Felia interlopă din afacerea cu măști

Întâi a lucrat cu rakeții din Clanul Sportivilor, apoi a monitorizat achizițiile din ministerul condus de Ludovic Orban, iar acum importă măști și combinezoane medicale turcești de la activiștii politici ai lui Erdogan.

O cheamă Simona Ciulavu și, între timp, s-a combinat romantic și financiar cu unul dintre cei mai controversați polițiști români: fostul comisar Petru Pitcovici, anchetat în trei dosare de trafic. Două cu droguri și unul cu influență.

Femeia, condamnată în trecut pentru activități interlope, a preluat o firmă inactivă exact când Organizația Mondială a Sănătății (OMS) declara pandemia de coronavirus, iar câteva zile mai târziu intermedia deja o comandă în numele Unifarm, marcând un profit de sute de mii de euro.

Pe 19 martie, un autocamion ajunge în România încărcat cu un milion de măști de protecție și aproape 30.000 de combinezoane produse în Turcia. Transportul e vital. Europa se confruntă deja cu lipsa acută a materialelor de protecție pentru personalul medical.

Tirul descarcă marfa în curtea Unifarm, după un așa zis blocaj în vama turcă, iar mai departe echipamentele pleacă spre spitale. Măștile sunt simple, în trei straturi, purtate în mod uzual de chirurgi, personal de bloc operator și din secțiile de terapie intensivă.

BSG Business Select se numește firma intermediară dintre furnizorul turc și Unifarm, înregistrată fiind lângă Bucuresti, la parterul unui bloc de pe strada Eroilor din orașul Pantelimon. Iar pentru că a mutat marfa dintr-o parte în alta, a câștigat în jur de 300.000 de euro. Au fost printre singurii care au depus ofertă, cu vreo două săptămâni înainte să se materializeze transportul, ne lămurește Adrian Ionel, șeful Unifarm.

Pe 18 martie 2020, deci cu o zi înainte să le livreze în România, SRL-ul a plătit în Turcia 2.03 lei (0.42 euro) pentru o mască și 36.32 lei (7.5 euro) pentru un combinezon de protecție. A băgat în total  2.976.030 lei (614.400 Euro).

ACTIVISTA LUI ERDOGAN

Producătorul turc este compania HG Promosyon Tekstil, cu sediul în Kucukcekmece, o suburbie a Istanbulului, pe malul european al Mării Marmara. În acte apare o anume Rabia Demir.

Firma a postat pe Instagram fotografia unei cutii de măști identice cu cele trimise în România și două clipuri video din fabrica lor.

Exact aceleași clipuri au mai fost postate însă și pe un alt cont de Instagram, asumat tot de o firmă turcă, dar cu un nume similar, Hasgul Tekstil Promosyon. Aceasta din urmă a fost fondată în 2004 și este deținută de doamna Ulku Farimaz Guler și de soțul acesteia, Ercan Guler.

În 2017, Farimaz Guler era șefa organizației de femei din Istanbul a AK Kadin, partidul de guvernământ fondat și condus de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Profilele de Twitter și Facebook ale doamnei Guler abundă dintotdeauna în propaganda regimului autocrat de la Ankara.

Ulku Farimaz Guler ne-a confirmat, prin intermediul unui angajat care vorbește limba română, că este producător de măști și că firma BSG din Pantelimon a devenit clientul său când i-a căutat o doamnă care a cumpărat marfa.

Cât despre persoana care apare în hârtii? “Rabia Demir este cineva care lucrează cu actele în firmă. Momentan nu mai avem nicio cerere de la BSG.”

„SE MAI RIDICĂ DE LA NAS”

Măștile nu au suportat un adaos foarte mare, dar combinezoanele au costat mai mult decât dublu în România, adică 84,51 de lei bucata.

8000 de măști au fost livrate Spitalului din Hunedoara. Ion Radu Budae, managerul unității, spune că a plătit 2.51 lei plus TVA la Unifarm pe o mască turcească. Sunt de calitate? „Singura problema ar fi că nu au întăritură la nas și se mai ridică”, a observat directorul.

Epidemiologul Sergiu Tasinschi ne explica însă ce standarde ar trebui respectate în aceste zile: “Măștile chirurgicale sunt eficace pentru că rețin particulele mai mari, dacă respectă standardele europene. Scopul unei astfel de măști este să fie etanșă și pentru asta ar trebui să aibă sârma (n.r. întăritura) de pe nas. Celelalte tipuri de măști, cu filtre (FFP2 și FFP3), sunt recomandate de Organizația Mondială a Sănătății în manevre medicale care implică aerosoli. “ 

DIVERSIUNEA CU AVOCATUL  SUSPENDAT

Robert Ionescu. Foto: Facebook

“Astăzi am reușit sa aduc din Turcia în România (prin BSG Business și Akyle Security), primul transport de 1.000.000 măști și combinezoane împotriva Coronavirus! Mulțumesc pentru sprijinul absolut premierului Ludovic Orban și d-lui director general Unifarm, Adrian Ionel !!!”

