Haos administrativ la nivel central

Statul român nu știe cât cheltuiește cu tratamentul antirabic pentru cei mușcați de maidanezi. Ministerul Sănătății nu centralizează cât cheltuiesc spitalele de boli infecțioase. ”Unitățile sanitare au contract cu distribuitorii de vaccin antirabic și ele își achiziționează produsele necesare pacienților. Nu este un program național gestionat de Ministerul Sănătății”, a spus purtătorul de cuvânt Oana Grigore.

”CNAS nu deţine baze de date privind sumele decontate pentru efectuarea vaccinului antirabic. Vă sugerăm să vă adresaţi caselor de asigurări de sănătate aflate în relaţie contractuală cu spitalele de boli infecţioase”, a răspuns Mariana Păcurariu de la Serviciul de presă.

Delăsare administrativă

Dr. Gabriel Colţan de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Matei Balş” subliniază că nu există o situație centralizată pe țară, din cauză că rețelele nu colaborează. ”Direcțiile județene ar trebui să anunțe direcția națională a Ministerului Sănătății. Există o rețea de raportare foarte bine stabilită. De la minister nu colectează nici un fel de date, nu îi interesează. Guvernul prin ANSV ar trebui să facă supravegherea epidemiologică a situației rabiei în județe și să comunice la centru. Asta s-a făcut în comunism, aveam toate datele, aveam o hartă în care erau trecute săptămânal sau lunar focarele de rabie apărute la animale domestice sau sălbatice. Asta nu se mai face pentru că aceste rețele nu mai comunică între ele. Practic în acest moment dacă vrei să afli ce se întâmplă în țară, nu știm. Este o delăsare administrativă.”

Antirabic din import

În București, se decontează anual între 700.000 și 800.000 euro pentru tratamentul antirabic. ”Media costurilor pe pacient este aprox. 100 euro/, tratăm în acest fel 7.000 de cazuri de mușcați. Marea majoritate a cazurilor sunt mușcați de câini fără stăpân, cam trei sferturi din cei tratați. Anual, invariabil, avem 10-12.000 cazuri de persoane vaccinate antirabic. Numărul persoanelor mușcate de câini vagabonzi crește semnificativ vara. Dacă la noi se prezintă aproximativ 25 de persoane mușcate pe zi, cinci sunt copii – uneori s-au prezentat și 40 de mușcați pe zi”, declară medicul Gabriel Colțan care explică de ce a crescut prețul tratamentului antirabic: ”Institutul Cantacuzino nu a mai produs serurile și vaccinurile, și a trebuit să le achiziționăm de la firma franceză SANOFI la un preț mai mare.”

 

 Mușcați de câinii vagabonzi

• 5.000 de ieșeni mușcați în 3 ani
• 1.500 de timișoreni mușcați în 5 ani
• 3.500 constănțeni mușcați în 5 ani
• 10.000 pe an, în București

 

 

Tratament de patru ori mai scump

Din decontările pe trament antirabic, de la Spitalul de Boli Infecțioase Cluj se observă cum au crescut costurile: