Pe caii noștri toxici

Un caz provincial de indolență românească a speriat continentul.

Sute de tone de carne toxică de cal au fost livrate constant în Belgia și Italia, pe o filieră românească, începând cu 2014, inclusiv cu documente contrafăcute.

Carnea conținea un metal greu, ceea ce a provocat cinci alerte publice în sistemul european de siguranță alimentară, și fusese vândută de două companii din Maramureș.

Transporturile și rețeaua au intrat în vizorul Europol, poliția Uniunii Europene, care a demarat o operațiune de amploare în toate țările implicate.

Până acum, autoritățile au destructurat o rețea internațională de contrabandiști, implicată într-un scandal similar din 2013, când vindeau carne de cal improprie consumului uman, în ambalaj de vită.

Ancheta europeană a ajuns la porțile unui abator din Baia Mare, iar procurorii cercetează dacă furnizorii locali au beneficiat de protecția instituțională a direcției sanitar-veterinare.

RISE Project, săptămânalul belgian Knack și IRPI din Italia au urmărit traseul cărnii plus implicațiile afacerii.

ALARMA SUNĂ LA VEST

Septembrie 2014, Belgia. Alertă publică. Îi vizează pe oamenii care au cumpărat carne de cal la supermarket. Sănătatea lor e în pericol.

“Nu mai consumați produsul și returnați-l magazinului de unde l-ați cumpărat. Au un conținut ridicat de cadmiu. Ingerat în cantități mici și pe termen lung, cadmiul poate afecta sănătatea” – sună avertismentul unui mare distribuitor de carne de cal din vestul Flandrei, compania Chevideco.

Otrava venea din România.

Cadmiul e un metal greu, extrem de toxic, care afectează mai ales căile respiratorii și rinichii, unde se asimilează cu precădere. Poate provoca insuficiență renală, osteoporoză, ba chiar și cancer, în special cel pulmonar.

Firește, pachetele de carne care au speriat Belgia aveau trecut numele producătorului pe etichetă: Meat Pack Industries, subsidiara românească a Chevideco, care cumpără din Carpați carne de cal și o exportă companiei-mamă în Belgia.

Furnizorii săi direcți sunt din Maramureș, o regiune grav poluată de activitatea minieră: companiile Agromexim (Satul Mare) și Cetina (Baia Mare).

Prima are caii, cealaltă abatorul.

UN SCANDAL CONTINENTAL

Până la urmă, carnea infestată din România a cotropit aproape toată Europa.

Pe filiera Chevideco, marfa a ajuns în raioanele unor mari retaileri belgieni precum Cora și Intermarche, dar și la export în Italia, Franța, Olanda, Suedia, Estonia, Finlanda și Germania.

Contaminarea a fost descoperită, însă, în Italia. Buletinele de analiză au arătat acolo o concentrație de cadmiu de 0,51 mg/kg față de 0,2 cât e limita legală admisă în Europa. A urmat imediat notificarea către sistemul de alertă rapidă privind siguranța alimentelor (RASFF), care operează la nivelul Uniunii Europene, și astfel a început procedura de retragere a mărfurilor.

Numai că în cele mai multe cazuri carnea fusese deja consumată.

Așa arată harta unui dezastru alimentar continental:

Olanda: carnea de cal a fost folosită pentru fabricarea unui produs preparat. Chiar și prin diluare cu alte ingrediente, produsul final a înregistrat o concentrație de cadmiu de 0,33 mg / kg.

În Elveția carnea a fost procesată în conserve pentru animale de companie și vândută distribuitorilor.

Estonia a fost doar țară de tranzit. 49 de kg au fost trecut pe aici în drum spre Finlanda.

În Finlanda cele 49 kg au fost folosite la prepararea altor produse din carne. Marfa a fost vândută.

În Franța autoritățile au comunicat că mai toată carnea incriminată a fost consumată deja sau vândută consumatorului final. 95 kg au fost distruse

Chiar dacă în Olanda și Italia buletinele de analiză au arătat contaminarea cu cadmiu, în Belgia, analizele au ieșit negative pentru loturile testate.

Apoi, scandalul a recidivat, primind o dimensiune judiciară transfrontalieră.

OPERAȚIUNEA “GAZEL”

Aprilie 2017. Spania. Poliția spaniolă ia cu asalt mai multe abatoare din regiunea Alicante și arestează 25 de persoane. Suspecții, acuză autoritățile, ar fi membrii unui grup de crimă organizată specializat în trafic cu carne de cal.

