16/02/2016
Klaus Iohannis lasă greu din mână cea mai valoroasă casă din cele șase care alcătuiesc portofoliul său imobiliar. FOTO: Octav Ganea/Mediafax.

Klaus Iohannis lasă greu din mână cea mai valoroasă casă din cele șase care alcătuiesc portofoliul său imobiliar. FOTO: Octav Ganea/Mediafax.

Statul român întârzie să își reclame dreptul de proprietate asupra casei pe care Klaus Iohannis a pierdut-o, prin hotărâre irevocabilă, în urmă cu trei luni.

Președintele încasează în continuare chiria imobilului al cărui titlu de proprietate i-a fost anulat, în noiembrie, de Curtea de Apel din Brașov.

Informația aceasta este reiese dintr-un răspuns pe care Raiffeisen Bank l-a transmis la o întrebare adresată de RISE Project.

Raifeissen Bank, în calitate de chiriaș, nu a fost notificată de către nicio instituție cu privire la schimbarea proprietarului. Plata chiriei se face, așadar, trimestrial, conform contractului comercial în vigoare”, scrie în răspunsul dat de bancă.

Raiffeisen Bank afirmă că, în continuare, virează chiria pentru imobilul de pe Strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu în contul acelorași persoane.

Raiffeisen Bank afirmă că, pentru imobilul de pe Strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu, plătește chiria ca și până acum, în contul acelorași persoane.

Declarația băncii Raiffeisen este sprijinită de datele de la oficiul de cadastru Sibiu.

Un extras de carte funciară obținut de RISE Project arată că imobilul încă mai este, în acte, al familiei prezidențiale. (Extrasul, eliberat pe 9 februarie 2016, AICI).

Klaus Iohannis, soția sa, Carmen Georgeta Iohannis, și asociata lor, Rodica Baștea, figurează și astăzi ca proprietari ai clădirii de pe Strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu.

În evidențele Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Sibiu, proprietarii clădirii de pe strada Nicolae Bălcescu sunt neschimbați: Klaus Iohanns, Carmen Iohannis și Rodica Baștea.

În evidențele Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Sibiu, proprietarii clădirii de pe strada Nicolae Bălcescu sunt neschimbați: Klaus Iohanns, Carmen Iohannis și Rodica Baștea.

Potrivit contractului încheiat în 2006 între Iohannis și Raiffeisen, chiria anuală pe care banca trebuie să o plătească proprietarului este de 60.000 de euro. 

Dacă ritmul de plată al chiriei este astăzi trimestrial, așa cum precizează Raiffeisen, atunci, între 12 noiembrie 2015 (ziua hotărârii pronunțate de Curtea de Apel Brașov) și 16 februarie 2016 (ziua de astăzi), banca i-a putut plăti cel puțin o rată, dacă nu chiar două, președintelui României.

RISE l-a întrebat pe Klaus Iohannis dacă a continuat să încaseze chiria de la Raiffeisen după pronunțarea verdictului irevocabil de la sfârșitul toamnei trecute. Președintele nu a răspuns.

După ștergerea familiilor Iohannis și Baștea din cartea funciară a imobilului, parterul clădirii, care acum e închiriat la Raiffeisen, ar trebui să revină statului, precedentul titular al dreptului de proprietate.

Instituția care trebuie să reclame acest imobil de la Iohannis și Baștea este Ministerul de Finanțe. De altfel, fiscul a și fost parte în procesul pe care șeful statului l-a pierdut în noiembrie.

RISE Project a întrebat atât ministerul, cât și serviciul său din teritoriu, Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov (DRFPB), ce au întreprins pentru a pune în aplicare hotărârea Curții de Apel Brașov.

Ministerul nu a răspuns la întrebare, iar DRFPB ne-a comunicat că a trimis întrebarea mai departe, la minister, de unde așteaptă, la rându-i, un răspuns. (Răspunsul DRFPB, AICI).

Spațiul comercial pe care statul român amână să îl reclame de la Klaus Iohannis este închiriat băncii Raiffeisen. Produce rente anuale de 60.000 de euro și are o valoare de piață de circa 900.000 d euro. FOTO: Ionuț Stănescu/RISE Project.

Spațiul comercial pe care statul român amână să îl reclame de la Klaus Iohannis produce rente de 60.000 de euro pe an, potrivit contractului de chirie încheiat în 2006 între președinte și banca Raiffeisen. FOTO: RISE Project.

„Contestație în anulare”

Deși hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Brașov este „irevocabilă”, sistemul judiciar permite redeschiderea procesului pe care Iohannis l-a pierdut în noiembrie.

Una dintre căile care pot fi folosite pentru a cere rejudecarea litigiului este „contestația în anulare”.

Klaus Iohannis a înregistrat, încă de pe 27 noiembrie 2015, o contestație în anulare la Curtea de Apel Brașov, prin care cere desființarea verdictului irevocabil pronunțat toamna trecută.

Deliberările asupra contestației în anulare au loc la această instanță, unde, de altfel, între timp, au și curs două termene de judecată.

Avocatul Ionuț Dobrinescu, specializat în drept civil, spune că procesul contestației în anulare nu poate împiedica ștergerea lui Iohannis și Baștea din cartea funciară a clădirii de pe Strada Nicolae Bălcescu: „Calea extraordinară de atac a contestației în anulare, aflată încă pe rol, nu ar putea în mod normal împiedica sau întârzia radierea, dacă cineva ar cere-o în baza hotărârii de la fond a Tribunalului Brașov 235/16.05.2014 (n.r. – cea pe care decizia Curții de Apel din toamna trecută a menținut-o neschimbată), legalizată cu formula <<irevocabilă prin respingerea recursului>>”.

[ACTUALIZARE 3.03.2016] Ministerul de Finanțe a răspuns, în cele din urmă la întrebarea adresată de RISE Project: „La nivelul instituției noastre, s-au inițiat demersurile legale în vederea punerii în executare a deciziei Tribunalului Brașov nr. 235/16.05.2014, în sensul că s-a formulat cerere de legalizare cu mențiunea <<irevocabilă>> a acesteia”. Ministerul nu spune însă când s-au inițiat aceste demersuri și în ce fază se află ele acum. 

Extras din decizia Tribunalului Brașov, pronunțată în mai 2014, prin care se dispune anularea titlului de proprietate al familiei Ioahnis pentru clădirea de pe Strada Nicolae Bălcescu nr. 29. Decizia a rămas definitivă prin verdictul Curții de Apel Brașov din noiembrie 2015.

Extras din decizia Tribunalului Brașov, pronunțată în mai 2014, prin care se dispune anularea titlului de proprietate al familiei Ioahnis pentru clădirea de pe Strada Nicolae Bălcescu nr. 29. Decizia a rămas definitivă prin verdictul Curții de Apel Brașov din noiembrie 2015.

Strămutarea

Iohannis nu vrea însă ca procesul contestației în anulare să se judece la Curtea de Apel Brașov, unde a pierdut fazele anterioare ale litigiului.

Pentru a obține strămutarea la o altă curte de apel din țară, președintele a depus, în decembrie 2015, o cerere la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Cererea de strămutare se judecă mâine, în cadrul procedurii întitulate „camera de consiliu”, adică în spatele ușilor închise. (Dosarul, AICI).

[ACTUALIZARE, 06.04.2016] Ședința a fost reprogramată pentru ziua de 9 martie, apoi pentru 6 aprilie, când Iohannis a obținut câștig de cauză. Contestația de anulare nu se va mai judeca la Brașov – a decis ÎCCJ – ci la Curtea de Apel Pitești. 

În acțiunea pe care a înregistrat-o la instanța supremă, Iohannis a încercat să demonstreze lipsa de imparțialitate a magistraților din Brașov.

Pe lângă presupusul subiectivism al judecătorilor din Brașov, pe care avocații președintelui au căutat să îl identifice în mai multe hotărâri anterioare, apărătorii lui Iohannis au acuzat și supraexpunerea mediatică de care procesul a avut parte în presa din acest oraș.

La capitolul presei locale, avocații au menționat și RISE Project, deși publicația noastră nu este una locală, nici ca tematică, nici ca audiență și nici nu are vreo legătură specială cu Brașovul.

În acțiunea depusă la Înalta Curte de Casație și Justiție au scris: „Prezintă relevanță și împrejurarea că litigiile au făcut obiectul unor ample investigații jurnalistice, a căror (!) concluzii defăimătoare la adresa subsemnaților, (!) au fost publicate în mod constant pe site-ul RISE Project”.

Trebuie spus că pe riseproject.ro a fost publicată doar o investigație referitoare la acest caz. (O puteți citi AICI).

Clipboard-1

RISE Project este o publicație asimilabilă presei locale din Brașov, care scrie în mod constant investigații despre litigiile imobiliare ale lui Klaus Iohannis – așa reiese din cererea prin care președintele României încearcă să îi convingă pe judecătorii de la Înalta Curte să îi mute dosarul la o altă curte de apel din țară.

Tot la capitolul presei din Brașov, care ar afecta obiectivitatea judecătorilor, avocații președintelui citează și articolele revistei „Justițiarul”. Aceasta însă e o publicație din Sibiu, nu din Brașov, iar începând cu anul 2012, potrivit lui Marius Albin Marinescu, proprietarul ei, revista apare exclusiv on-line, deci nu are în niciun caz o audiență limitată la publicul brașovean.

Marinescu – care e și parte în procesul lui Iohannis, ca fost chiriaș al unui spațiu de la parerul casei de pe Strada Nicolae Bălcescu – spune că „Justițiarul” a avut o ediție specială de Brașov pentru o scurtă perioadă de timp, în 2003 și 2004.

Alte publicații locale care ar fi alterat deciziile judecătorilor din Brașov nu sunt citate.

Practic,  aproape o treime din argumentele puse în sprijinul cererii de strămutare formulate de Klaus Iohannis la Înalta Curte încearcă să demonstreze influența pe care două publicații, RISE Project și Justițiarul – fără legătură între ele, complet diferite în conținut și formă, niciuna din Brașov sau cu audiență limitată la publicul din Brașov – ar fi avut-o asupra magistraților din acest oraș.

(Cererea de strămutare depusă de Iohannis la ÎCCJ, AICI).

[ACTUALIZARE, 19.04.2016]: În trena dezvăluirilor făcute de RISE, HotNews.ro anunță că familiile Iohannis și Baștea au fost radiate, ieri, 18 aprilie – deci la cinci luni după sentința din noiembrie – din cartea funciară a imobilului de pe Strada Nicolae Bălcescu. HotNews.ro a obținut și o declarație de la Administrația Preziențială, prin care Klaus Iohannis spune că va returna statului român banii pe care i-a încasat ulterior deciziei definitive pronunțate de Curtea de Apel Brașov. 

Cea mai valoroasă casă a președintelui

RISE Project a reconstituit, anul trecut, felul în care Klaus Iohannis a ajuns să dețină șase proprietăți imobiliare.

Confruntând acte administrative, contracte comerciale, hotărâri judecătorești și declarații ale președintelui, a reieșit că din cele șase „case” ale lui Iohannis patru sunt legate între ele după principiul păpușilor rusești.

Astfel, a treia casă dobândită în ordine cronologică a produs atât de mulți bani din chirii încât cu ei președintele le-a cumpărat pe a patra, a cincea și a șasea.

Aceasta a treia casă – care, potrivit calculelor RISE, a generat rente în valoare de câte 320.000 de euro, pentru Iohannis și Baștea – este cea pe care Iohannis a pierdut-o în justiție în noiembrie 2015.

Casa pe care a pierdut-o în noiembrie 2015 i-a adus lui Klaus Iohannis venituri din chirii în valoare de circa 320.000 de euro. Banii aceștia au stat la originea înfloririi stării sale materiale. INFOGRAFIE: Sergiu Brega. FOTO: RISE Project, Ovidiu Dumitru Matiu/Mediafax.

Casa pe care a pierdut-o în noiembrie 2015 i-a adus lui Klaus Iohannis venituri din chirii în valoare de circa 320.000 de euro. Banii aceștia au stat la originea înfloririi stării sale materiale. INFOGRAFIE: Sergiu Brega. FOTO: RISE Project, Ovidiu Dumitru Matiu/Mediafax.

Ea fusese dobândită în 1999, printr-o acțiune de retrocedare întemeiată pe acte false – după cum au stabilit mai mulți magistrați.

În noiembrie 2015, la capătul unui proces care a durat 13 ani, falsul actelor respective a dus la anularea titlului de proprietate pe care familia Iohannis și asociata ei, familia Baștea, încă îl aveau asupra imobilului.

Anul trecut, RISE a mai arătat și că, pe vremea în care era primar al Sibiului, președintele a consemnat în declarația de avere sume chiar și de douăzeci de ori mai mici decât cele care apăreau în contractele sale de chirie.

Ionuț Stănescu

CITIȚI ȘI:

Moștenirea din spatele averii imobiliare a lui Klaus Iohannis
Banii familiei Iohannis: rentele nedeclarate

Comenteaza acest articol