, în timp ce mai deschide o cameră de la parter burdușită cu marfă. Câteva milioane ar fi depozitate altundeva.
Pășim într-un living spațios, multifuncțional, cu marmură pe jos. Gazda ne arată o canapea și se pune la birou. Deasupra ei, o plasmă TV uitată pe Antena 3 rulează o burtieră galbenă cu statistica de infectări în timp real. Doamna Gabi deschide o cutie mare adusă din hol și scoate obiectul muncii, un pachet cu măști. Sunt absolut conforme, garantează solemn.
Ne prezintă însă un model de cutie pe care scrie doar „Face Masks”. Ambalajul nu are tipărit niciun element de trasabilitate al produsului, în ciuda reglementărilor. Lipsesc numele producătorului, al companiei importatoare, numărul lotului, data de fabricație a măștilor. Iar în interiorul cutiei, într-o pungă de plastic, se află îngrămădite 50 de măști albastre.
“E posibil ca la depozit să nu mai fie cutii ca asta, dacă vreți cantitate mai mare. 300.000 am modelul ăsta, restul vă dau albastre. E același standard, diferă doar ambalajul”, explică pedant doamna Gabi.
Cutiile, și ele diferite, cică vin însoțite de mai multe certificate. Unul ar fi conform cu legislația europeană, altul cu cea din Statele Unite. Aveam să descoperim că documentele de atestare sunt false. Ba chiar se contrazic în standarde diferite pentru același tip pretins de mască.
Doamna Gabi ne prezintă mostra: o cutie cu 20 de măști / Foto: RISE Project
La locul faptei, însă, Manu Bombardieru plusează ferm. Certificatele nu sunt o problemă, ne spune și el, doar că trebuie să dăm un avans ca să ne asigurăm marfa. În vremuri de pandemie, măștile se vând ca pâinea caldă. Azi găsești, mâine nu. Stocurile sunt instabile.
“Ideea e în felul următor: la noi se vând de pe o zi pe alta. Dacă sunteți hotărâți și dacă vă convin trebuie blocate pentru că în fiecare zi se dau. A fost un lot acum două zile de șase milioane, nu mai erau. Noroc de la Dumnezeu că le-a intrat azi-noapte. Că dacă nu intrau azi-noapte, nu le mai prindeați. E nevoie să lăsați un avans, cash sau filă cec.”
Ne dăm interesați să cumpărăm un milion de măști. Doamna Gabi face brusc liniște în salon. Manu Bombardierul își revine primul: “Avem câtă marfă e nevoie”. Doar că trebuie să fim serioși ca furnizorii, ne avertizează el, apoi simte nevoia să le facă puțină reclamă: “Gândiți-vă că sunt cei mai tari distribuitori la ora actuală din România și dacă le intră 10 milioane pe săptămână și nu fac față la vânzare, gândiți-vă cât de serioși sunt ei.”
Iar furnizorii dețin casa în care negociem. Ei sunt chinezii din poveste.
CASA JUCĂTORULUI GAO
Vila din Fundeni care servește drept depozit este deținută de afaceristul chinez Feng Gao și de soția lui româncă: „doamna Gabi”, gazda noastră.
Imobilul a mai servit de-a lungul timpului ca sediu social pentru firme folosite în scheme controversate, iar pandemia i-a activat puternic în piață. Una dintre firmele soților Gao (Gaoby Plast) figurează oficial cu două importuri de măști chinezești în sistemul vămii Otopeni. Perioada verificată de RISE: 23 martie – 6 iunie 2020.
Feng Gao, actualul proprietar, s-a stabilit în București la sfârșitul anilor 90. Face comerț în estul Capitalei, zona Voluntari, pe terenul de joacă tradițional al retailerilor chinezi. El și partenerii au legături financiare cu magnatul Dumitru Nicolae zis Niro, proprietarul complexului Dragonul Roșu, în ale cărui standuri desfășoară mărfurile. Niro a fost condamnat pentru trafic de influență.