Rețeaua intrase demult în vizor pentru punerea în circulație a mărfurilor improprii consumului uman, iar acțiunea din Spania e o mică parte dintr-o investigație complexă a Europol. Până în iunie, cifra reținuților sare la 65.

Se numește Operațiunea “Gazel”.

Printre cei 65 de arestați figurează și presupusul lider al rețelei, olandezul Jan Fasen, capturat în Belgia. Obiectiv cunoscut, Fasen a fost implicat într-un scandal similar din 2013, cu produse etichetate 100% vită, dar care conțineau carne de cal provenită tot din România. Detalii, AICI.

Pe fondul implicațiilor internaționale, ancheta Europol beneficiază de suportul constant al autorităților din țările de tranzit, Belgia, Franța, Italia, Portugalia, Elveția, Marea Britanie, precum și de cel al polițiștilor din țara de origine a mărfii, România.

Mecanismul e simplu: polițiile naționale schimbă informații operative în timp real, sub coordonarea Europol.

“Putem confirma faptul că România a făcut parte din operațiunea Gazel și că a existat un schimb de informații între țările implicate (…) Operațiunea Gazel este în derulare. Mai multe anchete follow-up au fost începute și sunt în derulare”, a confirmat Tine Hollevoet, purtătorul de cuvânt al Europol, pentru colegii noștri de la Knack.

Cartierul general al investigației se află în Haga, Olanda, acolo unde ofițerii români de poliție se întâlnesc cu partenerii europeni ca să urmărească împreună traseul mărfii.

În timp ce olandezul Jan Fasen era încarcerat anul trecut, Europol îi întreba punctual pe români despre 30 de transporturi însumând 373 tone de carne de cal plecate între 2014 și 2016 de la Cetina și Agromexim către compania italiană F.lli Sibilia.

Solicitată de poliție, autoritatea centrală sanitar-veterinară (ANSVSA) a confirmat în aceste transporturi numeroase pericole de sănătate. 

Și a conectat între ele câteva precedente.

IAPA MOARTĂ ALEARGĂ DEPARTE

În august 2014, inspectorii români descoperiseră o concentrație record de cadmiu (61,3) într-un rinichi de cal.

Se întâmpla cu o lună înaintea alertei alimentare din Belgia, care avea să sune în septembrie, tot din cauză de cadmiu.

La fel, carnea din transportul respectiv provenea de la cele două firme românești  Agromexim și Cetina și s-a răspândit atunci în Belgia, Italia, Franța, Luxembourg, Germania și Olanda.

În Franța, de exemplu, carnea a fost consumată până să ajungă alerta acolo.

Dacă un producător e prins cu reziduuri peste limita legală în marfă, autoritățile trebuie să controleze intens animalele din fermă pe o perioadă de cel puțin 6 luni, “cu interdicția valorificării produselor ori a carcaselor în așteptarea rezultatelor analizelor” – dictează legea românească.

Nu s-a întâmplat așa.

Puțin mai târziu, în noiembrie 2014, apare brusc a treia alertă alimentară europeană, deschisă tot de România în urma altui control oficial. Și de data asta, carnea a plecat din abator fără analize de laborator.

Femelă, 10 ani, 300 kg. A trăit în bătătura unui localnic din Bistrița Năsăud până când acesta l-a vândut firmei Agromexim din Satu Mare. L-au tăiat pe 17 octombrie 2014 la abatorul Cetina din Baia Mare.

Tranșat la grămadă cu alți 53 de cai sacrificați, face parte din așa-numitul Lot 425 cu greutate totală de 14000 kg. Veterinarul oficial din Cetina, funcționar guvernamental, a semnat personal certificatul de sănătate publică care atestă că organele și carnea din Lotul 425 provin de la animale sănătoase.

Probele au fost prelevate într-o vineri, ziua tăierii, și au ajuns la laborator luni, 21 octombrie 2014. Adică la trei zile după ce carnea ieșise pe porțile abatorului, se apără cei de acolo, dar documentele oficiale îi contrazic: totul s-a întâmplat pe 21.

Rezultatele au ieșit pe 11 noiembrie 2014. Concentrația de cadmiu în țesutul muscular se ridica la 0,33 mg/kg. Peste limită.

Lotul 425 a luat direcția Belgia, în camioanele Meat Pack (subidiara Chevideco), unde iapa moartă a primit numărul 37. Belgienii i-au împărțit carcasa în trei loturi (1429533, 1429633, 1429733) împreună cu alți patru cai (40, 41,42,43).

