11/02/2014

UPDATE:

Publicația universității Harvard, the Harvard Crimson, a preluat dezvăluirile RISE Project referitoare la vânzarea intempestivă a pădurilor pe care instituția le deține în România. The Harvard Crimson îl citează pe purtătorul de cuvânt al universității nord-americane care spune că relația de afaceri dintre Dragoș Lipan Secu, reprezentantul Scolopax România care a fost arestat acum două săptămâni și Harvard a încetat încă din 2012. Trebuie menționat însă că acuzațiile aduse de procurorii români lui Secu se referă la fapte comise înainte de 2012 adică în timp ce Secu lucra pentru Harvard. Purtătorul de cuvânt al Harvard a refuzat să comenteze vânzarea intempestivă a pădurilor din România.

Cel mai mare proprietar privat de păduri din România, firma Scolopax , își vinde, în regim de urgență, toate suprafețele pe care le-a cumpărat în ultimii nouă ani. De curând, reprezentanul local al companiei a fost reținut de către procurorii anticorupție.

Scolopax este un SRL românesc controlat în proporție de 99,99 la sută de către universitatea americană Harvard, prin divizia sa de investiții.

În total, la vânzare sunt scoase peste 32 de mii de hectare, împrăștiate în 21 de județe.

Acţionarii Scolopax sunt entitatea Phemus Corporation, care are 99,99% din acţiuni şi persoana fizică Ernst Jonas Einar Jakobsson. Phemus Corporation este administrată de către Harvard Managament Company, companie care administrează și fonduri în valoare de 32,7 mld. dolari ce aparțin  universităţii americane Harvard.

Acţionarii Scolopax sunt entitatea Phemus Corporation, care are 99,99% din acţiuni şi persoana fizică Ernst Jonas Einar Jakobsson. Phemus Corporation este administrată de către șefi ai universităţii americane Harvard.

Dragoș Lipan Secu, reprezentantul Scolopax România, a fost arestat acum două săptămâni, împreună cu soția sa. Cei doi sunt cercetați de către procurorii DNA Bihor pentru luare de mită și spălare de bani

Procurorii spun că reprezentantul Scolopax a crescut artificial prețul plătit de companie pentru o pădure, o parte din surplus intrând în buzunarul său. Doar în acest caz, procurorii bihoreni spun că el ar fi primit mită aproape 1 milion de euro, plus un sejur în Grand Canaria și un automobil. Anchetatorii l-au luat în vizor pe reprezentantul Scolopax, după denunțul vânzătorului, Eler Csaba Robert, un fost partener de afaceri al lui Secu.

Eler a obținut, la rîndul său, o parte dintre suprafețele vîndute, printr-un contract încheiat cu primarul din Botoșani, Eugen Nichita, cercetat și el în acest dosar. Terenurile au fost inițial retrocedate, iar apoi cumpărate de edil de la cei care le revendicaseră.

Modelul tranzacțiilor succesive, prin care pădurea din Botoșani a ajuns la Scolopax, la un preț mult mai mare decât cel inițial, a fost replicat în alte locuri din țară.

Anchetă și în Buzău

Procurorii DNA Ploiești investighează o afacere similară în Buzău, unde Scolopax a cumpărat 681 de hectare de pădure în urma unor retrocedări și tranzacții suspecte. Scolopax a fost, din nou, reprezentantă de Dragoș Lipan Secu. Rădăcinile tranzacției ajung până în anul 2006, când unul dintre moștenitori, Nicolae Clăbescu, a depus mai multe cereri, la mai multe primării din județ, pentru a primi mai multe păduri. Înainte de 1948, pădurile s-au aflat în posesia bunicii sale, Elena Clăbescu. Potrivit documentelor din arhivă, moștenitorilor Elenei Clăbescu, le-ar fi revenit doar o suprafață de 225 de hectare, pe raza localităților Lopătari și Gura Teghii. Nicolae Clăbescu a depus inițial o cerere la comisia locală Gura Teghii, de unde a și primit rapid 226 de hectare. Același Clăbescu a mai revendicat 90 de hectare de la aceiași primărie. Comisia județeană Buzău a validat și această a doua cerere.

Reprezentanții primăriei din localitatea Gura Teghii au întocmit un referat prin care l-au sesizat pe primar că restituirea s-a făcut ilegal, deoarece cererile erau însoțite de aceleași documente, pentru suprafețe diferite, iar pădurea se afla împrăștiată pe raza mai multor comune. Ceea ce, în opinia unor funcționari din primărie, a depășit competențele comisiei. Referatul nu a fost luat în seamă, iar moștenitorii au fost puși în posesie. Nicolae Clăbescu a depus o altă cerere în localitatea Lopătari, prin care a solicitat încă peste 300 de hectare de pădure. Și aici a depus aceleași documente precum cele de la Gura Teghii, însă de data asta primăria Lopătari i-a respins cererea. Clăbescu a făcut plângere la judecătoria Buzău și a câștigat, irevocabil, cele 300 de hectare, pe raza comunei Lopătari. În total, moștenitorul s-a ales cu 615 hectare de pădure, deși avea dreptul la nici jumătate.

Suprafețele în plus au fost luate din pădurile statului, administrate de Romsilva. Direcția Silvică Buzău, în tandem cu noul primar al localității Gura Teghii, cer acum, în instanță, anularea dreptului de proprietate.

Grupul “Enigma”

Una dintre tranzacțiile grupării "Enigma"

Una dintre tranzacțiile grupării “Enigma”

După două săptămâni de la prima retrocedare, Clăbescu a vândut cele 226 de hectare pentru 791.000 lei. Cumpărători au fost un grup celebru de procuratori din Focșani: Nicușor Cosor, Ion Alexe, fost consilier județean, Nelu Scînteianu, mandatar al soției sale Gilda Sanda Scînteianu, Iosif Ion Iulian, în numele soției sale Alina Iosif, sora șefului Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Vrancea, și, respectiv, Ionel Guțan, proprietarul restaurantului “Enigma” din Focșani, locație care a împrumutat, de altfel, numele grupării . A doua zi, grupul “Enigma” a revândut cele 226 de hectare către Scolopax, cu un preț de patru ori mai mare: 3,6 milioane de lei. Un profit net de aproape 2,9 milioane de lei într-o singură zi.

Un an mai târziu

În octombrie 2007, alte 280 de hectare primite de Clăbescu și-au schimbat proprietarul. De tranzacție s-a ocupat Gilda Sanda Scînteianu, membră a grupului, care pe baza unei procuri de la Clăbescu, a vândut pădurea către alți membrii „Enigma”, în schimbul a 560 de mii de lei.

Cinci zile mai tîrziu, pădurea a fost vândută firmei Scolopax tot la un preț de patru ori mai mare: 2.251.200 lei.

Un al treilea contract a fost încheiat de Gilda Sanda Scînteianu direct cu Scolopax, pentru alte 90 de hectare, retrocedate în plus lui Clăbescu. Femeia a obținut o procură de la Clăbescu, parafată la notariatul deputatului PSD Ciprian Nica.

De altfel, la acest notariat au fost semnate toate contractele din această afacere.

Relațiile Scolopax cu gruparea din Focșani sunt mult mai importante decât cele trei contracte. Compania Scolopax a cumpărat mii de hectare de pădure de la membrii grupării, în mai multe județe, potrivit documentelor de vînzare-cumpărare obținute de RISE Project.

De exemplu, în 2006,membrii grupării – Nicușor Cosor, Ion Alexe, Nelu Scînteianu, Alexandru Lefter, Ionel Guțan – au transferat 724,24 ha de pădure din Vrancea către Scolopax pentru suma de 8.741.577 lei.

Profit pentru paznicul statului

Lefter a încasat 839.191 lei, potrivit contractului. El este chiar șeful Inpectoratului Teritorial de Regim Silvic Vrancea (ITRSV) , cel care trebuie sa urmărească tăierile ilegale din pădurile din peste cinci județe din Moldova.

Alina Iosif, prezentă și ea în tranzacțile din Buzău, este sora lui Lefter.

Alte milioane de lei au intrat în conturile familiei Lefter și din alte tranzacții încheiate cu Scolopax. Sumele nu se regăsesc însă în declarația de avere a șefului ITRSV Vrancea.

Scolopax a scos recent la vânzare toate suprafețele pe care le-a dobîndit în urma tranzacțiilor cu grupul “Enigma”. Oferta de vânzare a fost afișată la avizierele primăriilor din țară, acolo unde compania deține pădurile.

 

Pădurile scoase la mezat de către Scolopax

Pădurile scoase la mezat de către Scolopax

Harvard vrea să vândă urgent. Avocatul Scolopax cere imperativ autorităților locale să ia măsurile care ar permite firmei vânzarea pădurilor. Statul are drept de prim cumpărător și, dacă în 30 de zile, nu își exprimă intenția de a cumpăra atunci vânzătorul se poate adresa altor cumpărători privați.

Harvard vrea să vândă urgent. Avocatul Scolopax cere imperativ autorităților locale să ia măsurile care ar permite firmei vânzarea pădurilor. Statul are drept de prim cumpărător și, dacă în 30 de zile, nu își exprimă intenția de a cumpăra atunci vânzătorul se poate adresa altor cumpărători privați.


 

Cât am pierdut din afacerile ilegale cu păduri

Peste jumătate de milion de hectare de păduri ar fi trecut abuziv în proprietatea privată, până în 2010, potrivit unui raport al Curții de Conturi, finalizat anul trecut . Raportul conține și cauzele:unele instanţe judecătoreşti au acţionat în vădită contradicţie cu legea, cu practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cu principiul contradictorialității procesului civil, întrucât: au refuzat dreptul statului de a-şi apăra proprietăţile, au admis ca probatorii documente vechi, înscrisuri cu valoare declarativă, neînsoţite de documente din care să rezulte dreptul de proprietate, expertize extrajudiciare vădit nefundamentate cu omisiuni premeditate, declaraţii de martori nevecini sau neproprietari; au admis cereri de reconstituire unor persoane fără vocaţie succesorală(…)

CITEȘTE ȘI INVESTIGAȚIA:

CE SE AFLĂ ÎN SPATELE CELEI MAI MARI AFACERI CU PĂDURI DIN ROMÂNIA

Comenteaza acest articol