Așa se laudă pe Facebook avocatul Robert Ionescu în ziua în care echipamentele turcești erau descărcate în curtea Unifarm (19 martie). Postarea însă a stârnit confuzie. Omul nu figurează asociat sau angajat al firmei din Pantelimon. În plus, Adrian Ionel, șeful Unifarm, declara presei, cu această ocazie, că nu știe de unde a apărut firma și cine e avocatul respectiv, deși compania de stat a plătit pentru marfă 4,49 milioane de lei. Așa că Ionescu a fost chestionat public pe subiect.

“(…)Contractul a fost între Unifarm și BSG Business Select. În postarea mea apare și firma mea de securitate (n.r. Akyle Security), dar eu sunt și avocat împuternicit al celor de la BSG. Sunt partenerii mei. Cu Unifarm a fost doar acest contract de 1 milion de măști și 30.000 de combinezoane”, spunea el pentru Libertatea.

Numai că Robert Ionescu a fost suspendat din Baroul București în 2016, fiindcă nu și-a mai plătit taxele, deci nu avea cum să reprezinte firma în calitate de avocat.

Fost viceprimar al Capitalei din partea partidului lui Gigi Becali, Robert Ionescu a fost numit inclusiv șef al Agenției de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială din subordinea Ministerului Economiei, în timpul guvernării PDL.

RISE i-a adresat mai multe întrebări, dar avocatul a refuzat să răspundă: “Importurile de echipamente de protecție fac, în această perioadă, obiectul unui plan de acțiune al organelor judiciare românești și pe cale de consecință, conform legii, nu putem furniza informații privind importurile de echipamente, până la finalizarea acțiunii. Primiți, vă rog, asigurarea distinsei mele considerații”

SIMONA ȘI CLANUL SPORTIVILOR

BSG Business Select SRL funcționează sub această denumire din decembrie 2019. Până atunci, timp de opt ani, mai precis din 2011, n-a avut nicio activitate. Apartamentul din Pantelimon, unde firma e înregistrată, reprezintă doar sediul ei social. Balconul de la parter are rufe puse alandala pe sârme, un geam e acoperit cu un cearșaf.

Până luna trecută, firma a avut ca unic asociat un cetățean iranian. Lucrurile s-au schimbat fix în ziua de 11 martie, când Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemie de coronavirus.

Pachetul majoritar a fost preluat atunci de o femeie cu un trecut tulbure, Simona Ciulavu (44 de ani). Câteva zile mai târziu, pe 16 martie 2020, firma era înregistrată ca plătitoare de TVA, deci aptă de operațiuni comerciale, iar pe 18 transporta deja echipamente către Unifarm. 

Patroana BSG Business Select, Simona Ciulavu, a fost arestată pe 17 septembrie 2006 pentru șantaj și aderare la una dintre cele mai vechi grupări criminale din București, Clanul Sportivilor. Avea 30 de ani, iar anchetatorii au surprins-o într-una din secvențele unui război interlop de uzură. „Sportivii” își disputau atunci controlul Capitalei cu frații Cămătaru.

Simona Ciulavu era angajată ca economist la Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, sub coordonarea Ministerului Administrației Publice. Aliată cu interlopii, dar și cu o inspectoare din primăria Capitalei, femeia a încercat să scoată violent din piață un operator de transport persoane pe o linie de maxi-taxi între Huedin și Aeroportul Băneasa.

Drept urmare, a stat în arest șase luni, iar dosarul a tot trenat. După ce a ieșit din spatele gratiilor, s-a angajat la Primăria Capitalei, în epoca Videanu, când viceprimar era însuși Ludovic Orban (iulie 2004 – aprilie 2007). Apoi, în iunie 2008, s-a transferat pe post de consilier principal în direcția de monitorizare a achizițiilor din ministerul Transporturilor, condus de același Ludovic Orban.