Din 1323 kg carne au rezultat 1033 kg carne pentru consum si 288 resturi alimentare, iar produsele finite au fost livrate în două transporturi (22 oct si 24 oct 2014) către Chevideco. Două loturi au rămas în Belgia, al treilea a plecat în Franța, unde a fost consumat.

ARGUMENTUL BELGIAN

Într-o zi frumoasă de mai, Olivier Kemseke, director la Chevideco, le-a oferit colegilor noștri de la Knak un tur de fabrică. Ordine și curățenie, carcase de cal aliniate de cârlige în camere frigorifice, camioane spălate impecabil – există o rutină specifică aici, în punctul logistic al companiei belgiene, din zona industrială a orașului Menen.

Și tonul gazdei e prietenos.

Șeful Chevideco îl cunoaște personal pe Jan Fasen, olandezul care ar fi coordonat grupul internațional de traficanți, dar spune că n-ar lucra cu el nici în ruptul capului. Ne-a relatat și o secvență de la o întâlnire de-a lor, când Kemseke i-ar fi spus textual lui Fansen: “Jan, poți să-mi oferi 5 euro pe kilogram, dar ideea ca numele tău sau al companiilor tale să fie legate de Chevideco nu se va întâmpla niciodată”

Etichetele de pe pachetele stivuite în fabrică arată că Chevideco continuă să importe carne de cal din România. Tot de la firma Agromexim.

“Tipul ăsta (patronul Agromexim – n.n.) ne vinde 70 de cai pe săptămână de 15 ani(…) sigur că lucrăm cu el și azi. E un furnizor corect și loial, cu reputație bună. Acum, că a trecut linia roșie o dată (…)”

Au fost patru alerte alimentare continentale care nu i-au convins pe cei de la Chevideco să renunțe la sursă.

Cât despre toxinele din carne, Olivier Kemseke invocă geografia și poluarea: “Problema Carpaților e că se află în estuarul Dunării, o regiune care se inundă foarte des, unde mâlul este luat de apă și unde există zone întinse de câmpie. Când acestea se usucă caii pasc acolo.”

Dar firmele Cetina și Agromexim funcționează în nord-vestul României, departe de fluviu, fiind singurele surse românești pentru carnea de cal cu exces de cadmiu în sistemul de alertă alimentară din Uniunea Europeană, din 2014 până în prezent.

Nu-i motiv de schimbat furnizorul, spune Kemseke: „Abatorul în care caii sunt sacrificați nu e un actor determinant pentru contaminare fiindcă un cal se mută de câteva ori în cei 20-22 de ani pe care îi trăiește până la sacrificare.”

Așă că am mers acolo unde se ucid caii, în Maramureș, nordul României.

SAMSARII ITALIENI

Furnizorul de carne Agromexim din Satul Mare a fost înființat acum 25 de ani și e controlat de doi italieni, Carlo Franco Bresciani și Alessandro Giovanni Bresciani.

Cel din urmă e știut în zonă drept mare samsar de cai.

De ani, cumpără animale de la crescători sau din gospodăriile oamenilor ca să le vândă carnea la export. Alege, de obicei, zone limitrofe abatorului Cetina, din rațiuni de transport: Bistrița, Sălaj, Cluj, Satu Mare, Baia Mare. Ce vinde el ajunge apoi în Belgia, Polonia, Germania, Italia.

Bresciani s-a stabilit în România în 1993 și a deschis Agromexim. Inițial, a făcut comerț cu animale vii, până când UE a instituit carantina obligatorie de 90 de zile și n-a mai fost rentabil, că stătea cu ele pe cap.

În perioada 2006-2007, familia de italieni a intrat într-un scandal după ce a încasat subvenții de la stat pentru câteva sute de cai bolnavi de anemie infecțioasă. Guvernul încuraja cu bani proprietarii care își sacrificau animalele contaminate pentru a eradica boala, dar Bresciani ar fi găsit o combinație prin care profita de situație, susține presa locală a vremii. Ei ar fi luat animale bolnave de la țărani pe sume mici ca să încaseze compensațiile în locul lor. Bresciani neagă acuzațiile.

Compania Agromexim a avut anul trecut o cifră de afaceri de 23,7 milioane de lei. A sacrificat aproape 10,000 de cai numai în intervalul 2016-2017, rulând acest volum de marfă inclusiv în exporturi intracomunitare, dar fără a deține o autorizație sanitar veterinară validă.

Legal vorbind, firma lui Bresciani are aviz pentru comerț pe teritoriul național, nu intra-comunitar. Altfel, toată activitatea lor s-a desfășurat nestingherită de autoritățile locale sanitar-veterinare, pentru că s-au rezumat doar la a intermedia cai bătrâni.

