12/06/2017

RISE a urmărit o celebră șpagă românească până în insula Madagascar din sud-estul Africii. Aici, banii au ajuns într-un complex turistic, ridicat pe o plajă exotică ascunsă după o pădure tropicală.

Șpaga a primit-o Radu Măzăre, susțin procurorii, atunci când era primar și călătorea frecvent pe mai multe continente pentru distracție și profit. Ar fi intermediat-o magnatul Elan Schwartzenberg, prieten vechi cu Mazăre și cel care alimenta sistematic contul bancar al acestuia. Colaborarea lor s-a întins peste un deceniu, dar a sfârșit prost când Mazăre a fost săltat de DNA.

Schwartzenberg era deja plecat din țară. Poliția îl caută de un an, dar l-a pierdut, între timp, și pe cel acuzat că a plătit mita: israelianul Avraham Morgenstern, dispărut recent fără urmă.

Iată, însă, ce s-a întâmplat cu banii în Madagascar.

TRIBUL LUI MAZĂRE Niciun străin nu poate să cumpere, ca persoană fizică, pământ în Madagascar, una dintre cele mai exotice destinații turistice de pe mapamond. În Țara Malgașilor, cum mai este cunoscută insula africană, a patra ca mărime din lume, străinii pot doar să închirieze terenuri de la localnici.

Așa a făcut și politicianul Radu Mazăre, în urmă cu cinci ani, când încă era primar al Constanței.

Pe 24 aprilie 2012, Mazăre a închiriat un teren de aproape 1,8 hectare pe malul Oceanului Indian, în nord-estul insulei. Mai exact, în Andovokonko Bay, localitatea Ankorikahely.

Contractul se întinde pe 99 de ani și a fost semnat și de fratele său, Mihai Mazăre, care se ocupa, în paralel, și de înființarea companiei Ocean Dunes SARL – proiectată să ridice un complex turistic pe terenul abia închiriat.


Radu Mazăre a spus atunci că terenul era al unui trib local, iar asta a întârziat semnarea documentelor: “Nu aveau acte pentru pământ. Din cauza asta a durat cam patru luni până când a fost gata. Au dezgropat urnele străbunilor, au măsurat, au intabulat, au trecut terenul prin toate formele legale”. Asta declara politicianul pe 26 aprilie 2012, la două zile după ce semnase contractul de închiriere

RISE a descoperit că “tribul” lui Mazăre era, de fapt, un tânăr malgaș cu străbuni în România. Îl cheamă Dorin-Freeman Manahadray și este proprietarul celor 1,8 hectare. 

20 aprilie 2013.Mazăre (centru) vizitează terenul din Madagascar, împreună cu proprietarul, Dorin-Freeman (stânga). Foto:Mediafax

20 aprilie 2013. Radu Mazăre (centru), pe terenul din Madagascar, împreună cu proprietarul, Dorin-Freeman (stânga) și administratorul Ocean Dunes, Călin Șerban. (Arhiva personală/MediafaxFoto)

Dorin-Freeman vorbește fluent româna, deși s-a născut la peste 7.000 de kilometri de București. Este fiul Lăcrămioarei Toader, o româncă stabilită de aproape trei decenii în insula africană, unde a condus, până anul trecut, o fabrică de ciocolată. A fost numită în urmă cu patru luni primul consul onorific al României la Antananarivo, capitala Madagascarului, dar procedura n-a fost încă finalizată. 

Fiul ei, Dorin-Freeman, nu doar că le-a închiriat terenul fraților Mazăre, ci a fost timp de patru ani om de bază în Ocean Dunes, ca director logistic și administrativ. A supervizat practic lucrările la noul complex turistic Mantasaly,  construit pe terenul său. Anul trecut, însă, a intrat în conflict cu patronii români, iar acum spune că vrea să-i alunge de pe proprietatea lui.

Domeniul Mantasaly este astăzi, la aproape un an de la inaugurare, un paradis bine ascuns de ochii localnicilor. Are șaisprezece bungalouri standard, dotate cu piscină, multă verdeață și facilități pentru kitesurfing și alte sporturi nautice. Jurnaliștii locali cu care RISE a colaborat la acest subiect au vizitat luna trecută complexul turistic – înconjurat de o pădure tropicală, mlaștini și ocean – pe singura cale rutieră de acces. Poate fi vizitat însă și cu barca sau cu elicopterul. Puțini localnici ajung aici, iar cei mai mulți nici nu știu că există. Paznici înarmați asigură securitatea perimetrului pe timp de noapte și liniștea turiștilor. 

