Costa Rica: pachetul all-inclusive pentru fugari

---

Nu mai departe de acum câțiva ani, au fost cele mai puternice femei din România. Acum sunt însă fugare în America Latină, încercând să pună un ocean între ele și judecătorii din România.

Elena Udrea, fost ministru și parlamentar, și prietena ei, Alina Bica, fost procuror-șef al DIICOT, s-au refugiat în Costa Rica, o țară tropicală din America Centrală. Ele au fost însoțite peste mări de alți români certați cu legea și au fost întâmpinate la destinație de un compatriot confruntat și el, în trecut, cu numeroase probleme judiciare.

RISE Project, OCCRP și săptămânalul Semanario Universidad din Costa Rica au mers pe urmele celor două fugare și au descoperit în Tica – cuvântul de alint al localnicilor pentru țara central americană – un grup mixt de români și costaricani care oferă servicii all-inclusive celor care vor să evite pușcăria.

---

Pachetul all-inclusive conține: cazare, asistență pentru înființarea de firme, medierea unor investiții și, în unele cazuri, chiar și servicii matrimoniale.

Aflați, între altele, din materialul nostru:

• ce spun oficialii din Costa Rica despre șansele ca Elena Udrea și Alina Bica să fie extrădate
• cine este românul care i-a întâmpinat pe fugari în Costa Rica
• cum a inventat acesta, la adăpostul anonimatului, o nouă metodă de transfer instant de bani din România
• care a fost rolul Ioanei Băsescu, fiica fostului președinte, în planurile de viitor ale Alinei Bica
• cum unul dintre beneficiarii serviciilor de tip all-inclusive a ajuns să fie căsătorit de două ori în același timp
• cum traficanți de droguri columbieni au beneficiat de același tip de servicii

---

Refugiați în paradis

Când a ajuns Alina Bica în Costa Rica, în prima parte a lui 2017, țara tropicală fusese din nou declarată statul cu cei mai fericiți cetățeni de pe continentele americane. România se afla pe locul 52 în același clasament și era departe de a fi un tărâm al fericirii pentru fosta șefă a Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Bica petrecuse deja șase luni în arest preventiv și avea trei procese de corupție pe rol. În primul a fost acuzată că a primit mită un teren într-o zonă de lux a Bucureștiului și a fost condamnată, dar nu definitiv, la patru ani de închisoare. În cel de-al doilea a primit o pedeapsă de trei ani și jumătate pentru o mită de 20 de mii de dolari. A făcut recurs la ambele sentințe și este în așteptarea verdictului final din partea judecătorilor de la Curtea Supremă. În cel de-al treilea proces este acuzată de abuz în serviciu într-o afacere imobiliară de 73 de milioane de dolari și nu a primit încă niciun verdict.

Este foarte probabil ca Bica să fi ales Costa Rica fiindcă aceasta nu are tratat de extrădare cu România și deoarece țara central americană este un paradis natural întins între valurile tumultuoase ale Pacificului și apele de smarald ale Caraibilor. Mai sunt însă și alte avantaje conferite de Tica, țara unde Alina Bica și Elena Udrea, care a ajuns și ea în Costa Rica la începutul lunii februarie, au cerut statut de refugiat.

Colegii de la Semanario Universidad l-au intervievat pe Esteban Lemus, președintele tribunalului administrativ pentru migrație din Costa Rica. Acesta a explicat că cererea statutului de refugiat și procesul ulterior cererii elimină posibilitățile de extrădare sau deportare.

În sine, procesul este de durată și are doi pași principali. Primul este solicitarea acestui statut în fața unei comisii compuse din trei persoane care fac parte din biroul de migrație. Cei trei trebuie să analizeze cererea, proces care poate dura până la 11 luni. În acest timp, potențialii refugiați primesc un carnet de solicitant și, dacă după trei luni sunt în aceeași situație, pot cere și permis de muncă. Dacă cererea le este respinsă, Udrea și Bica pot contesta decizia prima dată în fața aceleiași comisii și apoi la tribunalul administrativ pentru migrație. Acest al doilea pas poate dura, potrivit lui Esteban Lemus, între trei luni și un an. Dacă tribunalul dă o soluție favorabilă refugiatului, acesta primește toate drepturile și după trei ani poate deveni rezident permanent. Dacă decizia este negativă, solicitantul de azil riscă să fie deportat. Ca să ajungă la un verdict, autoritățile cer prin Interpol antecedentele judiciare din țara de origine, după ce prelevă amprentele solicitanților.