Pentru restul, zice el, apelează la serviciile de abatorizare ale unor operatori autorizați.

Tradițional, italienii duc animalele pe ultimul drum la abatorul Cetina din Maramureș.

Deși carnea lui infestată a băgat UE în panică. Alessandro Bresciani nu se învinovățește deloc: “Eu n-am nicio implicare pentru că certificatul de sănătate al mărfii îl dă serviciul veterinar român, nu eu”. Despre olandezul Jan Fasen a auzit doar de pe Internet.

Dar cum explică, totuși, concentrațiile de cadmiu?

“Poluare. De la noxe, poate de la cuțitul ăluia din Italia unde s-a descoperit, de la ambalaj, camionul care a transportat sau omul care a fumat și a pus mâna pe carne.”

În contextul alertelor alimentare din Italia, reporterii IRPI, centrul de investigații jurnalistice din Italia, au mers cu întrebări la societatea Filli Sibilia care recepționează cai românești de la Agromexim.

Cernobîlul e de vină. Asta le-au spus administratorii afacerii care, la fel ca belgienii de la Chevideco, își disculpă furnizorul din Europa de Est.

“Caii nu sunt ținuți într-un mediu închis ca alte specii. Cu premisa asta, luăm în calcul existența poluării mediului, efectele Chernobîl, noxe de tot felul etc, știind că ierbivorele absorb elemente nocive prin iarbă și apă, dacă sunt contaminate.”

Ultimul transport din România spre Italia a plecat sâmbătă, 23 iunie.

ȘI ABATORUL ROMÂNESC

Cetina din Baia Mare e o afacere măcelărească de familie cu 270 de angajați, formată dintr-un abator și o fabrică de mezeluri, ambele distribuind zilnic peste 10 tone de produse în 50 de supermarketuri din țară.

Cifra de afaceri în 2017:  peste 53 de milioane de lei. Patroni: soții Valeria & Vasile Zah și Viorica Ardusatan. Toți, oamenii locului.

Au beneficiat de 2.4 milioane de euro, fonduri europene, jumătate fiind destinați construirii unui abator destinat exporturilor. După șapte ani de insolvență, compania a ieșit anul trecut din procedură, cu datorii acumulate de peste 9,5 milioane de lei, din care 136 de mii la bugetul de stat.

Are și antecedente sanitare.

În urma alertelor europene din 2014, ANSVA a suspendat brusc activitățile de sacrificare a cabalinelor la Cetina cu ocazia unui control din 2015 care a găsit aici nereguli grave. Inspecția de atunci a consemnat oficial contaminare cu cadmiu, certificate sanitar-veterinare modificate, trase la xerox și completate în fals, precum și inadvertențe majore în documentele de origine.

În acel moment, firma Cetina a fost amendată cu 2000 de lei.

Doi ani mai târziu, la un control din 2017, inspectorii au descoperit fraude în procesele verbale de distrugere a microcipurilor de cai, datate în iunie 2015. când Cetina era suspendată. Oficial sacrificate, unele animale erau încă bine-mersi la fermă.

“În perioada iunie – iulie 2015 s-ar fi efectuat sacrificări de ecvidee, fapt interzis prin ordonanţa de suspendare”, conchide raportul.

„A fost o eroare materială strecurată la redactarea procesului verbal de denaturare, situație care a fost lamurită cu autoritățile sanitar-veterinare prin coroborarea cu alte documente”, susțin reprezentanții Cetina.

Au fost, de fapt, 10 erori, adică 10 astfel de procese verbale de distrugere, datate în iunie si iulie 2015. Fiecare document conținea un număr de microcipuri radiate.

Și importatorul belgian Chevideco a resimțit atunci problema de la Cetina, oprind transporturile  din România timp de trei săptămâni, zic ei. Problema e că abatorul din Maramureș a fost închis cel puțin nouă luni.

Sunt erori benigne, se apără cei de la Cetina.

I-am întrebat despre controlul ANSVA din 2017 și de ce sunt sursă constantă pentru carnea de cal cu exces de cadmiu care alertează Uniunea Europeană din 2014 până în prezent.

“Certificatele sanitar-veterinare care însoțesc animalele sunt întocmite de medicul veterinar concesionar. Uneori, acestea prezintă greșeli de redactare sau nu sunt completate integral, iar în unele situații, documentele au fost  corectate ulterior de același medic veterinar. (…) Înscrisurile despre care se mentionează că prezintă modificări sau ștersături nu sunt acte emise de Cetina.”