Anul următor, Ciulavu a fost suspendată din ministerul Transporturilor după ce legăturile sale penale cu Clanul Sportivilor au devenit publice. Radu Berceanu, ministrul de la acea vreme, susținea că Ciulavu a fost adusă în instituție chiar de Ludovic Orban, actualul premier: “Doamna Ciulavu a fost colegă, bună prietenă și apropiată colaboratoare la Primăria Capitalei a domnului ministru Ludovic Orban. Domnul Ministru Ludovic Orban, datorită acestei apropieri strânse și prietenii de nezdruncinat, a luat-o la Ministerul Transporturilor, anul trecut, în luna mai. Ca să poată s-o ia, pentru că știa că are o serie de lucruri, i-a acceptat venirea fără cazier sau cu cazier nu știu cum, parțial color, pe proprie răspundere”, declara Radu Berceanu în 2009 pentru agenția Mediafax.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Berceanu nu-și mai amintește astăzi de cazul Simonei Ciulavu, dar avea un termen de comparație, spune el, dintr-un mandat anterior la ministerul Transporturilor: “Un ministru care vine după doi ani în același loc (minister – n.r.) își dă seama de tot felul de lucruri”.

Dosarul Sportivilor a trenat opt ani, până în 2014, când Înalta Curte de Casație și Justiție i-a condamnat pe membrii grupării. Simona Ciulavu a primit un an și opt luni de închisoare cu suspendare pentru participare la grup infracțional organizat. În tot acest timp, și-a văzut de afaceri.

GRUPUL „PEPI”

La un moment dat, pe 25 octombrie 2018, Simona Ciulavu a postat pe Facebook mai multe fotografii dintr-o cramă din Italia, în care îl vedem și pe fostul comisar de poliție, Petru Pitcovici, actualul ei iubit.

Înainte să apară în pozele doamnei Ciulavu, Petru Pitcovici zis Pepi, fost comisar-şef la Direcţia Generala Anticorupţie, fusese arestat în dosarul omului de afaceri Puiu Popoviciu, privind vânzarea a peste 200 de hectare din terenul fermei Băneasa. Dosarul a fost trimis în judecată în 2012.

Pitcovici ar fi încercat să determine un polițist judiciar de la DNA să nu facă cum trebuie actele premergătoare începerii urmăririi penale în cazul Popoviciu și astfel să rateze dosarul. Pentru asta a primit în 2017 doi ani de închisoare cu suspendare.

Un an mai devreme, în 2016, Pitcovici a fost luat pe sus și la DIICOT. Procurorii susțin că ar fi sifonat informații dintr-o anchetă de trafic internaţional de droguri și că ar fi avertizat un afacerist, Dan Sandu Simion zis “Dan Chioru”, că era filat. Altminteri, Pitcovici a mai fost anchetat la începutul anilor 2000 pentru dispariția a șase kilograme de cocaină în afacerea „Venezuela”.

Petru Pitcovici. Foto: Răzvan Chiriță /Mediafax Foto

Petru Pitcovici. Foto: Răzvan Chiriță /Mediafax Foto

Petru Pitcovici nu mai lucrează în poliție din 2016, acum fiind consilier juridic la o firmă de pază și securitate. Este aceeași companie amintită din senin pe Facebook, în postarea avocatului Robert Ionescu, care se lăuda cu transportul de măști și combinezoane turcești. De altfel, în Akyle Security, avocatul Ionescu este asociat cu tatăl comisarului, Constantin Pitcovici (80 ani), dar și cu sora Simonei Ciulavu, Firuța Marieta Marcu. Aceasta din urmă lucrează și la stat: întâi la DSP Gorj, acum la o direcție județeană din subordinea Ministerului Agriculturii.

Simona Ciulavu se mai intersectează cu avocatul Robert Ionescu într-o companie de consultanță (Central Board of Smart Consultants). Tot consultanță mai face și prin altă entitate (Global Eurobusiness Solutions).

În ambele apare și Monica Daniela Neguț (administrator sau asociat), unul dintre pionii folosiți în afaceri de magnatul Nelu Iordache, supranumit regele asfaltului. Soțul Monicăi Neguț, Genovel, este finul lui Nelu Iordache, fost angajat al acestuia (la Romstrade) și partener în multiple operațiuni de spălare și deturnare de bani care au generat dosare la DNA.

Nelu Iordache, judecat în prezent pentru fraudă*, și-a sporit cifra de afaceri în mandatul lui Ludovic Orban de ministru al Transporturilor, de la 65 de milioane de lei (2006) la peste 800 de milioane (2008). O parte din bani vin din contractul de 1.2 miliarde de lei pentru reparația Transalpina. Investiția s-a aprobat printr-o hotărâre de guvern inclusă pe lista suplimentară a ședinței din 18 septembrie 2008, iar nota de fundamentare a fost semnată chiar de Ludovic Orban.