Oficialul costarican a mai spus că procedurile durează destul de mult deoarece în ultima vreme a crescut numărul refugiaților din Nicaragua, țară vecină care se confruntă cu o gravă criză politică. El a mai spus că în ultimii ani au fost puține cazuri de români care să solicite statut de refugiat în Costa Rica însă a avut cazuri de cetățeni ruși. De fapt, între 2012 și 2014 nu a fost nicio solicitare din partea vreunui român, în timp ce în 2017 s-a înregistrat una, iar, în 2018, nu mai puțin de cinci cereri.

Planul A, planul B și alți inculpați

Nu este clar dacă Costa Rica a fost prima alegere a Alinei Bica deoarece, înainte să ajungă în America Latină, fostul șef al DIICOT a făcut o altă mutare. În primăvara anului trecut, cu două luni înainte de a călători prima dată în Costa Rica, Bica a înființat o firmă denumită Amris International Lawyers SLP în Madrid, Spania. Actele acestei companii au fost întocmite cu sprijinul Ioanei Băsescu, fiica fostului președinte. Aceasta a emis la cabinetul său notarial din București un act prin care fostul șef al DIICOT și Rozemarie Isis Gudrun Olănescu, fostă consilieră din Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) de pe vremea când acest minister era condus de Elena Udrea, au împuternicit-o pe o altă avocată din România, Olivia Beatrice Mihalache, să le reprezinte în fața autorităților spaniole pentru a înființa firma Amris. Gudrun Olănescu are și ea probleme în justiție, fiind trimisă în judecată de DNA pentru o mită de 25 de mii de euro pe care ar fi cerut-o pe când era consilieră la MDRT. Și Ioana Băsescu este inculpată într-un dosar de spălare de bani și finanțare ilegală a campaniei tatălui ei, alături de Elena Udrea.

 

Firma din Spania nu pare a fi derulat vreo activitate până în prezent, iar Alina Bica s-a stabilit între timp peste ocean. După prospecțiunea inițială din iulie 2017, fostul procuror s-a întors în Costa Rica chiar de ziua națională a României. A fost acompaniată de soț, Mircea Bica, și el cu probleme în justiție dar și de un om de afaceri, Călin Silviu Pop, pe care Bica l-a reprezentat în scurta sa carieră de avocat într-un caz de corupție. Pop are deja o condamnare cu suspendare la activ și așteaptă verdictul final într-un alt caz aflat pe rolul instanțelor.

Elena Udrea a aterizat și ea în San Jose, capitala Cosa Rica, în februarie 2018. A fugit la timp. În iunie a fost condamnată, definitiv, la șase ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”. Cu două luni înainte, în aprilie 2018, un alt fost demnitar român, și el inculpat, Sergiu Diacomatu, a vizitat Costa Rica. A intrat pe 14 aprilie 2018 și a plecat patru zile mai târziu. Poreclit Bancomatu’, Diacomatu, un fost apropiat al Elenei Udrea, a fost directorul adjunct al Agenției Naționale a Restituirii Proprietăților (ANRP) și este judecat în dosare de restituiri ilegale de terenuri. Într-unul dintre procese este inculpat alături de Alina Bica. Diacomatu a declarat pentru RISE Project că nu s-a întâlnit cu cele două femei. A spus că a fost în vacanță și că l-am amuzat cu întrebările noastre deoarece e un fapt bine cunoscut că nu se mai înțelege de multă vreme cu Elena Udrea sau cu Bica.

În Costa Rica, informațiile privitoare la tranzitul prin punctele de graniță sunt date publice,  consemnate într-un registru de frontieră. Costa Rica se află pe primele locuri în lume în ceea ce privește transparența datelor. Sunt ușor de accesat nu numai registrele de frontieră ci și informațiile despre căsătorii, decese, firme comerciale, tranzacții imobiliare și toate actele întocmite de notari locali. RISE și jurnaliștii din Costa Rica au documentat din surse publice în amănunt intrările și ieșirile dar și afacerile românilor în această țară.

Cu toate acestea, Elena Udrea a acuzat o conspirație împotriva ei, după ce RISE a publicat în februarie 2018 știrea despre prezența sa și a Alinei Bica în San Jose.

“Mă întreb cine plătește această costisitoare deplasare a unui obscur site de știri livrate de Securitate??? (…) Mă întreb ce urmează? Or să trimită pe cineva cu neurotoxină, după modelul încercării de asasinat de la Londra din martie, împotriva fostului spion rus Serghei Skripal, refugiat acolo?”, a spus Udrea într-un post pe Facebook. Este foarte posibil ca fostul ministru să încerce să joace această carte a persecuției în încercarea de a obține statutul de refugiat.

---

---

După publicarea informației referitoare la Udrea și Bica în Costa Rica, reporterii RISE au primit mesaje de pe un cont anonim de Facebook care ne-a transmis să avem grijă fiindcă locul unde stăm în Costa Rica a fost descoperit.

Reporterii RISE nu au ajuns însă în Costa Rica, lucru pe care și doamna Udrea îl poate verifica în registrul de frontieră al acestei țări.

 

Omul din Costa Rica

După cum RISE  a dezvăluit anterior (AICI), Alina Bica a înființat, la puțină vreme după ce s-a stabilit în Costa Rica, o societate comercială denumită ASP Centroamerica. Ea s-a implicat în firmă împreună cu soțul ei și cu omul de afaceri Călin Silviu Pop. Prin aceeași companie și-a făcut însă intrarea în scenă și un alt cetățean român, Mihai Rădulescu. Acesta a fost omul de contact al Alinei Bica în Costa Rica. El a pus la dispoziția fugarilor casa sa, o vilă cu două etaje, dintr-o suburbie a capitalei San Jose, le-a recomandat un notar și a devenit reprezentantul legal al companiei în relația cu autoritățile locale. De altfel, și sediul ASP Centroamerica se află tot în această casă.

Mihai Rădulescu s-a mutat încă din 2012 în Costa Rica și a lăsat în spate, în România, o istorie tumultuoasă. Bica și anturajul nu au fost primii români cu probleme penale pe care i-a găzduit și cărora le-a oferit serviciile sale în Costa Rica.

Rădulescu are acum 51 de ani și a fost arestat de două ori în anii ‘90, conform unui cazier judiciar emis în 2002. Prima dată, în 1991, pentru complicitate la furtul a 36 de sticle de whisky, 192 de ciocolate Mars și a câtorva pungi cu piper (!) dintr-un magazin din București, de la gara Basarab. Al doilea arest a venit patru ani mai târziu, în 1995, pentru fals și evaziune fiscală. Ulterior însă, în prima decadă a anilor 2000, înainte să plece în Costa Rica, Rădulescu a fost anchetat de către DNA pentru afaceri mult mai serioase care au produs pagube de milioane de euro firmei de stat Electrica Serv SA. Aflați mai multe despre afacerile sale din România AICI.

Documentele din anii ’90 detaliază rolul lui Mihai Rădulescu în operațiunea furtul de la Aida

Rocada transcontinentală

Rădulescu a decis să părăsească țara și să se mute peste ocean în 2012 când în România se acumulaseră norii grei anti-corupție deasupra afacerilor sale.

A pășit pentru prima dată pe pământ costarican pe 13 iulie în acel an și de acolo lucrurile s-au derulat rapid.

După patru săptămâni s-a căsătorit cu Josselyn Auxiliadora Granizo Garcia, o localnică de 18 ani. Aceasta, potrivit registrului de frontieră, nu călătorise niciodată în afara Costa Ricăi înainte să-l cunoască pe român.

Prevăzător, anterior căsătoriei, Rădulescu și-a pus la adăpost banii pe care i-a adus din România. A semnat, împreună cu viitoarea soție, un acord prenupțial prin care cei doi își țineau banii și proprietățile separate: “Domnul Rădulescu are bani pentru investiții, iar aceștia și toate investițiile îi aparțin în exclusivitate”, stipulează contractul prenupțial.

Conform legii, orice străin care stă doi ani în Costa Rica și este căsătorit pentru tot atâta timp cu un cetățean al acestei țări, are drept la cetățenia țării latino-americane. Rădulescu a obținut cetățenia în 2015 și în același an a și divorțat. Pașaportul costarican este foarte prețuit și fiindcă țara nu permite sub nicio formă extrădarea cetățenilor săi.

Martor la căsătoria românului a fost un băștinaș pe nume Manuel Valentin Andrade Gonzalez. În vârstă de 58 de ani, acesta trăia la acea dată în România, unde avea rezidență încă din 2007.

Gonzalez l-a acompaniat pe Rădulescu la prima sa vizită în Costa Rica și 10 zile mai târziu a semnat un document care îi permitea românului să folosească un card VISA care fusese emis în România de BRD pe numele rezidentului costarican. Împuternicirea semnată de localnic îi dădea lui Rădulescu posibilitatea să folosească cardul “în orice tip de comerț”. Astfel, românul nostru a continuat să aibă acces la banii produși de costarican în România.

Sursa banilor cu care Gonzalez îl alimenta pe Rădulescu nu este cunoscută însă, cu puțin timp înainte de plecarea lui Rădulescu din România, costaricanul devenise reprezentantul unei firme din Cipru cu acționari ascunși. Această companie, Basilicata Limited, a preluat majoritatea acțiunilor în firma românească Salubritate SA care deține monopolul în colectarea gunoiului în Deva, Hunedoara.

Salubritate SA a fost implicată într-o serie de scandaluri cu Primăria Devei care a spus că firma a produs pagube bugetului local în timp ce reprezentanții acesteia au reclamat la rândul lor că autoritățile locale îi pun bețe în roate.

