Ionuț Stănescu 
La începutul carierei sale publice, când defila ca tânără speranță a PNL, Ramona Mănescu și-a împins toată familia în operațiunea de preluare a unui teren de dimensiuni-mamut, retrocedat în zona de vest a Bucureștiului. FOTO: Octav Ganea / Mediafax.
RISE Project risipește una dintre ultimele perdele de fum care mai acoperă o serie de tranzacții în valoare de aproape 12 milioane de euro, petrecute în deceniul trecut.
E vorba de retrocedarea suspectă și apoi de vânzarea unui teren enorm din București, localizat în Ghencea, chiar lângă stadionul Steaua.
O operațiune în care au fost implicate nume importante din politică și din afaceri.
Un caz clasic de tun financiar ai cărui beneficiari au acționat nevăzuți, pitiți în spatele unor oameni-de-paie.
Rândurile de mai jos prezintă firele de care mai atârnă doi dintre oamenii-de-paie împinși în această operațiune și îl scot la lumină pe păpușarul celor doi, protejat, până astăzi, de butaforia creată în jurul întregii afaceri.
La sfârșitul lui 2004 și începutul lui 2005, cinci „anonimi” – familii formate din soț și soție sau indivizi izolați – au cumpărat, la prețuri foarte mici, drepturile litigioase ale mai multor persoane care așteptau să li se restituie terenuri în Sectorul 6.
La scurt timp după ce au făcut această achiziție, terenurile – neretrocedate, ani de zile, celor care le revendicaseră inițial- le-au fost puse lor la dispoziție de primarul Cristian Poteraș, ales, recent, în funcție.
Deși cumpăraseră drepturile litigioase de la mai mulți vânzători, descendenți ai unor familii cu moșii împrăștiate în toate zările Bucureștiului, cei cinci au fost împroprietăriți cu parcele învecinate.
Împreună, acestea formau o tarla compactă, de 13,2 hectare, așezată lângă stadionul Steaua – un teren folosit, în trecut, de Armata Română.
După câteva luni de la această punere în posesie subită, în ianuarie 2006, brigada celor cinci „anonimi” a vândut terenul de 13,2 hectare cu 11,9 milioane de euro către o multinațională de dezvoltări edilitare.
De plătit, plătiseră pentru drepturile litigioase 0,25 milioane de euro.
Profit net: 11,65 milioane de euro.
Numele celor cinci „anonimi” erau, formal, cunoscute, dar pedigriul lor antreprenorial rămânea o enigmă.
Oare cum ajunseseră să se reunească sub umbrela acestei afaceri ultraprofitabile?
Erau atât de diferiți între ei – ca ocupație, antecedente financiare, domiciliu și vârstă – încât, împreună, alcătuiau o cooperativă imobiliară bizară, în care cineva părea să fi comis o eroare de casting.
Trecuți în revistă, cei cinci erau următorii:
1. un cuplu din Constanța, aflat în pragul vârstei a treia (Mihai & Ana Bolboceanu);
2. un patron de magazin de telefoane mobile din cartierul Titan (Lucian-Viorel Grecu);
3. un cetățean româno-american cu două căsnicii eșuate la New York (Marian-Jean Căpățînă);
4. doi soți din Drumul Taberei, aflați, și ei, în pragul pensiei (Florică & Paraschiva Tudor);
5. un afacerist despre care ANAF spune că are mari datorii la stat (Bogdan-Victor Guruiță).
Un tun imobiliar cu un profit de 11,65 milioane de euro, având ca obiect un teren imens, tocmai retrocedat lângă stadionul Steaua, a reunit, sub umbrela lui, o galerie pestriță de anonimi. Profitul s-a împărțit la cinci, dar nu în cote egale. În funcție de cât la sută preluaseră din drepturile litigioase, unii au încasat mai mult, alții mai puțin. ILUSTRAȚIE: Sergiu Brega.
RISE a prezentat cazul, în detaliu, în februarie. (Articolul, AICI).
Atunci, RISE a dezvăluit că trei dintre cei cinci „anonimi” erau, de fapt, oameni-de-paie care ținuseră locul unor figuri importante din mediul politic și din cel de afaceri.
1. Cuplul din Constanța erau părinții europarlamentarei Ramona Mănescu.
2. Proprietarul magazinului de celulare din cartierul Titan era vărul nevestei primarului Cristian Poteraș, cel care propusese amplasamentele terenurilor retrocedate și care accelerase retrocedările propriu-zise.