Și fostul comisar Petru Pitcovici, prietenul Simonei Ciulavu, este un apropiat al magnatului Nelu Iordache. Au fost surprinși amândoi de paparazzi jucând șah în timpul unei petrecerii de Revelion la care a participat și ambasadoarea Olandei în România, Stella Ronner Grubacic.

TREABA MERGE MAI DEPARTE

”Urmează să mai facem și alte transporturi din Turcia către România. Vom aduce în tranșe încă 10 milioane de măști și cinci milioane de combinezoane. Plus alte echipamente sanitare. Încercăm cât se poate de repede”, declara public avocatul Robert Ionescu, reprezentantul grupării, pe 21 martie 2020. Și s-au pus pe treaba.

BSG Business Select, patronată de Simona Ciulavu, a mai adus în România încă 3.074.400 măști și 21.540 combinezoane de protecție. Marfa a importat-o tot de la același producător turc și a plătit pe ea în total 1.457.198 euro, din care 4400 euro  reprezintă costuri de transport. Tranșa nouă a fost facturată pe 4 aprilie 2020 și a ajuns în țară săptămâna trecută.

Al doilea transport însă nu a mai fost dedicat Unifarm, ci altor instituții. Firma a făcut oferte către UM 01812, Inspectoratul de Poliție Vâlcea, Centrul de Cultura și Artă al Județului  Salaj, Primăria Leordeni și Consiliul Județean Buzău. Deocamdată, singurii care au acceptat sunt militarii de la UM 01812, din Moara Vlăsiei, județul Ilfov.

În total, până acum, BSG Business Select a importat măști și combinezoane în valoare de 2.071.598 euro.

Patroana Simona Ciulavu nu ne-a răspuns la telefon și nici la mesaje.

„NU-I CUNOSC, AM INTERVENIT DOAR PENTRU DEBLOCAREA CONTRACTELOR”

Premierul Ludovic Orban. Foto: Alexandru Dobre / Mediafax Foto

Premierul Ludovic Orban. Foto: Alexandru Dobre / Mediafax Foto

În schimb, am vorbit cu premierul Ludovic Orban.

“Nu o cunosc personal pe doamna Ciulavu, nu-mi spune nimic numele. N-am avut nicio interacțiune personală. Ca ministru, relaționam direct doar cu cei care conduceau AM-urile, AM POST. Deci nu am avut legătură directă cu ea. Nu-mi aduc aminte nici din primărie, nu știu unde a lucrat acolo. Vă dați seama, ca viceprimar sau ministru, poți să te intersectezi la un moment dat, dar n-a făcut parte dintre persoanele cu care să fi lucrat direct. Iar în ceea ce spuneți legat de măști, că i-am ajutat pe ei… nu i-am ajutat pe ei, ci am intervenit atât eu, cât și alți miniștri, pentru ca Turcia să deblocheze cantitățile contractate, fie prin ONAC, fie prin Unifarm, fie prin Crucea Roșie. Nu e o intervenție pentru o firmă anume. Am vorbit inclusiv cu vicepreședintele Turciei. Am făcut demersuri pentru că noi aveam contracte semnate care trebuiau livrate din Turcia. Erau mai multe cu furnizori de acolo, înghețate ca urmare a interdicției de export dată de autoritățile turce și am intervenit pentru deblocarea cantităților contractate. E vorba despre produse medicale pentru România.”, a comentat Ludovic Orban pentru RISE.

Despre avocatul Robert Ionescu, Orban spune că doar a auzit, dar nici pe el nu-l cunoaște personal: „Repet, nu am avut nicio legătură cu această contractare. Nu am avut nicio intervenție directă legată de acest contract. Intervențiile pe care le-am făcut, au fost doar pe canale diplomatice și direct pentru a convinge autoritățile turce să permită plecarea din țară a cantităților contractate de mai multe entități. Nici nu am avut o evidență a tuturor contractelor.

PROTECȚIA STATULUI

De departe, cea mai prolifică firmă a grupării „Pepi” este cea axată pe servicii de protecție, Akyle Security, pentru care lucrează acum fostul comisar Pitcovici. Mufată la bani publici, compania a încasat de la stat zeci de milioane de lei.

De exemplu, în 2018 a asigurat paza la metrou pentru 10 milioane de lei, iar în 2019 a reușit să obțină un alt contract de 46 de milioane tot cu Metrorex . Ambele sunt în în asociere cu alte firme de pază, iar cel din 2019 este încă în vigoare.

Documente obținute de RISE arată că numai în luna februarie Akyle a livrat servicii pentru Administrația Domeniului Statului, Universitatea Politehnică, Ministerul Culturii, Administrația Cimitirelor, Complexul Sportiv Național Lia Manoliu și alte companii de stat.