Unul din cele 16 bungalouri de pe domeniul Mantasaly. Foto: Riana Randrianarisoa

Unul din cele 16 bungalouri de pe domeniul Mantasaly. Foto: Riana Randrianarisoa

Acum patru luni afacerea turistică a intrat însă în vizorul autorităților locale, care verifică acuzațiile de rasism ale unor foști angajați, în frunte cu Dorin-Freeman, dar și modul în care compania Ocean Dunes le-a achitat drepturile salariale.

Compania Ocean Dunes SARL și-a raportat ultima situație financiară în 2014, când complexul nu era încă finalizat. Atunci, bunurile firmei valorau peste 500 de mii de euro. În final, resortul a înghițit peste 1,3 milioane de euro, dar banii au circulat prin conturi nedeclarate.

FINANȚATORUL Emilian (Elan) Schwartzenberg, unul dintre pionierii industriei locale de publicitate și fost mogul media, a pus cei mai mulți bani la fundația complexului Mantasaly. Schwartzenberg n-a apărut niciodată, la vedere, în documentele afacerii. Asta pentru că fostul soț al vedetei TV Mihaela Rădulescu l-a folosit ca paravan pe Mihai Mazăre, iar apoi l-a înlocuit cu o companie offshore din Belize.

Cu ieșire la Marea Caraibilor, Belize e una dintre cele mai sărace țări din lume. Domină, în schimb, topul celor mai netransparente zone offshore, furnizând la cheie companii și interpuși pentru politicieni, infractori și afaceriști de pe tot globul.

Casemont Trading Limited, firma lui Schwartzenberg din Belize, a preluat afacerea Madagascar, pe 22 mai 2013, în Israel. Afaceristul s-a întâlnit atunci cu frații Mazăre la un notariat din Tel Aviv ca să-și regleze situația financiară cu ei

Elan Schwartzenberg, în 2011, cu un an înainte să plece din România. Foto: Răzvan Chiriță/MediafaxFoto

Elan Schwartzenberg, în 2011, cu un an înainte să plece din România. Foto: Răzvan Chiriță/MediafaxFoto

“Banii sunt din fondurile mele proprii”, ne-a răspuns, prin e-mail, Elan Schwartzenberg, pe numele căruia autoritățile române au emis anul trecut, în iunie, un mandat de arestare în lipsă, acuzându-l că a intermediat, în 2011, o mită de 175.000 de euro pentru Radu Mazăre. Schwartenberg era deja plecat de patru ani din țară, așa că a ajuns vara trecută pe lista celor mai vânați români. Acuzația: complicitate la dare de mită. 

Magnatul respinge acuzația și detaliază colaborarea cu fostul primar și fratele lui: (…) Acum mulți ani am decis ca ei să îmi propună diverse proiecte, iar eu să le finanțez pe cele care prezintă speranțe de profit. Ei umblau în zone de potențial interes în care eu nu am ajuns”. A revenit apoi și a nuanțat relația financiară: “Ei erau cu idea, munca și ceva bani, eu cu ceva mai mulți bani”.

Colaborarea lor a început imediat după Revoluție, când România făcea primii pași spre economia de piață. “Ei aduceau blugi din Turcia, iar eu îi vindeam la Iași”, explică Schwartzenberg. Au extins ulterior parteneriatul în diferite zone ale lumii. Asta până-n 2014, când  a început investigația pentru corupție. Procurorii l-au reținut mai întâi pe Radu Mazăre pentru luare de mită, pe 8 aprilie 2014.

În momentul reținerii, Radu Mazăre n-a declarat nimic procurorilor. A doua zi, pe 9 aprilie 2014, a explicat pentru prima dată sursa banilor din contul său bancar: “În urmă cu câțiva ani l-am rugat pe Emilian Schwartzenberg să îmi deschidă un cont personal în Israel. În cursul anului 2003-2004 i-am împrumutat unui cetățean grec suma de 600.000 de euro sau dolari”.

Apoi, susține el, Schwartzenberg a preluat datoria grecului și așa au ajuns banii la el în cont.

Tot atunci procurorii l-au reținut și pe israelianul Avraham Morgenstern, reprezentatul Shapir Structures SRL, acuzat că plătise mita.  În schimb, spun procurorii, SRL-ul obținuse, în 2011, un contract de 10 milioane de euro de la Regia Autonomă Exploatarea Domeniului Public și Privat (RAEDPP) Constanța, subordonată primarului Radu Mazăre. Cu acești bani, firma a construit campusul social Henri Coandă din Constanța – format din mai multe clădiri uniforme și sărăcăcioase.