3. Româno-americanul cu două mariaje eșuate la New York era interpusul de serviciu al multimilionarului Dragoș Dobrescu, patron al grupului de firme Monolit.
Ramona Mănescu, Cristian Poteraș și Dragoș Dobrescu stăteau în spatele a trei dintre cei cinci care „câștigaseră” 11,65 milioane de euro. ILUSTRAȚIE: Sergiu Brega. FOTO: Octav Ganea / Mediafax, Cătălin Abagiu / Mediafax, miscareaderezistenta.ro.
Ca într-o galerie cu portrete reale, acoperite cu chipuri de jokeri, am îndepărtat jokerii de pe trei dintre ele și am dat peste un europarlamentar, un primar și un magnat imobiliar.
În ecuația tunului de 11,65 milioane de euro, mai rămăseseră însă doi „jokeri” în spatele cărora RISE nu reușise să găsească pe nimeni: familia de pensionari care locuiește în Drumul Taberei (Florică & Paraschiva Tudor) și marele datornic la bugetul de stat (Bogdan-Victor Guruiță).
Erau aceștia tot „jokeri” sau – dimpotrivă – investitori autonomi, care stăteau pe propriile picioare?
Pensionarii din Drumul Taberei, soții Florică și Paraschiva Tudor, au un vag lustru de oameni de afaceri.
Pe Florică (71 de ani) Revoluția l-a găsit ospătar. În prima parte a tranziției, a înființat două firme, pe care, între timp, le-a abandonat.
Astăzi, vecinii lui de scară îl descriu ca fiind un bărbat corpolent, slobod la gură, tandru cu pisicile maidaneze și cu oamenii străzii, cărora le lasă pachete cu mâncare în drum.
Tot ei îl bârfesc și că ar fi fost îndrăgostit, multă vreme, de hârburile pe patru roți.
Să fi luat, reparat și dat mai departe câteva mașini, de-a lungul anilor, de când se știu ei cu el și i-au admirat pasiunea aceasta, a mecanicii.
Fișa uneia dintre firmele pe care le-a avut la începutul anilor 1990 dă de gol ocupația lui Florică Tudor: ospătar. Altă fișă, a altei firme, îl prezintă drept barman. Sexul, notat ca fiind feminin în această înregistrare, este o simplă eroare de redactare.
Florică și soția lui locuiesc într-un apartament cu trei camere, la parterul unui bloc înghesuit, fără balcoane.
Soția, Paraschiva (68 de ani), și-a început activitatea antreprenorială ceva mai târziu.
A pus, la rândul ei, bazele câtorva SRL-uri, după 2004. Unele dintre ele asfixiate în inactivitate și, până azi, închise. Altele, profitabile și longevive.
În câteva dintre ele, a fost asociată chiar cu Ramona Mănescu și cu „jokerul” (Lucian-Viorel Grecu) împins în față de primarul Poteraș în afacerea terenurilor de lângă stadionul Steaua.
Din câte spun oamenii cartierului, în ciuda acestui nimb antreprenorial, Paraschiva a lucrat multă vreme ca recepționeră la un hotel.
După Revoluție – o mai pârăsc vecinii – Paraschiva a avut o slăbiciune pentru politică.
A fost activistă.
A agitat steagurile PNL-ului, ani la rând, pe străduțele și aleile întortocheate din bucla cartierului Drumul Taberei.
RISE a încercat să stea de vorbă cu ea.
Atunci când i-au vizitat blocul modest de pe Strada Chilia Veche, reporterii RISE nu au găsit-o însă acasă. Câteva zile mai târziu – întoarsă din străinătate, de la fiul ei, după câte au spus vecinii – a răspuns la telefon.
O voce de femeie dinamică, hiperactivă.
Imediat ce i-am spus că suntem ziariști, a pus, însă, aparatul în furcă.
Apoi, nu a mai răspuns deloc.
A lăsat telefonul să sune în gol, la nesfârșit.
Afacerile soților Florică și Paraschiva Tudor – cele câteva firme cu care au încercat să-și croiască drum prin tranziția românească – reprezintă doar un detaliu de culoare în toată această poveste.
O tușă superficială care mângâie, steril, tabloul retrocedării-mamut de lângă stadionul Steaua.
RISE Project a obținut dovada că cei doi pensionari din Drumul Taberei nu sunt un cuplu oarecare, în conturile căruia au intrat, cu noroc, 780.000 de euro.
Fostul ospătar Florică Tudor și fosta recepționeră Paraschiva Tudor sunt, de fapt, unchiul și mătușa Ramonei Mănescu.