Tot în februarie, Akyle Security a avut tranzacții cu una dintre firmele de consultanță deținute de Simona Ciulavu, când a virat 127.000 lei către Central Board of Smart Consultants.

Tatăl lui Pitcovici și sora Simonei Ciulavu apar în firmă, dar cercul relațional este completat și de alți foști asociați ai AKYLE Security:

  • Constantin Marcu din Tg Jiu, cumnatul Simonei Ciulavu, fost angajat la Direcția de Sănătate Publică Gorj, pensionat între timp.  
  • Daniela Brăileanu, managerul Spitalului de Psihiatrie Săpunari din județul Călărăși.  Firma nu a apărut niciodată în declarația ei de avere. Brăileanu a fost numită șefă la Săpunari în 2010 de Răducu Filipescu, președintele Consiliului Județean Călărăși, în prezent senator PNL. Brăileanu este fosta soție a lui Iulian Iacomi, fost membru PNL, fost deputat și actual primar PSD la Lehliu Gară.
  • Elena Mihaela Neagu, fostă directoare a complexului Olimpia. Controversată la rândul ei, Monica Daniela Neguț derulează contracte de milioane pe bani publici, cu alte firme celebre (Best Achizitii și Libro Events). Clienții sunt diverși: zeci de spitale, Primăria Capitalei, Transgaz, Primăria Sectorului 5 etc.
  • Nicușor Silimon este cel care a fondat și administrat  firma în 2013. Trei ani mai târziu, candida pentru un post de consilier local la sectorul 6 din partea PNL. Nu l-a obținut, dar cert e că în 2019 era pe lista de așteptare pentru o locuință socială.

Firma a mai fost administrată în trecut și de:

Marian Ionel Mândroc, fost ofițer de poliție, fost atașat cu Afaceri Interne al Ambasadei României la Roma (2007-2014). Numele lui a apărut în dosarul cu trafic de minore „Shanghai”. Fostul polițist fusese recunoscut de o minoră forțată să facă sex cu el în fața procurorilor DIICOT, a scris Tolo.ro. Numele lui a apărut și în cazul lui Puiu Popoviciu, dosar în care fostul polițist Petru Pitcovici a fost condamnat la închisoare cu suspendare.

Marius Sorin Bozgan, fost ofițer de poliție antidrog. Numele lui a apărut în operațiunea „Cocaină din Venezuela”, cazul în care au dispărut 6 kilograme de cocaină și în care a fost implicat Petru Pitcovici la începutul anilor 2000.

Liliana Burgui Rădanțu a fost administrator și la Speed Fire Protection, o firmă care oferă servicii de stingere a incendiilor. Unul dintre clienți este Ministerul Culturii

ALTE CONEXIUNI

Simona Ciulavu mai este asociată în firma Smart Products Selection cu sediul în comuna Crăcea din județul Dolj.  Compania a fost înființată în 2019 și comercializează produse alimentare. Asociați, printre alții, sunt Ștefan Gavrilă și Marius Constantin Stoica.

Ștefan Gavrilă (53 de ani) deține și firma de pază North Star Guard SRL. Numele lui apare în dosarul de corupție „ANRP 2”, caz în care fosta procuroare antimafia Alina Bica a fost condamnată definitiv în noiembrie 2019 la patru ani de închisoare. Gavrilă era unul dintre interpușii folosiți de fosta șef DIICOT pentru a disimula proprietăți cumpărate din șpăgi. Omul de afaceri Ovidiu Tender intervenise pe lângă Bica pentru a obţine o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO.

Marius-Constantin Stoica (56 de ani), de profesie consilier juridic, este cel care l-a ajutat pe Cristian David – fost ministru liberal de Interne – să justifice în mod ilegal 60.000 de euro în declarația de avere. Stoica i-a furnizat ministrului datele de identitate ale unei femei care apoi a încheiat fictiv cu mama lui David niște acte de vânzare-cumpărare menite să justifice banii.

 

*Precizare: Inițial, în articol a apărut afirmația eronată că Nelu Iordache a fost “până de curând” în arest la domiciliu. În realitate, a fost arestat preventiv între 02.12.2012 și 07.05.2014, apoi a stat în arest la domiciliu până în 25.08.2014 în dosarul privind deturnarea fondurilor europene destinate construirii autostrăzii Nădlac- Arad. Iordache a fost condamnat la șase ani și trei luni de închisoare în primă instanță. Următorul termen de judecată a fost stabilit pentru 20 mai 2020.

 

Ana POENARIU

A contribuit Romana PUIULEȚ

Ai citit această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!