Avraham Morgenstern, a doua zi după reținere, pe 9 aprilie 2014. Foto: Liviu Adăscăliței/MediafaxFoto

Avraham Morgenstern, a doua zi după reținere, pe 9 aprilie 2014. Foto: Liviu Adăscăliței/MediafaxFoto

DISPĂRUT FĂRĂ URMĂ Morgenstern a dispărut după ce a fost condamnat în alt dosar pentru o evaziune fiscală de peste 10 milioane de euro. Primise în ianuarie 12 ani de închisoare, dar decizia nu era definitivă. Israelianul a contestat-o, apoi a dispărut, deși se afla sub control judiciar. Autoritățile și-au dat seama luna trecută, când Morgenstern avea un nou termen în instanță, dar n-a mai venit. Poliția l-a căutat acasă, dar degeaba. La fel, și avocatul său, Vlad Hosu: “Am mers la el acasă în aceeași zi în care au fost și polițiștii pentru că nu reușeam să dau de el. Polițiștii nu l-au găsit și au emis mandat de arestare în lipsă”. Hosu susține că nu s-a mai întâlnit cu clientul său de aproape o lună. 

Presupusa fraudă fiscală a intrat în atenția procurorilor  în timp ce îl investigau pe israelian în dosarul de corupție. În noul act de acuzare, procurorii susțin că Shapir Structures nu a declarat veniturile reale, eludând astfel plata taxelor și impozitelor. O parte dintre încăsări provenea chiar din contractul public pentru locuințele sociale. Banii au fost sifonați apoi prin contracte fictive încheiate cu două companii cipriote: Larton Consultants și, respectiv, Comrad Leasing Ltd.

Prima, Larton Consultants, a fost implicată și în circuitul banilor către Radu Mazăre, potrivit  actelor din dosarul de corupție. Până să ajungă la fostul primar, cei 175 de mii de euro au trecut printr-un alt offshore, Melici Management, înregistrat în Insulele Virgine Britanice, o altă juridisdicție netrasparentă din Caraibe.

Schwartzenberg își asumă statutul de proprietar al Melici Mangement, dar susține că a primit mai mulți bani de la firma cipriotă în baza relațiilor de afaceri, iar nu ca israelianul să câștige licitația publică.

Offshore-ul său a fost înființat în urmă cu două decenii în birourile Mossack Fonseca, casa de avocatură implicată în scandalul #PanamaPapers – cea mai mare scurgere de informații din zonele offshore. 

Tot la serviciile Mossack Fonseca a apelat și Ifigenia Pantelidou, o cipriotă care reprezintă Casemont Trading, firma din afacerea Madagascar. Pantelidou le-a scris avocaților panamezi, în noiembrie 2007, ca să obțină date despre mai multe paradisuri fiscale. Era angajata unui grup cipriot specializat tot în furnizare de firme-paravan.

La telefon, Pantelidou ne-a pasat rapid unei alte colege de birou, care ne-a explicat că firma trebuie să-și protejeze clienții: “Nu știu ce ați discutat cu ea pentru că nu vorbește prea bine engleza. Nu cred că ea a înființat compania, poate a acționat doar ca director (…). Nu avem voie să oferim informații altor persoane despre clienții noștri”.

De aproape un deceniu, birourile grupului cipriot depozitează  și secretele financiare ale grupării Mazare, livrându-i interpuși și companii-paravan implicate în alte contracte publice și afaceri penale în România.

Prejudicul total din dosarelele penale ale fostului primar și complicilor săi se ridică la peste 160 de milioane de euro. Cam cât bugetul anual al Primăriei Constanța.

Schwartzenberg nu-și mai amintește dacă el i-a recomandat pe ciprioții offshore fraților Mazăre: În Cipru, există multe birouri de profil avocați/contabili/auditori, dar trebuie luat în calcul că Eurofast este unul din cele mai mari și cu filiale în multe alte țări. Nimeni cu scaun la cap nu vrea un birou obscur care mâine poate să dispară cu tot cu banii din cont”.

CONTURI  NEDECLARATE Din conturile fraților Mazăre n-au dispărut bani. Au intrat aproape un milion de euro doar de la prietenul Schwartzenberg, bani care au ajuns, în final, în  Madagascar. Inclusiv cei 175 de mii de euro plătiți de Melici Management în tranșe. Prima plată, de 95 de mii de euro, a intrat, în 2011, în contul personal al lui Radu Mazăre din Israel. Apoi alți 80 de mii de euro au fost plătiți în contul lui Alexandru Mazăre, al doilea frate al primarului.

