Spionul care a ieșit din casă

Un bancher azer, condamnat în România pentru spionaj economic, a vândut cu 9,2 milioane de lire sterline o proprietate de lux din Londra chiar în timp ce era trimis în judecată. Unul dintre cumpărătorii interesați a fost co-fondatorul gigantului Skype, dar tranzacția a căzut, iar vila a ajuns la un rus.

Detaliile tranzacției imobiliare au fost păstrate în arhivele Mossack Fonseca din Panama. RISE Project a stat de vorbă cu Vadim Benyatov, afaceristul care este acum urmărit internațional după ce a tras sforile unora dintre cele mai importante privatizări din România.

Vadim Benyatov la iesirea din Parchetul General Bucuresti, 27 noiembrie 2006. Foto: Bogdan Baraghin / Mediafax Foto

Vadim Benyatov la ieșirea din Parchetul General București, 27 noiembrie 2006. Foto: Bogdan Baraghin / Mediafax Foto

În ianuarie 2012, avocații Mossack Fonseca din Panama au primit un email de la filiala londoneză, care le solicita să evalueze un contract de vânzare pentru o luxoasă casă din centrul Londrei. Vânzătorul înstrăina casa cu tot cu offshore-ul care o deținea în proprietate.

Cumpărătorul interesat era danezul Janus Friis Degnbol, co-fondatorul Skype, cunoscuta aplicație pentru comunicare.

Janus Friis Degnbol, co-fondatorul Skype. Foto: Mathieu Thouvenin (CC BY-NC-ND 2.0)

Janus Friis Degnbol, co-fondatorul Skype. Foto: Mathieu Thouvenin (CC BY-NC-ND 2.0)

Contactat de RISE, Degnbol a transmis, prin reprezentanții săi, că nu l-a cunoscut pe Vadim Benyatov și că “nu a mers mai departe cu achiziția proprietății”. Cu toate acestea, casa a fost vândută ulterior unui alt cumpărător.

CARTIERUL ELITELOR

Urmărit printr-un mandat Interpol emis la data de 5 februarie 2015, Vadim Benyatov ne-a spus telefonic că offshore-ul și vila din Londra au fost ale lui până la momentul tranzacției, în 2012: “Offshore-ul mi-a aparținut, acum nu mai e al meu. L-am folosit doar pentru vânzarea clădirii. Am cumpărat casa împreună cu soția mea de la acel moment și am locuit acolo. A fost o tranzacție privată și nu aș vrea să spun prea multe. E vorba de un cetățean rus”.


Cât despre contractul cu co-fondatorul Skype din arhivele Mossack Foseca, Benyatov susține că Janus Friis a fost “probabil unul dintre cei care au licitat pentru proprietate”.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Situată în zona de vest a Londrei, la 1,4 kilometri de celebrul Hyde Park și în apropierea palatului Kesington, reședința familiei regale britanice, fosta casă a lui Benyatov face parte dintr-un ansamblu rezidențial de lux. Toate imobilele sunt construite în același stil și sunt vopsite în culori pale. Strada nu este intens circulată, iar statutul social al locatarilor este confirmat și de limuzinele din stradă. Mai exact, strada se află în mijlocul cartierului Notting Hill, cunoscut pentru numărul mare de miliardari și vedete pe kilometru pătrat. În zonă, locuiesc sau au locuit magnați precum Richard Branson, proprietarul Virgin Group, personaje din industria modei, precum Stella McCartney, și artiști precum Elton John sau Robbie Williams. În ultimul deceniu, zona a atras și oligarhi ruși sau bogătași arabi.

vila_londra_Vadim_Benyatov_900px

Fosta casă a lui Benyatov are trei etaje, la fel ca toate casele din jur, dar se distinge prin ușa roz de la intrare. Unul dintre vecini ne-a spus că nu știe cum îi cheamă pe proprietari, dar că acolo locuiește sigur o familie de ruși. Îi descrie ca fiind niște oameni retrași și introvertiți.

Documentele cadastrului londonez arată că Vadim Benyatov a cumpărat clădirea în noiembrie 2009 cu 6,4 milioane de lire sterline. Trei ani ani târziu, el a obținut un profit consistent. Benyatov a vândut în final clădirea în 2012, pentru 9,2 milioane lire sterline. De această dată, proprietarul a rămas secret. Clădirea este acum deținută de către un offshore înregistrat în insula Guernsey – un alt paradis fiscal opac. Benyatov ne-a explicat doar că a vândut casa unui cetățean rus, fără să ofere mai multe detalii.

În Londra, peste 40 de mii de case, vile, PUB-uri sau apartamente au ca proprietari firme înregistrate în paradisuri fiscale. Un articol publicat recent de cotidianul The Guardian arată că în ultimul an numărul proprietăților din Londra deținute prin intermediul unor offshore-uri a crescut cu nouă la sută, iar în tot regatul peste 90 de mii de construcții sunt deținute de firme înregistrate în paradisuri fiscale. Aceste tranzacții au deseori printre beneficiari membrii unor grupări criminale care aleg companiile offshore ca să-și ascunsă averea și să eludeze plata taxelor. În plus, aceste vehicule comerciale complică procedurile de recuperare a prejudiciilor, atunci când proprietarii din umbră sunt condamnați penal.  

