20/06/2018

A doua scurgere de documente interne din interiorul casei de avocatură Mossack Fonseca scoate la iveală panica și haosul care au marcat începutul sfârșitului pentru firma aflată în centrul scandalului #PanamaPapers.

Pe 9 martie 2016, angajații Mossack Fonseca, o firmă panameză de avocatură care decenii de-a rândul a păstrat secretele financiare ale celebrităților, oligarhilor și infractorilor din întreaga lume, au aflat o informație care le-a întors lumea pe dos: cineva copiase un volum uriaș de date din computerele lor.

E-mailuri, contracte, registre bancare – 11,5 milioane de documente dintre cele mai delicate pe care firma le păstra pentru clienții săi, un volum impresionant de 2,6 terabiți de date – fuseseră scurse.

Dintr-o dată, activitățile ordinare de înființare de companii-paravan în paradisuri fiscale nu au mai reprezentat o prioritate. În schimb, arată noile documente obținute din interiorul Mossack Fonseca, angajații au început să lucreze frenetic cu un nou obiectiv: să afle cine sunt, în realitate, clienții lor.

Credits: ICIJ, Arthur Jones/Shutterstock

Credits: ICIJ, Arthur Jones/Shutterstock

Ca jucător-cheie în lumea opacă a finanțelor offshore, Mossack Fonseca a ocolit, ani la rândul, regulile care le cer avocaților și celorlați specialiși în firme-paravan să identifice și să-și verifice clienții, norme gândite pentru a preveni activitatea infracțională.

De-a lungul săptămânilor și lunilor care au urmat după martie 2016, arată noua scurgere de informații, angajații Mossack Fonseca au încercat disperați să contacteze bancheri, contabili și avocați – profesioniștii care angajaseră firma panameză să deschidă offshore-uri pe numele clienților care voiau să rămână anonimi – în efortul de a-și acoperi lacunele din acte. Intermediarii răspund cu panică și furie.

CLIENTUL A DISPĂRUT! NU-L MAI POT GĂSI!!!!!!!, scrie disperată, în martie 2017, Nicole Didi, un consultant financiar elvețian. Intermediar vechi al Mossack Fonseca, ea se ocupa de 80 de companii înființate de firma panameză.

Este ridicol. NU PUTEM REVENI după o zi în care le-am cerut acte să le cerem mai multe. ARĂTĂM CA NIȘTE AFURISIȚI DE AMATORI. O operațiune Micky Mouse, scrie exasperat și Eliezer Panell, un avocat din Florida care nu mai făcea față cerințelor tot mai numeroase din partea Mossack Fonseca, trimise uneori la doar o zi distanță între ele. I se cerea să obțină și să trimită mai departe în Panama documentele care să arate cine sunt beneficiarii reali pentru două offshore-uri de care se ocupa.

Documentele nou-obținute arată că Mossack Fonseca nu a putut identifica zeci de mii de deținători de companii offshore pe care le înregistrase în jurisdicții opace, cu fiscalizare redusă. La două luni după ce firma a devenit conștientă de breșa de securitate, încă nu putea identifica mai bine de 70% din cele 28.500 de companii active pe care le gestiona în Insulele Virgine Britanice, cea mai lucrativă zonă offshore din aria acoperită de Mossack Fonseca. În aceeași situație se aflau și 75% din firmele înregistrate de avocații și contabilii panamezi chiar în Panama.

Sediul Mossack Fonseca din Panama City, acolo unde aveau sediul mii de companii înființate de panamezi pentru clienți din întreaga lume

Faptul că Mossack Fonseca nu știa pentru cine înființează și administrează aceste companii reprezinta un risc major. Casa de avocatură era expusă la procese și chiar investigații penale pentru eșecul de a respecta legile privind identificarea clienților, ceea ce ar fi forțat-o să închidă companiile problematice, aruncând în aer afacerile clienților, la pachet cu ale ei.

Standardele privind identificarea clienților s-au înăsprit de-a lungul timpului ca urmare a eforturilor guvernamentale de a combate finanțarea terorismului și spălarea de bani. Faptul că Mossack Fonseca nu a respectat reglementările fundamentale la o scară atât de amplă este un fenomen extraordinar, spun experții.

