12/11/2015
Casa pe care au pierdut-o în justiție le-a adus lui Klaus Iohannis și soției sale câte 30.000 de euro pe an, în a doua parte a contractului cu Raiffeisen. Începând cu 2006, trecerea fiecărei zile le-a așezat câte o bancnotă de 100 de euro în contul de economii. FOTO: Octav Ganea / Mediafax.

Casa pe care a pierdut-o azi în justiție l-a umplut de bani pe președintele României în ultimul deceniu și jumătate. FOTO: Octav Ganea / Mediafax.

Curtea de Apel Brașov a respins astăzi recursul prin care Klaus Iohannis a încercat să își salveze casa pe care o deține, în coproprietate, în centrul Sibiului. E vorba de casa luată de la stat, cu acte false, al cărei parter l-a închiriat, acum 14 ani, băncii Raiffeisen – câștigând, în acest fel, aproximativ 320.000 de euro.

Citiți, în detaliu, despre această afacere: Moștenirea din spatele averii imobiliare a lui Klaus Iohannis

Cei 320.000 de euro sunt banii din care Iohannis și-a cumpărat alte trei case, după cum a povestit, în campania electorală de acum un an. (Povestea, AICI).

Decizia de astăzi a Curții de Apel Brașov stabilește același lucru ca alte trei hotărâri ale Tribunalului Brașov, din 2008, 2010 și 2014.

De la prima, din 2008, până astăzi, timpul a trecut din termen în termen de judecată, iar procesul a fost tergiversat de Iohannis (și de asociatul lui din acest litigiu) prin invocarea unor motive procedurale.

Amânările au însemnat bani în plus pentru președintele României: câte 30.000 de euro pe an, după cum scrie în contractul pe care l-a încheiat cu Raiffeisen în 2001 și 2006. (Contractul, AICI. Actul adițional, AICI).

– Cum a ajuns Iohannis coproprietar al casei de care justiția l-a deposedat astăzi?

– A cumpărat o jumătate din ea în 1999, de la o persoană care tocmai o obținuse în instanță (asociatul lui din procesul încheiat astăzi).

Casa pe care Iohannis a deținut-o, pe jumătate, vreme de 14 ani.

Casa pe care Iohannis a deținut-o, pe jumătate, vreme de 16 ani. A pierdut-o astăzi. FOTO: RISE Project

Persoana respectivă, împreună cu soția și soacra lui Iohannis, indusese în eroare judecătorii susținând, prin acte false, că se află pe linia de descendență a celui de la care statul român naționalizase această casă și încă una, în anii 1960.

Citiți despre proprietarul istoric al celor două case:
Mortul de pe urma căruia s-a îmbogățit Klaus Iohannis

În 1999, la finalul procesului lor de revendicare, purtat cu acte false, persoana respectivă, soția și soacra lui Iohannis obținuseră ambele case de la stat.

Una dintre ele intrase în proprietatea lor comună: jumătate mersese la soția și la soacra lui Iohannis, iar cealaltă jumătate, la asociatul lor. Cealaltă casă intrase doar în proprietatea asociatului lor.

Imediat după retrocedarea caselor, în iunie 1999, Iohannis a cumpărat de la persoana respectivă, la un preț simbolic, o jumătate și din aceasta a doua casă.

Astfel, imobilele au fost împărțite, în mod egal, între familia Iohannis și asociatul lor.

Citiți despre mai multe despre acest asociat și despre familia lui: Partenerii imobiliari ai soților Iohannis

Falsul prin care au fost revendicate casele a fost ulterior descoperit, iar dreptul noilor proprietari, contestat în instanță.

Așa se face că Iohannis & Co. au pierdut-o, mai întâi, pe prima. Iar apoi, astăzi, după un proces care a ținut 13 ani, pe a doua.

Din cele două case, doar aceasta, a doua, le-a adus beneficii materiale proprietarilor. În total, spun calculele făcute de RISE Project, bazate pe contractele originale de chirie, aproximativ 640.000 de euro. (Calculul, AICI).

Acești bani, intrați, timp de 14 ani, în conturile lui Iohannis și ale persoanei respective, ar fi trebuit să fie încasați de Muncipiul Sibiu – titularul dreptului de proprietate asupra parterului închiriat băncii, până la retrocedarea din 1999.

Ionuț Stănescu, Victor Ilie

Citiți despre cum a ascuns președintele, în declarațiile sale de avere, rentele obținute de pe urma casei pe care a pierdut-o azi în justiție:
Averea familiei Iohannis, rentele nedeclarate

Comenteaza acest articol