OMUL PRIVATIZĂRILOR STRATEGICE

Vadim Don Benyatov, 50 de ani, a fost implicat în mai multe scandaluri în România: de la privatizările companiilor de electricitate, la energie ieftină pentru Alro. Procurorii l-au descris în actele de acuzare ca fiind șeful unei rețele de consultanți din care mai făceau parte bulgarul Stamen Stanchev și cehul Michal Susak, ambii lucrând în cadrul băncii și condamnați ulterior în dosarul azerului.

Născut în Baku, Azerbaidjan, Vadim Don Benyatov a fost mulți ani director în cadrul Credit Suisse și apoi consultant specializat în investiții în Europa de Est, în special în domeniul energiei. Una dintre primele apariții publice a lui Benyatov a fost în 2002 la conferința “Privatizarea Sistemului Energetic” deschisă de către fostul ministru Dan Ioan Popescu, pus recent sub acuzare în dosarul Rompetrol. Benyatov a încercat atunci să vândă autorităților române oferta băncii pentru serviciile de consultanță pentru marile privatizări ce urmau în România. Rapid, în decembrie 2002, Credit Suisse First Boston a câștigat, în consorțiu cu ING Bank, contractul pentru servicii de consultanță financiară pentru privatizarea Petrom – compania controlată atunci de statul român și subordonată direct ministrului Dan Ioan Popescu.

Benyatov a devenit cunoscut în România după ce a fost arestat, în noiembrie 2006, în dosarul “Privatizărilor Strategice”. Benyatov a fost urmărit penal pentru spionaj economic în cazul mai multor privatizări precum Petrom, Romgaz, Electrica sau Romtelecom. El a fost acuzat că a coordonat un grup, din care mai făceau parte fostul ministru economiei de la acel moment, Codruț Sereș,  precum și Stamen Stancev și Michal Susak. Una dintre învinuiri era că a viciat licitația pentru privatizarea Electrica Muntenia Sud (EMS). Procurorii au arătat că societatea italiană Enel ar fi aflat în avans prețurile licitate de competitori și a putut astfel să pluseze ca să câștige contractul de privatizare.

Benyatov susține însă că este nevinovat pentru că informațiile legate de licitație ar fi fost publicate de presă: “Au fost niște acuzații aiuritoare fără nici o bază”.

Fostul bancher mai spune că vânzarea filialei Electrica a fost una dintre cele mai mari privatizări din Europa Centrala și de Est și că statul român a ieșit în câștig din această afacere.

După ce a fost eliberat în 2007, azerul a plecat la Londra unde a stat opt ani, până în 2015, când a plecat mai departe în SUA, el fiind și cetățean american. Tot în 2015, el a ajuns să fie căutat internațional după ce a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție. 

A locuit  o vreme în New York, iar acum susține că s-a stabilit undeva pe coasta de Vest a Americii. Benyatov ne-a declarat că nu are nici o intenție să se întoarcă în România pentru a-și ispăși pedeapsa. De la distanță, el încearcă să scape de condamnare. Anul acesta a încercat să anuleze sentința printr-o procedură excepțională, dar Înalta Curte i-a respins solicitarea. Judecătorii nu au menționat în dosar niciun prejudiciu direct creat de Benyatov statului român însă Curtea de Conturi a consemnat într-un raport publicat în 2013 că Enel nu și-a respectat angajamentele din contractul de privatizare, adică nu a făcut investiții de peste 400 de milioane de euro. Statul român a deschis și două acțiuni în instanță, la Curtea de Arbitraj de la Paris, prin care a solicitat daune de peste 1,2 miliarde de euro de la Enel.

Procurorii au mai arătat implicarea lui Vadim Benyatov și în alte privatizări:
  • În cazul Romgaz, procurorii susțin că Vadim Benyatov ar fi fost beneficiarul unor informații confidențiale. În 2006, Credit Suisse a câștigat licitația prin care a devenit consultantul statului român în privatizarea a 51 la sută din acțiunile Romgaz. În acest caz miza pentru Benyatov și bancă a fost onorariul de succes pentru privatizare dar și accesul la datele despre procesul de vânzare al pachetului de acțiuni. Privatizarea Romgaz nu a mai avut loc, iar statul a vândut 15 la sută prin bursă.
  • Compania Enel ar fi beneficiat de serviciile lui Benyatov în cadrul privatizării furnizorului de energie termică din Brăila. Italienii de la Enel au câștigat în 2006 contractul de privatizare a CET Brăila, în tandem cu Global Internațional 2000, companie controlată de către Boris Golovin, fost ofițer al al trupelor speciale Spetsnaz din cadrul GRU – serviciul de spionaj al armatei ruse. Miza în acest caz era construirea unei mega-termocentrale la Brăila. Afacerea nu s-a mai realizat.
  • Tot de spionaj economic este acuzat azerul și în cazul Romtelecom. Mai precis în 2006, Ministerul Comunicațiilor condus de Nagy Zsolt a contractat Credit Suisse drept consultant pentru vânzarea a 46 la sută din acțiunile Romtelecom deținute de stat și evaluate atunci la 1 miliard de euro. Contractul de consultanță a fost anulat în 2007.

 

Attila Biro

Au contribuit: Ana Poenariu și Cristina Golomoz

Ai citit această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Documentele #PanamaPapers au fost obținute de către Süddeutsche Zeitung de la o sursă anonimă. Publicația germană a oferit datele organizației International Consortium for Investigative Journalism care a cooptat RISE Project în acest proiect.