Nici Feng Gao n-a avut mereu cazierul curat. S-a reabilitat în 2012 pentru o condamnare mai veche din 2006, de un an și jumătate cu executare. Fapta? Șantajase un conațional în 1999. Procesul s-a lungit aproape șapte ani, iar Gao a ieșit mai repede din închisoare, după ce i s-a scăzut perioada de arest preventiv efectuată.
La reabilitare a pozat în cetățean model, arată dosarul, dar anturajul l-a ajuns din urmă. În timp ce-și ștergea cazierul, Feng Gao era țepuit de clanul Săceanu, o veche familie interlopă din Constanța, cu 72 de mii de euro. Chinezul credea că a cumpărat 2,5 kg de aur, dar primise metal fals. Relația dintre ei se legase la un turneu de poker.
Pasiunea pentru jocurile de noroc i-a mai adus lui Feng Gao o belea în 2015. Împreună cu asociații săi chinezi obișnuia să joace în cazinourile bucureştene pe zeci de mii de euro împrumutați de la un interlop violent din Sectorul 3. E vorba despre Sandu Peltz, zis Sandu Hingheru, condamnat pentru cămătărie exact în acest dosar. Aici, chinezii au căzut victime din nou: când întârziau cu plata banilor, Hingheru amenința că îi tranșează cu tot cu copii.
Interlopul a dispărut, fiind căutat de poliție din 2017. Nu e prima ispravă. A mai fost implicat într-un transport de cocaină din Barcelona spre Iași în 2012, iar în 2004 a sărit cu sabia la un rugbyst de la Dinamo
Soții Gao au cumpărat vila-depozit anul trecut cu doar 10 mii de euro.
Le-a vândut-o chinezul Shi Xuming, cu care Gao cutreiera cazinourile bucureștene. Ambii au fost martori în dosarul cămătarului Sandu Hingheru.
Echipa jucătorilor este completată de chinezul-șef, Ni Jianming zis Gioni, omul cu banii mulți. Jianming a învârtit aici afaceri cu resurse minerale, fiind clientul fostelor companii de stat care prelucrau aur, argint și cupru. Folosea vila cu măștile ca domiciliu fiscal pentru compania lui de comerț cu neferoase. A apelat și el la cămătari pentru bani de ruletă, împărțind frățește amenințările.
Partenerii de joacă ai lui Feng Gao au ridicat pe strada în care ne aflăm blocul Fundeni Tower, de 12 etaje, cu alte trei la subsol. Fix la capătul aleii Porolissum (fosta soșea Fundeni nr. 159). Între timp, blocul a devenit hotel, după ce chinezii n-au mai reușit să-și plătească datoriile la stat.
Ni Jianming zis Gioni, cel mai important din grup, a jucat un rol indirect în reabilitarea lui Gao din dosarul de șantaj. Gao le-a spus atunci judecătorilor că lucrează ca vânzător la o mică firmă (Fu Star Com) cu standuri în complexul Dragonul Roșu, condusă de Jianming.
Patronul lui Gao mai apare într-un dosar DNA Constanța, fiind acuzat de dare de mită. Chinezul făcea parte dintr-un grup infracțional care ar fi căpușat portul de la Marea Neagră printr-un artificiu ilegal de taxare a containerelor cu marfă contrafăcută, susține DNA. Rețeaua ar fi inclus un fost senator, un secretar din Ministerul de Interne, directori și angajați din Vamă. Toți cei 39 inculpați au fost achitați printr-o decizie a Înaltei Curți de casație și Justiție.
CEI DE LA OBOR
Ne întoarcem în benzinărie, ceilalți intermediari așteaptă de ceva vreme rezultatul. Valoarea măștilor negociate în vilă depășește jumătate de milion de euro. Contractul nu-i semnat încă, dar cifra încinge discuția. Unii vor să știe deja cum își încasează comisioanele.