Paraschiva Tudor este soră cu mama europarlamentarei votate pe listele PNL – Ana Bolboceanu – folosită și ea, la rândul ei, ca „joker” în operațiunea terenurilor retrocedate lângă stadionul Steaua.
Ramona Mănescu și-a împins în această afacere nu doar părinții, cum a crezut, în februarie, RISE Project.
Și-a împins și unchii.
Al patrulea beneficiar al tunului imobiliar dat în cartierul Ghencea era tot un „joker”. În spatele lui se ascundea, de asemenea, Ramona Mănescu. ILUSTRAȚIE: Sergiu Brega. FOTO: Octav Ganea / Mediafax, Cătălin Abagiu / Mediafax, miscareaderezistenta.ro.
Pe filiera părinților, în conturile familiei europarlamentarului român au intrat 1,75 milioane de euro.
Pe filiera unchilor, alte 0,78 milioane de euro.
În total, 2,53 milioane de euro.
Adeverința de necolaborare cu fosta Securitate, pe care Ramona Mănescu a primit-o de la CNSAS în 2008, dezvăluie prenumele părinților ei: Mihai și Ana. Înainte de căsătorie, pe Mănescu a chemat-o Bolboceanu.
O copie de pe cartea de identitate a Anei Bolboceanu (mama Ramonei Mănescu), „joker” în afacerea celor 11,65 milioane de euro, dezvăluie prenumele părinților ei, Barbu și Floarea, precum și localitatea în care a venit pe lume: Tuzla, Constanța.
O înregistrare din Monitorul Oficial, referitoare la una dintre firmele anemice pe care Paraschiva Tudor le-a înființat acum zece ani, scoate la lumină prenumele părinților ei, Barbu și Floarea, aceiași ca în cazul mamei Ramonei Mănescu. Femeia e născută, de asemenea, în Tuzla. Paraschiva Tudor e mai tânără cu un an și zece luni decât sora ei, Ana Bolboceanu.
Cartea funciară a unuia dintre terenurile de lângă stadionul Steaua, în suprafață de 8 hectare, prezintă numele celor două surori, Ana Bolboceanu și Paraschiva Tudor, și ale soților lor, în calitate de coproprietari pasageri ai acestei parcele uriașe. La scurt timp după ce a fost retrocedat, terenul a fost vândut, în concert cu celelalte de care era lipit, contra sumei de 7,9 milioane de euro. Pentru diferența de până la 13,2 hectare s-au încasat alte 4 milioane de euro.
În 2005-2006, când dădea acest mega-tun imobiliar, folosindu-i drept paravan pe părinții și pe unchii ei, Ramona Mănescu avea 33 de ani și era – asemenea celor împinși în față în această afacere – o anonimă.
Succesul electoral al Alianței „Dreptate și Adevăr” (PNL + PD), repurtat în decembrie 2004, o propulsase, de câteva luni, pe un post de subsecretar de stat, într-o structură guvernamentală tocmai inventată: vicepreședinte la Autoritatea Națională pentru Tineret.
În ciuda vârstei sale, Mănescu era o liberală cu carnetul de partid îngălbenit de timp: membră în PNL încă din 1990.
Soțul ei, Rareș, conducea PNL Sector 6 și era deputat în Parlamentul României – membru al Comisiei pentru Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului.
Asta în timp ce Poteraș, colegul lor în această operațiune de acaparare a terenurilor de lângă stadionul Steaua, conducea PD Sector 6.
Doi co-președinți ai Alianței D.A., la nivel de sector de București, așadar, Poteraș și Mănescu, care veniseră la putere pe valul stârnit de un convingător mesaj anticorupție, au deturnat, în primele lor luni de activitate la cârma Sectorului 6, retrocedarea unor terenuri în suprafață de 13,2 hectare.
O afacere de 11,9 milioane de euro, sumă din care ei au rămas cu 3,69 milioane de euro.
Și acesta e doar un exemplu.
În realitate, în acei ani, Poteraș și Mănescu au deturnat retrocedarea mult mai multor terenuri – prezentate, pe larg, AICI, de RISE Project.
Ironia face ca, zilele acelea, într-una dintre primele sale luări de poziție din Camera Deputaților – datată 10 mai 2005 – Rareș Mănescu să fi vorbit chiar despre importanța îmbunătățirii legislației în domeniul retrocedărilor imobiliare.