Tot de la Cetina au plecat cele 373 tone de carne către Italia, transporturi investigate de Europol în operațiunea “Gazel”, concomitent cu acțiunile din teren care au condus la arestarea olandezului Jan Fasen și la destructurarea grupului său activ în mai multe țări.

Aceasta-i reacția firmei din Baia Mare:

“Societatea noastră își desfasoară activitatea în mod legal, nu e implicată în trafic de carne de cal, nici în alte activități ilicite. În cazul în care în urma demersului dumneavoastra jurnalistic veți publica materiale de presă care să asocieze numele societății noastre cu olandezul Jan Fasen sau cu  astfel de activitati ilegale desfășurate de acesta, apreciem ca veți aduce atingere imaginii noastre si brandului Cetina, generând certe prejudicii.”

Despre ancheta Europol:

“Cetina nu a avut niciun rol în rețeaua investigată. Nu cunoaștem detalii despre această anchetă.”

Și dosarul penal de la Baia Mare:

“Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare a solicitat documente justificative, iar Cetina a pus la dispoziția autorităților toate documentele solicitate. Pana în prezent nu ni s-a adus la cunoștință calitatea în acest dosar.”

CUM SE FACE

Cu atâtea nereguli la Cetina, inspectorii ANSVSA de la centru – trimiși de poliția română care lucrează sub bagheta Europol – au realizat în 2017 că reprezentanții lor locali, DSV Maramureș, n-au mișcat niciodată vreun deget.

Cele două echipe de control veniseră la Cetina să urmărească 373 de tone de carne suspectă, exportate către firma italiană Sibilia din 2014 până în 2016, și au dispus la final o acțiune disciplinară împotriva directorului adjunct al DSV, Viorel Vasile Pop.

Separat, Viorel Pop e anchetat acum la DIICOT Maramureș pentru constituire de grup infracțional organizat, fals și fraudă informatică, evaziune fiscală și spălare de bani. Cât timp era în funcție, Pop și oamenii lui ar fi delapidat fonduri APIA în contul a zeci de animale fictive.

El a redeschis abatorul Cetina, în 2015, după cele nouă luni de suspendare, deși problemele au rămas.

O arată raportul din 2017:

Caii sacrificați erau aduși acolo în special de Agromexim, însoțiți de documente contrafăcute: certificate sanitar-veterinare cu numere de serie scrise de mână, peste cele originale tipărite sau istorice medicale incomplete, fără informații despre vaccinări, boli și tratamente aplicate.

Aceste informații sunt vitale pentru a garanta siguranța cărnii. De pildă, antibioticele sau alte medicamente rămân în organism anumite perioade de timp. De aceea, pentru fiecare substanță în parte există un timp de metabolizare în care animalul nu trebuie ucis.

L-am rugat pe Viorel Pop, fost adjunct la DSV Maramureș, să comenteze istoria de la Cetina:

“Noi, direcția veterinară locală, ne-am făcut treaba cum scrie la carte. Am redeschis Cetina după verificări ale inspectorilor noștri. Da, s-au remediat neregulile din 2014.”

Însă aceleași nereguli apar și în 2017

“Nu știu. Măsurile au fost luate în consecință, eu mai mult decât atât nu știu, eu mă ocup de sănătatea animalului în sine, mai mult nu pot să spun decât că au fost făcute inspecțiile.”

RECIDIVĂ SUB ANCHETĂ

O a doua echipă de control trimisă de ANSVSA la Cetina a întocmit un raport mai puțin stufos decât primul, dar diferit în concluzii și conținut. E semnalată o singură eroare într-un număr de serie al unui pașaport, raportată drept greșeală umană. Au mai verificat trasabilitatea a 43 de cai, identificând originile pentru 41.

Cert e că după inspecția ANSVSA, în septembrie 2017, Poliția a trimis o sesizare către Parchetul Maramureș cu propunere de cercetări cu privire la abuz în serviciu și fals în acte publice. Cazul a fost declinat către Parchetul Baia Mare. Ancheta este în curs.

Tot anul trecut, filiera Agromexim-Cetina a recidivat cu altă alertă europeană de carne cabalină contaminată de cadmiu (0,49mg/kg). Marfa a fost vândută în Italia, companiei Boventi SPA, de unde a plecat către magazine din Germania sau cârnățării din Ungaria.

Sursa exactă de contaminare nu a fost identificată până în prezent, susțin autoritățile sanitar veterinare din România.

Roxana JIPA

Grafică: Sergiu BREGA

Foto cover: Mediafax Foto, Bogdan Iordache

Foto fundal: Mediafax foto, Andreea Balaurea