Între Radu Mateescu și Manu Bombardieru ies câteva scântei. Primul licitează un pic. Mai vrea să ne arate măști, să ne ducă și la alt depozit.
”Ai mă răbdare, ai ceva la cap?!”, șuieră celălalt.
Interlopul vorbește cu noi, dar se uită urât la Mateescu: “Nu prea se mai ascultă locurile care sunt aici, ierarhia, și se trezesc unii să vorbească. Nu te pot lăsa să iei de acolo, că e un preț mai mare pentru noi și nu ne convine. E aceeași marfă, dar el nu a știut că aici e marfă, ai înțeles?”
Încă strigă unii la alții, dar sunt suficient de familiari încât să intre împreună în mașina bombardierului ca să continue în privat. Marius Hrescu, intermediarul firav, profită de tămbălău și se strecoară spre noi. Sugerează discret să mai vedem un depozit în Obor. Marfa e de calitate și la același preț. Acceptăm.
La ora 16:30, ne întâlnim în fața Magazinului Obor. Pe stradă nu-i țipenie de om. Rar, câte o mașină mai sparge liniștea. Marius Hrescu ne așteaptă lângă o gheretă de flori împreună cu trei bărbați, care scot instantaneu câteva modele de măști chinezești, dar fără să ne arate cutii sau documente de conformitate. Vorbim în mijlocul străzii.
“Avem un milion. Ne trebuie transfer bancar prin BRD, Unicredit, Garanti și Raiffeisen. Nu lucrăm cu cash. Cine-ți cumpără cu cash să se ducă la pușcărie. Faci virament. Stăm aici împreună, cu 10 milioane în brațe. Vine tirul oriunde și poți să verifici cutie cu cutie”, stabilește rece unul dintre bărbați.
Ok, zicem, dar certificatele? A, nu-i problemă, toate sunt conforme.
Corespondența RISE cu intermediarul Marius Hrescu, pe tema certificatelor de conformitate care ar trebui să însoțească măștile
“Avem marfă de cea mai bună calitate”, subliniază și Marius, imediat după discuții. Vrem totuși să ne convingem și îl rugăm să ne trimită documente pentru măștile negociate în ambele locații. Se execută pe whatsapp. Din hârtii, obținem o informație esențială: firma care distribuie oficial măștile chinezilor din Fundeni.
Se numește EvaTech Electonics.
ȘI GHICI CE CADOU ÎȚI FACE POLIȚIA
17 mai 2020 / Două zile după ridicarea stării de urgență.
Elena, o cititoare RISE, aude din balcon zarvă mare pe strada unde locuiește, în cartierul Bucureștii Noi, din sectorul 1 al Capitalei.
Angajații de la Poliția Locală împart gratuit vecinilor pachete cu măști de protecție. Lumea se adună ca la urs. Coboară repede, înșfacă un pachet cu douăzeci de bucăți și își scrie numele pe un tabel, împreună cu zeci de vecini bucuroși. Acțiunea poliției este relatată în Buletin de București.
Măștile sunt împărțite în pungi de plastic transparente. În interiorul pachetului se află o hârtie cu data fabricației, numele producătorului chinez și cel al importatorului, EvaTech Electronics.
Este aceeași firmă care apare pe certificatele măștilor negociate cu ginerele lui Sile Cămătaru, o lună înainte, în ajunul Paștelui.
Măștile sunt dăruite de poliția locală în pachete de 20 de bucăți. „Mască de unică folosință igienică” – scrie pe hârtia albă din pachet. Data fabricației: martie 2020. Termen de utilizare: maxim 3 ore. Așa-zisul certificat de importator specifică însă că sunt „măști medicale de unică folosință”.
Primăria Sector 1 nu a răspuns deloc solicitărilor noastre. Poliția Locală susține că ”nu a încheiat niciun contract cu operatorul economic EvaTech Electronics”, iar directorul instituției, Ionuț Deaconu, refuză să ne arate certificatele de conformitate ale măștilor distribuite de subordonații săi prin sector. Sunt informații confidențiale, invocă funcționarul.