Radu Mazăre n-a declarat banii, așa că a fost acuzat și pentru fals în declarații. Nici Alexandru Mazăre, pe atunci parlamentar, nu a declarat contul personal. A fost acuzat, la rândul lui, pentru complicitate la luare de mită și fals în declarații.

Amândoi, primarul și parlamentarul, au transferat banii, în 2011, în contul fratelui lor Mihai Mazăre, primul proprietar din acte al afacerii Madagascar.

Acesta a colectat astfel 1,3 milioane de euro.

Au susținut toți trei în fața judecătorilor că diferența de aproape 300 de mii de euro, față de investiția lui Schwartezenberg, era de la Emanuela (Ema) Gavrilă, politician și antreprenor în Constanța.

Gavrilă era iubita lui Alexandru Mazăre, parlamentar PSD, iar banii îi ținuse, până atunci, în contul demnitarului.

Contactat telefonic, Alexandru Mazăre ne-a spus că nu are nicio legătură cu afacerea din Madagascar: “Eu nu am nimic. Nu sunt inclus în afacerea asta. Am răspuns în instanță și nu vă mai răspund și dumneavoastră. Atât vă spun. Nu am nimic acolo și nu sunt implicat.”

Alexandru și Radu Mazare , la sediul DNA, cu o lună înainte să fie trimiși în judecată. Alexandru Dobre/ MediafaxFoto

În instanță, fostul parlamentar a susținut însă că banii au ajuns la final în afacerea africană: “În 2011, m-am deplasat în Israel cu Ema Gavrilă pentru a închide contul. Pentru această operațiune era nevoie de amândoi. Închiderea contului s-a realizat la cererea ei pentru că dorea să lichideze contul și să investească banii în proiectul din Madagascar.”

Nici Ema Gavrilă, martor în dosarul penal, n-a declarat banii, deși a depus două declarații de avere în 2012, când a candidat atât pentru primăria Costinești, cât și pentru un mandat de parlamentar.

Ea ne-a precizat: “Dacă aș fi deținut o funcție publică, ar fi trebuit (să declar banii)”.

În schimbul banilor, Ema Gavrilă susține că a primt două bungalouri, fiecare cu o suprafață de 105 metri pătrați, echipate cu facilități de patru stele. Tranzacția s-a oficializat la notariatul din Tel Aviv, tot pe 22 mai 2013.

Tot atunci, Radu Mazăre a primit un bungalou pentru cei 95 de mii de euro. În plus, fostul primar și Mihai Mazăre au primit o cotă de 5 la sută din rulajul companiei Ocean Dunes pentru că i-a subînchiriat terenul pentru resort.

Radu Mazăre nu a dorit să răspundă întrebărilor RISE pe marginea aceastui subiect.

 

PARTENERUL MINORITAR  Încă de la început, frații Mazăre l-au cooptat în afacerea africană pe un alt român. Îl cheamă Călin Traian Șerban, este din Brașov, iar prietenii îl alintă “Chelu”. Pasionat de sporturi nautice, Șerban a fost administrator și asociat minoritar în Ocean Dunes. În România, brașoveanul s-a implicat în construcții, dar și într-o agenție de publicitate. 

Reporter: Puteți să ne spuneți cum ați ajuns în Ocean Dunes? V-a invitat domnul Mazăre sau cum?

Călin Șerban: Am fost cu kite-ul în Madagascar și acolo am cunoscut pe cineva care m-a convins că aș putea să fac și treabă, să nu-mi cheltui banii. Și asta am încercat tot timpul, să îmbin utilul cu plăcutul.

Reporter: Treabă, adică promovare,  ce faceți dumneavoastră… cu video, sau ce fel de treabă?

Călin Șerban susține că practică kitesurfing încă din anii’90.

Călin Șerban: Și promovare, și am fost tot timpul în domeniul hotelier, să zic așa. Am lucrat pe vase de croazieră din ’96 până-n 2002 și am văzut toată lumea și mă pricep în domeniul ăsta și la sporturi extreme – kite, surf, snowboard și alimentație publică – bar, hotel. Am fost un bun consultant pentru toate, să zic așa. Și-n construcții. Am făcut o hală-n Brașov cu frate-miu, din aia produc și am produs bani, adică mă pricep în domeniile astea.

Schwartzenberg spune însă că fostul său partener n-a rezistat prea mult plecat din țară: “Pentru mine e Chelu’, așa l-am cunoscut și așa a rămas în memorie… Oricum fără valoare reală în ecuație, nu mai este de mult asociat în Ocean Dunes. La momentul formării firmei a fost administrator și pentru motivarea financiară a primit și trei la sută din companie. Nu a rezistat la post, în deplasarea în Occident, așa că a revenit în patrie și a returnat acțiunile sale. Azi e din nou Chelu’ și punct”.

Atlas Media Promotion SRL, în care Șerban era asociat, a obținut un contract de aproape 200.000 de lei de la Primăria Constanța, pe 16 aprilie 2014, la o săptâmănă după ce șeful instituției, Radu Măzăre, fusese reținut pentru luare de mită.

Agenția a construit, în schimbul fondurilor, o platformă online pentru promovarea stațiunii Mamaia – videomamaia.ro, domeniu deținut chiar de agenție.

DIN NOU ÎN AFRICA Astăzi, de treburile zilnice la complexul turistic se ocupă o altă româncă, Ileana Mihalache, fostă angajată în regia care a atribuit contractul pentru campusul Henri Coandă. Mihalache figurează și ca persoană de contact pentru domeniul mantasaly.com. Site-ul resortului a fost înregistrat, în noiembrie 2015, de fiica ei Roxana Mihalache, prietena lui Radu Mazăre de aproape un deceniu.

Ileana Mihalache, într-unul din restaurantele complexului. Foto:Riana Randrianarisoa

Roxana Mihalache nu a dorit să ofere detalii despre afacerea Madagascar: “(…) Eu îmi văd de treaba mea și ce am de făcut și atâta tot. Mai departe, problemele interne nu mă privesc. (…) Dacă vă interesează și vreți să rezervați vreo cameră, atunci puteți să mă contactați.

De profesie designer, Mihalache s-a ocupat personal și de ținutele extravagante – faraon egiptean, domnitor român sau monarh francez – cu care primarul defila, în timpul carnavalului din Mamaia sau pe scena unor evenimente mondene.

Pallugio Design, firma ei de creație, a închiriat un spațiu de aproape 200 de metri pătrați, în 2013, la parterul unui bloc din Constanța, aflat în patrimoniul RAEDPP, regia subordonată atunci primarului Radu Mazăre.

Acolo a funcționat până vara trecută atelierul de croitorie al firmei. Spațiul este astăzi gol, iar vecinii spun că n-au mai văzut pe nimeni de aproape șase luni.

Roxana Mihalache (prima din stânga), la un târg de turism în Germania. Foto:Facebook

Radu Mazăre a rămas tot în afacerile cu turism. Oferă de un an consultanță într-un alt complex turistic de pe continentul african, în Egipt. A fost angajat aici de miliardarul egiptean Samih Sawiris ca să promoveze și să dezvolte stațiunea El Gouna, întinsă pe 10 kilometri de-a lungul coastei Mării Roșii.

Familia Sawiris, ale cărei afaceri au înflorit sub regimul fostului dictator egiptean Hosni Mubarak, prezintă stațiunea ca proiectul ei fanion, reușind practic să dezvolte un orășel cu spital, școli, mai multe hoteluri, bibliotecă, teren de tenis, și zone de agrement.

Pe relația cu politicianul român, Sawiris a vizitat des Constanța și a cumpărat 250 de hectare de teren în apropierea orașului.

Achiziția e menționată în rapoartele grupului Orascom, patronat de familia egipteană: “În 2009, Grupul a început achiziționarea de terenuri în Constanța, România. Această destinație va fi primul nostru proiect de locuințe din afara Egiptului”.

Nici în România străinii nu puteau să cumpere direct teren, în 2009, ci doar prin intermediul unei companii românești. Egipenii au cumpărat astfel cele 250 de hectare după ce au preluat mai întâi un SRL local.

L-au preluat printr-o filială gestionată de aceiași consultanți ciprioți din afacerea Madagascar.

 

 

Ana Poenariu, Riana Randrianarisoa (Madagascar), Daniel Bojin, Ștefan Mako

grafică: Sergiu Brega

CITIȚI ȘI

ARTIFICIUL CITĂRII, STRATEGIA LUI SCHWARTZENBERG LA CEDO 

LOTUL LUI MAZĂRE: AFACERI ÎNTRE PRIETENI PE TERENUL STATULUI

ELAN SCHWARTZENBERG, URMELE DIN CARAIBE

Comenteaza acest articol