Jack Blum, avocat american specializat în cazuri de evaziune fiscală și spălare de bani explică: „N-ar trebui să fie acceptabil că o firmă precum aceasta nu știe cine sunt deținătorii reali ai unei companii-paravan, cu atât mai puțin când vorbim de mii de companii”.  Faptul că nu există o situație clară a beneficiarilor reali, continuă avocatul, „arată cât de departe au mers afacerile offshore pentru a deveni o scamatorie. Mi se pare strigător la cer”.

Această nouă tranșă de documente, care dezvăluie ultimele luni din activitatea Mossack Fonseca, este rezultatul unei a doua scurgeri majore de informații din interiorul firmei. Prima a fost cea care a stat la baza scandalului „Panama Papers” și care, în final, a dus la prăbușirea firmei de avocatură

În aprilie 2016, Consorțiul Internațional pentru Jurnalism de Investigație  (ICIJ) alături de mai bine de 100 alți parteneri media, a publicat sute de articole bazate pe documentele interne obținute. Au ieșit la iveală practicile și afacerile firmei de la sfârșitul anilor 1970 până în 2015.

Investigațiile au dat peste cap scena politică, financiară și legislativă. Printre „anonimii” care au apelat la serviciile contabililor panamezi se numărau apropiați de-ai lui Vladimir Putin, premierul Islandei, dar și o companie suspectată că deține banii obținuți ca urmare a unui furt notoriu de aur, petrecut la Londra în 1983.

Premierul Islandei a demisionat ca urmare a publicării investigațiilor care au arătat că el și soția sa erau acționari într-un offshore care deținea participații în valoare de 4 milioane de dolari în cadrul mai multor bănci islandeze, în timp ce guvernul pe care-l conducea negocia cu creditorii acestor bănci.

Pakistanezii au protestat în stradă când au aflat cum copiii premierului de atunci dețineau companii offshore pentru a camufla proprietăți în valoare de milioane de euro pe care le cumpăraseră la Londra.

Poliția a descins în birourile Mossack Fonseca din El Salvador, Peru și Panama City. Până la sfârșitul lui 2016, guverne și companii din 79 de țări porniseră mai bine de 150 de anchete și investigații  financiare cu privire la casa de avocatură panameză, intermediarii și clienții săi.

Noua scurgere de informații oferă acum o privire în interiorul firmei, arătând ce se întâmpla cu câteva săptămâni înainte de publicarea primei tranșe de dezvăluiri, dar și consecințele care au venit după, când angajații se chinuiau să-și identifice clienții, iar aceștia se făceau nevăzuți.

Documentele din această a doua tranșă conțin e-maiuluri, copii de pașapoarte și dosarele unor investigații penale, trecute prin mâinile contabililor panamezi de la începutul lui 2016 și până la sfârșitul lui 2017, când firma s-a închis.

Informațiile au fost obținute de același cotidian care a primit și prima tranșă de documente, Süddeutsche Zeitung. Ele au fost puse la dispoziția ICIJ și partenerilor media care au colaborat și la prima serie #PanamaPapers.

O BREȘĂ CÂT PATRU DECENII DE SECRETE

În 1986, Jürgen Mossack, un imigrant german al cărui tată și-a mutat familia în Panama după ce a slujit în Waffen-SS-ul lui Hitler, și Ramón Fonseca, un romancier și avocat proeminent din Panama, și-au fuzionat casele de avocatură.

Noua firmă, Mossack Fonseca, a dezvoltat o nișă care i-a ajutat pe bogați să-și ascundă averea în jurisdicții offshore. De la sediul din Panama City, compania și-a extins operațiunile în mai mult de 30 de țări, colaborând îndeaproape cu lanțuri bancare internaționale, printre care HSBC, UBS și Credit Suisse, precum și cu firme de avocatură din Olanda, Mexic, Statele Unite și Elveția.

Mossack Fonseca a comunicat rar direct cu beneficiarii finali ai activității sale. Avocații și contabilii panamezi țineau legătura, în schimb, cu intermediari care se aflau deseori între firmă și persoanele bogate care încercau cu ajutorul lor să ascundă casele de lux, iahturile și avioanele private, conturile bancare și colecțiile de artă valoroase de procese imprevizibile, foști soți și inspectori fiscali curioși.