Pachetele de măști nu sunt cumpărate direct de la chinezi, ci de la o terță firmă (Farmimplant SRL). Contractul a fost semnat pe 6 mai. Valoarea totală: 11, 2 milioane lei pentru 5,1 milioane măști.
Înseamnă 2,1 lei bucata (cu tva) – mai ieftin decât au negociat reporterii incognito cu Manu Bombardieru (2,5 lei masca).
ADINA ȘI CHINEZII
În sistemul electronic de achiziții publice, firma EvaTech Electronics figurează că a vândut peste 35.000 de măști chirurgicale către primăria orașului Voluntari, Compania de Apă Olt, Penitenciarul Jilava și RAPPS București. Echipamentele sunt destinate angajaților din aceste instituții.
A dat 200.000 și la Unifarm.
EvaTech este înregistrată în comuna Dobroiești, Ilfov, în vila din spatele casei bătrânești
Axată pe comerț cu aparate electronice, EvaTech și-a extins brusc obiectul de activitate înspre piața farmaceuticelor și articolelor medicale. Momentul e consemnat la începutul lui martie, cu două săptămâni înainte să fie declarată starea de urgență. România tocmai intra atunci în criză de măști, fiind apoi inundată cu ele din import.
În acte, compania Evatech aparține unei tinere de 26 de ani. O cheamă Adina Andrei și are conexiuni trainice cu chinezii de pe strada Porolissum.
Tânăra are inclusiv o asociată comună cu “doamna Gabi” din vila-depozit, soția chinezului Feng Gao. Partenera lor (Daiana Mihai), a fost implicată în comerț cu produse contrafăcute. Vindea echipamente sportive inscripționate “Nike”, “Lacoste”, “Adidas” – confiscate în 2017 de la compania ei, Mirada Exclusiv Trading, care deținea un spațiu comercial în complexul “China Town” din Afumați. Spațiu pe care, tot în 2017, DIICOT Ploiești a pus sechestru într-un alt dosar penal.
Am vorbit cu soțul patroanei EvaTech, Cristian Andrei. Nu face un secret din afacerile cu chinezii noștri:
„Eu am cumpărat măști de la domnul Gao. 100 de mii de măști. Am fost la casa lui din Sectorul 2. Nu mi-a dat certificate. Ai nevoie doar când faci vama. Erau măștile ok, nu m-a interesat. Am cumpărat de la el că avea preț foarte bun. Chinezii iau doar ce este ieftin. Ei văd doar profit. (…) Au fost bagabonți, nu aveau certificate presupun și au folosit de ale mele. Deci, n-am legătură. Doar că am cumpărat de la Gao și e posibil să fi primit ei documentele prin X și Y. Primele trei milioane de măști le-am vândut prin intermediari.”
Firma EvaTech Electronics apare în sistemul informatic din vamă cu 10 importuri de măști. Cei trei furnizori ai lor din China sunt Fjtd Freight Forwarder Co Limited, Ethernal Asia Logistics Ltd și Dongguan Shamana Trade Co Ltd. Piața, însă, nu mai e aceeași ca în primăvară, dezvăluie Cristian Andrei, soțul patroanei EvaTech:
„Am acum un stoc foarte mare. Nu mai există clienți. Prețul a scăzut foarte mult. Eu le-am luat la 1.5 lei și nu le pot vinde nici la 80 de bani. Cred că nici 5% n-am dat stat. La un penitenciar, RAPPS, Unifarm, Primăria Sectorului 1. Dar nu direct. (…) Am avut 18-19 milioane de măști. Foarte multe. De la 4 lei, la un leu. Certificatele mele e posibil să fi circulat. Chiar și eu am primit oferte cu certificatele mele de la alții.”
Cei de la EvaTech susțin totodată că nu-l cunosc pe Manu Bombardieru. Firma și-a schimbat recent numele în Eva Healthcare.
BROKERII DE MĂȘTI ȘI MARELE CONTRACT
I-am abordat pe toți cei cu care am negociat incognito măști. Din om în om, am aflat implicațiile rețelei într-o afacere guvernamentală de proporții.
Radu Neag, primul intermediar, s-a detașat repede de asiatici și bombardieri: “Nu i-am văzut niciodată pe chinezi și pe ceilalți până în ziua cu pricina. Eu doar v-am dus să vedeți marfa și să negociați cu ei. Nu știu ce documente v-au dat.“
Pe Marius Herscu, al doilea samsar, l-am întrebat despre certificatele false pe care ni le-a trimis. E mai rezervat acum: „S-a uitat altcineva pe documente, nu m-am eu ocupat fizic de verificare. Am dat la cine se mai ocupă, să se uite pe ele și a zis ok, din ce am înțeles. A fost vreo problemă? S-a întâmplat ceva? Nu am tranzacționat acele măști. (…) N-am așa experiență, le dau la cineva să se uite. Există un site, certipedia sau ceva, bagi acolo și îți spune, nu știu exact.”
A cunoscut-o pe „doamna Gabi” odată cu noi, susține Hrescu.
Dar pe Raluca, doamna cu hârtiile? „Tot așa, ăla cu ăla, ăla cu ăla, ăla cu ăla, s-a ajuns la această doamnă Raluca, care a zis că are pe altcineva și tot așa. Din gură-n gură, ca să zic așa. Ce să facem? Că tu iei de bună credință ce vezi. Îl cumperi și asta e.”
Contactată de RISE, contabila Raluca Dascălu a intrat în defensivă: „Nu am nicio legătură. Pentru altcineva venisem. (…) De cunoscut, îl cunosc (pe Manu Bombardieru – nn), că eram și eu acolo. Când am văzut ce persoane sunt, m-am retras, că eu mi-am văzut de firma mea. M-am dus mai departe. E o adevărată clică acolo, n-am de spus mai mult.”
Am rugat-o totuși să fie mai explicită. Ce clică? Ce relație are cu Manu Bombardieru? Dar cu Mateescu? Atunci ne-a făcut dezvăluirea:
La un moment dat mi-au spus că au și comercializează măști. Prin firma Naguma, dacă-ți spune ceva, că au măști. Și când am văzut despre ce e vorba și ce e acolo, eu m-am retras. Era prima oară când ne-am văzut toți acolo (…)
Îl cunoaște pe Manu Bombardieru, dar nu pariază pe el în domeniu: „Poate avea cunoștințe care aveau aceste măști și probabil își ia și el un comision. Nu cred că știe să vândă măști mai departe (…) Nu mi se pare normal să mă sunați pe mine, să mă întrebați, când știți foarte bine că sunt discuții pe piață. Suntem prea mici pentru probabil ce se întâmplă acolo.”
Manu Bombardieru și Radu Mateescu se cunosc din cartier, spune cel din urmă / Foto: RISE Project
„Consultantul” Radu Mateescu se apără, la rândul său, cu argumentul că joacă în liga financiar superioară: „N-am avut nicio implicare în negocierile din benzinării. Eu am avut relații comerciale cu firma Naguma.”
Michael Topolinski. Foto: Mediafax Foto / Silviu Matei
Atât Raluca Dascălu, cât și Radu Mateescu se referă la compania Naguma Medical Supply, deținută de canadianul Michael Topolinski, care vânează un contract guvernamental în valoare de 15,3 milioane de euro plus TVA, prin care să furnizeze 115 milioane de măști chirurgicale Ministerului Sănătății.
Marfa a fost adusă din China în 30 de avioane Blue Air. Instituția vrea să le distribuie familiilor nevoiașe.