 

 

Suita românească

La câteva zile după căsătorie, în august 2012, Rădulescu a primit vizita unei angajate a Electrica SA, Bianca Băican, de profesie psiholog. Rădulescu a fost director în grupul de companii Electrica. Aceasta a pendulat în multe rânduri între România și Costa Rica și s-a asociat cu Rădulescu în două firme înființate în San Jose. Una dintre ele, acum dizolvată, s-a numit “La Mama”. Băican a vizitat ultima oară Costa Rica la finele anului trecut.

Fosta soție, Sanda Elena Mateescu, l-a vizitat și ea pe Rădulescu în Costa Rica de mai multe ori. Prima dată în 2015 și ultima dată pe 1 mai, în acest an. Și ea apare în actele unei firme din Costa Rica alături de Rădulescu. În total, românul a înființat cinci firme în această țară.

Într-una dintre acestea, numită Inversiones Cospol de Costa Rica, Rădulescu s-a asociat cu fosta nevastă dar și cu avocatul român, Adrian Drăghici, care la data intrării în Costa Rica se afla în aceeași situație cu Alina Bica sau Elena Udrea. Încerca să evite spectrul pușcăriei. Drăghici a intrat în țară în februarie 2014 și în iulie s-a căsătorit și el cu o localnică. Nu a mai rămas însă în Costa Rica deoarece a primit o pedeapsă de trei ani cu suspendare și s-a întors în România în martie 2015. Aici s-a căsătorit în același an fără însă a divorța, în prealabil, de nevasta sa din Costa Rica. Acesta ne-a declarat că a trimis actele pentru divorț însă nu știe ce s-a întâmplat cu ele și a acuzat reporterii RISE că sunt plătiți de Udrea sau Rădulescu “ca să facă valuri”. A adăugat și că a fost una dintre victimele lui Rădulescu pe care l-a caracterizat drept o persoană foarte violentă. Ceea ce nu a spus este că a fost avocatul acestuia într-un litigiu imobiliar și că a avut chiar o firmă care a funcționat la adresa lui Rădulescu din București până anul trecut.

Reporterii de la Semanario Universidad au găsit-o pe soția lui Drăghici din Costa Rica însă aceasta s-a mărginit la a spune doar că au avut o relație de câteva luni și că acesta a dispărut.

Autoritățile din Costa Rica și-au dat seama încă din 2009 că cetățenii străini pot profita de legile permisive de acordare a cetățeniei și au încercat să prevină abuzul. Căsătoriile aranjate, efectuate doar în scopul obținerii pașaportului costarican, sunt considerate ilegale iar părțile implicate, însurăței, martori și notari pot fi condamnați la pușcărie. În același timp, mariajele de complezență pot fi anulate și cetățeniile rezultate pot fi și ele revocate.

Rădulescu nu a dorit să ne acorde un interviu însă a purtat ieri un dialog succint cu reporterii Semanario Universidad prin telefonul de la poarta complexului de vile unde locuiește. El a declarat că le cunoaște pe Bica și Udrea însă nu știe ce fac acestea în Costa Rica. A spus că el doar le-a recomandat un notar care să se ocupe de documentele de care românii aveau nevoie. Același notar, Damaso Ruiz Carrion, i-a întocmit actele care i-au fost necesare lui Rădulescu de-a lungul anilor. El a oficializat căsătoria românului, a semnat contractul prenupțial sau împuternicirea pe care costaricanul Gonzalez i-a dat-o pentru a-i folosi cardul bancar din România.

Partenerii RISE Project din Costa Rica au descoperit că același Ruiz Carrion a oficializat în 2012, anul când s-a însurat și Rădulescu, și căsătoria unui traficant de droguri columbian cu o localnică. José Fernando Medina Chica, zis Fer, a coordonat în ultimii ani transporturi de tone de cocaină pentru grupări din Medellin și Cali. Și Fer a obținut cetățenia costaricană care ar fi trebuit să-l protejeze de o posibilă extrădare însă, spre ghinionul său, anul trecut a călătorit în Columbia și a fost arestat. Acum își așteaptă extrădarea în Statele Unite. Alți cinci membri ai grupării lui Fer au fost arestați. Și ei aveau pașapoarte costaricane.

Reporterii RISE și colegii de la Semanario Universidad au încercat să ia legătura cu notarul însă acesta nu a răspuns mesajelor sau telefoanelor noastre.

Nici Elena Udrea și nici Alina Bica nu au dorit să discute cu noi deși prima a văzut cu siguranță mesajele pe care i le-am trimis pe whatsapp.

 

Hulda Miranda (Costa Rica), Nathan Jaccard (Colombia), Ana Poenariu, Attila Biro, Paul Radu