Trebuie să fie „eliminate nenumăratele mulțumiri ale celor care au avut de suferit de pe urma regimului comunist și care au fost tratați ca niște milogi de către fostul Guvern Năstase”, tuna Mănescu.
Îmbunătățirea procedurilor prin care se făceau reconstituirile imobiliare a fost una dintre primele griji cu care Rareș Mănescu a intrat pe ușa Parlamentului. La data aceea, retrocedarea-mamut de lângă stadionul Steaua, de care au beneficiat el și soția lui, mersese deja unsă, fără să fi fost nevoie de ameliorările legislative pentru care milita acum.
De pe urma „milogilor lui Năstase” și a abuzurilor regimului comunist, familia Mănescu avea să câștige, în următorii trei ani, circa 5 milioane de euro, după cum RISE a dezvăluit deja. (Amănunte AICI și AICI).
RISE nu a reușit să afle dacă restituirea celor 13,2 hectare de lângă stadionul Steaua a fost vreodată investigată de Direcția Națională Anticorupție (DNA).
Procurorii au anchetat însă alte retrocedări din această parte a Bucureștiului – făcute tot de Cristian Poteraș, tot în aceiași ani și aproape în folosul acelorași beneficiari – iar acest dosar penal, purtând sigiliul DNA, i-a adus fostului edil de la Sectorul 6 o condamnare la opt ani de închisoare.
Poteraș este, în momentul de față, în penitenciar.
E neclar dacă Bogdan-Victor Guruiță – al cincilea „joker” din galeria celor cinci „anonimi” către care primarul Poteraș a retrocedat cele 13,2 hectare – a acționat pe cont propriu sau, de asemenea, ca paravan pentru o altă persoană.
Anul trecut, Guruiță a fost listat de ANAF ca fiind a zecea cea mai îndatorată persoană fizică la statul român, cu o restanță bugetară de 12 milioane de lei.
RISE Project nu a reușit să ia legătura cu el.
Europarlamentarul Ramona Mănescu nu a răspuns la întrebările pe care i le-am trimis, în timpul documentării acestui articol.
De fapt, Mănescu nu a răspuns la e-mail-urile, mesajele de pe Facebook, sms-urile și apelurile telefonice, prin care RISE a încercat să o contacteze, nici la începutul acestui an, nici la mijlocul lui – când am publicat alte două articole cu aceeași temă, care o aveau, de asemenea, ca subiect principal.
O asistentă de la biroul său din Bruxelles ne-a spus, telefonic: „Este foarte greu să puteți vorbi direct cu dumneaei. Are o agendă foarte încărcată. Trimiteți-ne un email, fiindcă avem foarte multe cereri!… Vă vom răspunde, imediat ce dumneaei ne va da consimțământul”.
Acest sfat tehnic, al expedierii întrebărilor în formă scrisă, e singura reacție pe care am obținut-o de la cabinetul europarlamentarului român.
P.S.: Zidul de tăcere pe care Ramona Mănescu l-a ridicat în fața dezvăluirilor RISE Project din acest an a devenit, recent, material didactic.
O profesoară de la Facultatea de Jurnalism a Universității „Hyperion” le-a dat ca temă studenților să imagineze un drept la replică al europarlamentarului la unul dintre articolele publicate pe riseproject.ro.
Disciplina la care cursanților li s-a propus să intre în pielea Ramonei Mănescu se numește „Introducere în Relații Publice”.
Studenții trebuie să-și termine tema de seminar zilele acestea.
Ionuț Stănescu, Sergiu Brega
Toate articolele din seria „Orașul subteran”:
01. Fabrica de bani din mijlocul Bucureștiului, ocolită de anchetele DNA
02. Europarlamentarul Ramona Mănescu, tunuri imobiliare în tandem cu mafia retrocedărilor
03. Profit de 8.600 la sută, din afaceri cu terenurile statului român
04. Bucăți din Parcul Grozăvești, retrocedate de Poteraș, ajunse la rude ale nevestei
05. Cum a fost privatizat Bucureștiul
06. Guru al terapiilor energetice: magie neagră cu 8 milioane de euro
07. Europarlamentarul Ramona Mănescu, loc de casă în Cotroceni, pe mâna mafiei retrocedărilor
08. Mafia retrocedărilor: infractor neinvestigat de DNA în 2010, martor la DNA în 2017
09. Banca-fantomă a unui multimilionar al retrocedărilor
10. Învingătorul. Spectaculosul caz al infractorului care a devenit milionar în euro în timpul unei anchete DNA
Rise Project 
Andrei Ciurcanu 