Unii beneficiari ai serviciilor discrete oferite de Mossack Fonseca au folosit companiile-paravan pentru a mitui oficiali guvernamentali și pentru a ascunde munți de bani.

Situația a permis ca Mossack Fonseca să opereze în mare parte în obscuritate zeci de ani. Apoi, cineva a plecat cu un volum uriaș de registre dintre cele mai confidențiale, care, în final, și-au croit drum către reporteri.

La începutul lunii martie 2016, apelurile din partea jurnaliștilor ICIJ au început să curgă în birourile Mossack Fonseca și la intermediari pe care-i folosea în întreaga lume. Odată cu descoperirea breșei de securitate, firma a intrat în modul de criză.

La o zi după confirmarea breșei, avocatul angajat de Mossack Fonseca a cerut procurorului general din Panama să lanseze o investigație penală și să „interogheze urgent” jurnaliști din Franța, Danemarca, Australia, Statele Unite și Germania care au fost în Panama pentru a filma documentare despre ceea ce urma să devină #PanamaPapers. Nu trebuie să li se permită jurnaliștilor să părăsească Panama sau hotelul Hilton până când nu vor dezvălui cum au obținut documentele de la Mossack Fonseca, a cerut avocatul. Fără succes însă.

Nicole Didi, consilier elvețian, a fost printre primii care au contactat firma cu privire la anchetele jurnaliștilor.

Acest jurnalist francez vrea să publice un articol în ziarul Le Monde, care nu este acceptabil pentru mine !!!“, a scris Didi într-un e-mail care conținea textul galben evidențiat. Coordonatorul serviciului pentru clienți al Mossack Fonseca, Jorge Cerrud, a încercat să o calmeze pe Didi la telefon, arată înregistrările.

„Voi vorbi cu departamentul nostru de relații publice pentru a vedea cum vă putem ajuta să vă pregătiți în cazul în care jurnaliștii vă vor contacta din nou”, i-a mai spus Cerrud.

După ce, pe 3 aprilie, a fost publicată investigația Panama Papers, e-mailurile și apelurile telefonice către firma de avocatură au crescut. Angajații firmei au înroșit adresa de e-mail CrisisCommittee @ mossfon (comitetul de criză – en), arată înregistrările. Majoritatea e-mailurilor era asemănător celui de mai jos, trimis de Charles Hotton, managing director al unei filiale  din jurisdicția offshore Jersey a lanțului Bank of Singapore, care îi ajută pe bogați să-și protejeze activele:

URGENT … ce documente / informații BO au fost preluate din fișiere și când“, a scris Hotton, referindu-se la așa-numiții „beneficial owners” (beneficiarii reali – en.) ai companiilor offshore, al căror scop este tocmai acela de a rămâne secreți. Cerrud, coordonatorul de relații cu clienții, a încercat să-l liniștească pe Hotton: „Am oprit hack-ul de la a prelua în continuare informații din sistemul nostru de e-mail din luna martie”.

Uneori, clienți importanți s-au grăbit să demonstreze în fața avocaților Mossack Fonseca că erau, de fapt, clienți.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a făcut demersurile necesare, prin apropiați, pentru a-și menține active firmele gestionate de Mossack Fonseca. FOTO: MediafaxFOTO

Apropiații președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, au trimis contabililor panamezi o factură de electricitate pentru a dovedi identitatea lui Poroșenko, după ce autoritățile anti-spălare a banilor din Insulele Virgine Britanice au cerut confirmarea dreptului de proprietate asupra companiei offshore a lui Poroshenko.

Avocații președintelui Emiratelor Arabe Unite, șeicul Khalifa bin Zayed Al Nahyan, au trimis o scrisoare protejată prin parolă către Mossack Fonseca despre pașaportul său și despre membrii familiei sale.

O astfel de dovadă îi permitea monarhului să păstreze proprietatățile din Regatul Unit și să le gestioneze în continuare prin intermediul companiilor offshore.

Printre corespondențe se numară și 17 de e-mailuri cu reprezentanții actorului Jackie Chan, un client Mossack Fonseca care a furnizat o copie de pașaport și o declarație American Express în încercarea de a-și menține active companiile offshore.