Naguma are peste 100 de achiziții directe prin intermediul sistemului public, în valoare totală de 382 de mii de lei. Cel mai mare contract a fost cu Primăria Sectorului 5 (125.000 de lei). A mai vândut la spitalul Sf Ioan, Pachetul Constanța, prin diverse comune etc.
Canadianul s-a stabilit în România în 2007, ca să facă afaceri în plin boom imobiliar. În 2013, a cumpărat activele Aversa București, aflată în faliment. Radu Mateescu spune că l-a cunoscut pe Topolinski, omul cu afacerea „Naguma”, în mediul de business.
Admite, totodată, că îl știe și pe Manu Bombardieru din cartier: „Dacă stau pe-acolo prin zonă, toată lumea îl știe.”
Cu Michael Topolinski (55 de ani) ne-am întâlnit chiar azi la sediul Aversa. Nu-l știe pe Manu Bombardieru, dar confirmă relația cu Radu Mateescu. L-a cunoscut în aprilie, pe fondul crizei de măști, prin intermediul fiilor săi. De atunci, Mateescu prestează ca intermediar.
„Radu, ca broker, probabil s-a dus la importatori, diferiți. Sunt mulți importatori, Radu probabil s-a întâlnit cu toți și a încercat să găsească prețul corect pentru clienții lui. Era broker. El nu are depozit aici, noi deținem depozitul. E produsul nostru. Brokerul îți aduce un client, eu vând, el ia un comision că a adus clientul.”
Topolinski își amintește și de Raluca Dascălu, contabila de la benzinărie: “Raluca e cineva adus de el (Radu Mateescu – nn) ca și cumpărător.”
Gabriela Gao, soția afaceristului chinez Feng Gao, nu a răspuns până la această oră.
Nici Manu Bombardieru, ginerele lui Sile Cămătaru. L-am căutat la club, la firmă și pe Facebook.
PERICOL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
Certificatele de conformitate obținute de la samsarii cu care am negociat sunt contrafăcute, iar firmele producătoare nu se află pe lista companiilor acreditate de autoritățile chineze să producă și să exporte măști. Nu sunt înregistrate cu operațiuni comerciale nici în România.
Certificatele trimise pe whatsapp de intermediarul Marius Hrescu specifică la emitenți o companie italiană (Ente Certificazione Macchine din Bologna) și o instituție din SUA (Food and Drug Administration).
”Certificat de conformitate” și ”Certificat de înregistrare FDA” scrie mare, cu litere albastre, pe cele două documente menite să ne asigure că măștile negociate cu Manu Bombardieru în vila din Fundeni respectă toate normele legale. Un logo FDA apare impozant lângă vulturul american. Par credibile.
Dar la mijloc e o scamatorie.
Compania Ente Certificazione Macchine, al cărui nume apare pe actele primite de la contrabandiști, nu este acreditată în UE să certifice echipamente de protecție. Italienii au generat un scandal internațional, fiindcă au emis totuși atestate folosite ca paravan pe piața neagră din Europa.
Producătorii europeni de echipamente de protecție au acuzat direct compania din Bologna că încurajează piața mărfurilor contrafăcute, prin eliberarea acestor documente.
Într-un comunicat oficial, firma italiană admite că se află în centrul unui scandal major
“Ce a făcut Ente Certificazione este lipsit de etică, pentru că ei știu că nu sunt acreditați să certifice produse PPE și totuși au făcut-o, documentele fiind folosite ulterior, în mod abuziv, de anumite companii”, reclamă Henk Vanhoutte, secretarul „Federației europene de securitate”.
Această organizație privată reprezintă interesele comercianților de echipamente de protecție și a reacționat public la valul de măști contrafăcute care a inundat continentul.
I-am arătat lui Vanhoutte documentul primit pentru măștile negociate în Fundeni: “Acest certificat nu are nicio valoare, fiind menit să inducă în eroare. Firma din Italia nu verifică și nu testează, doar se uită pe niște hârtii, nu este autorizată.”