Mossack Fonseca a corespondat, de asemenea, cu avocații care au ajutat la administrarea companiei din Panama a superstarului fotbalului argentinian Lionel Messi, care recent a fost găsit vinovat de fraudă fiscală în Spania, ca parte a unei anchete care nu are legătură cu PanamaPapers.

Alții au reacționat la vestea scurgerii de informații cu neîncredere și furie. Potrivit emailurilor interne ale Mossack Fonseca, un contabil uruguayan a respins sugestia firmei de avocatură prin care i se cerea să scrie și să antedateze un document pentru a face să pară că firma deținea de la început informații exacte cu privire la proprietatea asupra unei companii controlate de familia președintelui Argentinei Mauricio Macri. Ideea a fost abandonată după ce contabilul a transmis avocaților panamezi că documentul va fi „ușor devoalat de un caligraf expert”.

Un avocat care-l reprezenta pe puternicul președinte al senatului din Nigeria, Bukola Saraki, și pe soția acestuia, au luat un zbor peste noapte de la Londra în Panama. Iar unul dintre cei mai cunoscuți avocați din Elveția a criticat în termeni duri compania în numele familiei lui Beny Steinmetz, un magnat minier aflat acum sub investigație în Israel, acuzat de corupție în Africa.

„Scurgerea informațiilor pentru care Mossack Fonseca & Co a fost tutorele a provocat daune clienților noștri, care au greșit atunci când au avut încredere în voi și în abilitățile și profesionalismul vostru”, a scris avocatul Marc Bonnant.

O purtătoare de cuvânt a lui Steinmetz a declarat pentru ICIJ că acuzațiile de dare de mită sunt neîntemeiate.

Un profesionist în domeniul finanțelor le-a transmis avocaților panamezi că nu și-a dat niciodată permisiunea ca numele său să fie scris pe documentele companiilor offshore, cu atât mai puțin făcute publice.

„Este o lovitură incredibilă și vă cer să ȘTERGEȚI numele meu din toate fișierele”, a scris Jean-Yves de Louvigny într-un e-mail către biroul Mossack Fonseca din Luxemburg.„Sunt uimit de faptul că altcineva îmi poate da numele fără consimțământul meu!”, a continuat. Bancherul și-a văzut numele publicat în articolele PanamaPapers, dar a afirmat că nu a avut niciodată o implicare cu o companie offshore.

CONTROLUL DAUNELOR

În timpul campaniei de identificare a clienților, Mossack Fonseca încerca să limiteze impactul scurgerii de informații. Casa panameză de avocatură a transmis clienților și intermediarilor că a instalat un firewall pentru a respinge atacurile pe calculator și că a introdus un sistem de criptare a e-mailurilor și a documentelor care vizau cea mai sensibilă parte a industriei offshore – cine și ce deține.

Firma a angajat consultanți de relații cu mass-media pentru a „comunica versiunea noastră a evenimentelor”. De asemenea, a contactat ceea ce a numit „ambasadorii industriei” pentru a le solicita sprijin public, arată e-mailurile.

Casa de avocatură a atras atenția clienților asupra unei opinii scrisă de Daniel Mitchell, co-fondator al Centrului libertarian pentru libertate și prosperitate, în publicația „Caribbean News Now”. Mitchell a scris în mod proactiv că „firme precum Mossack Fonseca sunt doar cele mai recente opțiuni și proxy-uri pentru o campanie mult mai largă, condusă de guvernele de stânga și diverșii lor aliați și grupuri de interese”.

Mitchell a declarat pentru ICIJ că un angajat al Mossack Fonseca l-a contactat după scurgerea de informații, dar că el „era deja implicat în chestiune”. Închiderea firmei Mossack Fonseca este „nefericită”, a spus Mitchell.

„Protecția și securitatea informațiilor reprezintă cea mai importantă prioritate a noastră”, le-a transmis Mossack Fonseca clienților într-un comunicat din mai 2016, după publicarea articolelor din PanamaPapers. „Ne cerem încă o dată scuze pentru situația dificilă care a fost creată de această încălcare ilegală”.

Clienții nu au fost însă liniștiți de încercările firmei de a controla daunele, arată înregistrările.

“DEFICIENȚE SEMNIFICATIVE”

Firma a primit întrebări din partea autorităților de reglementare și a organelor de drept în săptămânile și lunile de după ce povestea a izbucnit.

Guvernele au deschis investigații în companii înființate de unele dintre cele mai aglomerate locații de birouri ale lui Mossack Fonseca, inclusiv Panama, Insulele Virgine Britanice, Samoa, Seychelles și Anguilla.

În aprilie 2016, Autoritatea pentru Servicii Financiare din Seychelles, care reglementează operatori ca Mossack Fonseca pentru a se asigura că vehiculele offshore nu sunt utilizate în mod abuziv, a cerut firmei să dezvăluie cine deținea unele dintre cele 5.379 de societăți active pe care le-a încorporat în arhipelag.

Un mod în care Mossack Fonseca a evitat regulile stricte de cunoaștere a clientului a fost să se bazeze pe avocați din afară pentru a garanta reputația și identitatea proprietarului companiei.

„Aceasta este o zonă gri care se pretează la interpretare”, a scris Josette Roquebert despre dependența firmei față de anumite terțe părți pentru a garanta reputația și identitatea clienților. Practica „ar putea fi considerată o încălcare” a legilor din Seychelles, a scris Roquebert.

Un audit efectuat de agenția de infracțiuni financiare din Seychelles a concluzionat că Mossack Fonseca nu a monitorizat în mod regulat clienții cu grad ridicat de risc și conectați politic și că a încălcat șase legi și reglementări anti-spălare de bani.

“În general, examinatorii au descoperit deficiențe semnificative în operațiunile Mossack Fonseca Seychelles”, a scris Phillip Mustache, director al Unității de Informații Financiare a țării, într-o scrisoare adresată firmei.

Clienții firmei au fost, de asemenea, investigați. Autoritățile din India, Spania, Suedia și Argentina au solicitat informații de la Mossack Fonseca despre contribuabilii care dețineau companii offshore prin intermediul casei de avocatură, arată înregistrările recent scoase din evidență. Poliția locală a percheziționat biroul Mossack Fonseca din Insulele Virgine Britanice ca parte a unui caz de dare de mită în Marea Britanie care-l implica pe mogulul nigerian Kolawole Aluko.

“VA DISPĂREA ÎN CELE DIN URMĂ”

La început, Mossack Fonseca a încercat să-și încurajeze clienții să rămână loiali, în ciuda problemelor legale și a relațiilor publice dezastruoase.

Compania a redus comisioanele și le-a oferit clienților posibilitatea să-și schimbe numele companiei, astfel încât operațiunile comerciale să poată continua discret.

Alți clienți și-au mutat pur și simplu afacerea la alți furnizori de servicii offshore, din alte paradisuri fiscale precum Guernsey, în Insulele Canalului, Insulele Virgine Britanice și Cipru.

COMPANIA DUMNEAVOASTRĂ NU ESTE DE ÎNCREDERE ȘI CREDIBILĂ ———- BYE BYE, a scris Jeffrey Davies, intermediar din Luxemburg.

Clienții au început să raporteze că băncile refuzaseră să accepte sau să proceseze plățile către Mossack Fonseca.

În mai 2016, firma și-a anunțat clienții că își închide biroul în Insula Man, teritoriul din Marea Irlandei supus Coroanei Britanice. Curând au urmat birourile din Jersey și Hong Kong.

Spre sfârșitul anului, Fonseca și Mossack au anunțat că se vor retrage din firma pe care au fondat-o. Un Mossack Fonseca scheletic urma să rămână deschis pentru câțiva ani mai mult pentru a-și îndeplini obligațiile existente, dar ar „dispărea în cele din urmă”, anunța un e-mail către clienți.

Will Fitzgibbon, Ben Hallman

Aceasta este o varianta abreviată și adaptată a materialului original publicat de International Consortium of Investigative Journalism (organizație din care fac parte și doi dintre reporterii RISE Project) pe care îl puteți accesa, în engleză, AICI


CITIȚI ȘI:

Seria completă de investigații #PanamaPapers

Fabrica de firme – secretele financiare ale elitelor mondiale

Toți oamenii lui Putin: rețeaua financiară conectată la liderul rus

Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.