Din Statele Unite, biroul de presă al Food and Drug Administration (FDA) a precizat pentru RISE că “este interzisă folosirea numelui instituției pe documente ale unor entități private și că instituția nu eliberează certificate pentru echipamente medicale”.
Utilizarea neautorizată a logo-ului încalcă legea federală americană, cu consecințe civile și penale asupra celor care îl folosesc abuziv, scrie și pe site-ul oficial al agenției americane.
ANCHETĂ ÎN FRANȚA
Certificatul fals pe care l-am primit la Obor
Dacă în cazul măștilor din Fundeni, certificatele amestecau informații false cu date ale unor companii reale, în cazul celor negociate la Obor, documentele sunt măsluite grosolan. Emitentul nu are nicio legătură cu echipamentele medicale sau de protecție. E specializat în certificări pentru pompe hidraulice și utilaje de construcții.
La adresa indicată drept sediu pentru certificatorul autorizat funcționează Școala Superioară de Tehnologie a Lemnului, din Nantes, Franța. Instituția dezvoltă tehnologii de construcții și atât.
“N-avem nicio legătură cu firmele care vând aceste măști. Certificatul este unul fals. Am început demersurile legale împotriva celor care ne folosesc ilegal numele”, susține conducerea Școlii Superioare din Nantes într-un răspuns oficial către RISE.
Departamentul de Protecție a Populației împotriva Fraudelor ar investiga deja acest caz în Hexagon.
Francezii mai spun că un certificat fals, similar cu cel din România, a mai fost folosit în Italia și Ungaria. Marfa contrafăcută ar fi fost fabricată tot în provincia Zhejiang, pe coasta de est a Chinei, unde sunt produse și măștile chirurgicale negociate de noi în Piața Obor.
Totodată, certificatul din Obor a mai apărut și pe un site online din Slovacia. Anunțul a fost șters între timp, dar măștile din fotografii sunt identice celor contrafăcute din București.
CONTEXTUL, DE LA BEIJING LA BRUXELLES
Henk Vanhoutte, secretarul Federației Europene de Securitate
China s-a confruntat în ultimele luni cu fenomenul îngrijorător al zecilor de mii de firme și fabrici înființate peste noapte, pe fondul unei cereri imense la nivel internațional. Încercând să reglementeze piața, autoritățile chineze au publicat o listă cu societățile acreditate să producă și să exporte echipamente medicale și de protecție.
Sunt câteva sute de companii în documentul publicat de camera de comerț import-export a Republicii Chineze, dar nu și numele producătorului măștilor din Fundeni.
“Estimările noastre, care sunt din luna aprilie, arată că în China există 60.000 de companii care produc măști medicale și echipamente de protecție individuală. Este un număr enorm. Iar extrem de îngrijorător e că cel puțin jumătate dintre acestea nu existau la finalul lui decembrie 2019”, ne-a explicat Henk Vanhoutte, secretarul Federației Europene de Securitate, care reprezintă producătorii europeni.
Vanhoutte mai zice că a identificat până acum peste 150 de certificate neconforme care circulă în țările UE și că a informat OLAF, Europol și Directoratul General pentru Justiție din Cadrul Comisiei Europene despre acest fenomen. Procurorii din Germania, Austria și Belgia ar fi început deja să investigheze.
- Până astăzi, România a înregistrat 27.747 de persoane confirmate cu noul coronavirus, iar 1.687 de oameni diagnosticați cu COVID-19 au decedat.
Reporteri: Ana POENARIU, Andrei CIURCANU
A contribuit: Daniel BOJIN
Video: Sergiu BREGA
Editori: Romana PUIULEȚ, Mihai MUNTEANU
Citiți și:
Felia interlopă din afacerea cu măști
Sile Cămătaru, infracţiuni pentru trei vieţI: 279 de ani de închisoare
Rise Project 
Andrei Ciurcanu 
Ionuț Stănescu