Andrei Ciurcanu Țara noastră este o țintă pentru cei care vor să scape rapid de deșeuri, dar pretind că exportă produse second hand. În timp ce afaceriștii prosperă, comunitățile, mediul și bugetul de stat rămân cu paguba.
La trei ani de la interdicția Chinei privind importul de deșeuri, procurorii români, specializați în investigarea infracțiunilor de mediu, au descoperit în februarie 2020 în portul Constanța 16 containere încărcate cu deșeuri, din Marea Britanie. În acte erau produse second hand. În realitate erau deșeuri.
Acesta a fost începutul unui lung maraton de plângeri penale împotriva companiilor românești care lucrează cu firme străine pentru a aduce în țară produse second hand, dar care în realitate sunt de cele mai multe ori deșeuri. În cazul hainelor, deșeuri textile.
Acest tip de import ilegal a devenit rapid o problemă investigată de autoritățile de control din România. Un raport confidențial din 2022 al Ministerului de Interne, obținut de RISE Project, evidențiază că unele state membre UE nu mai dețin capacități viabile de depozitare a deșeurilor, fiind nevoite să aleagă între procesarea lor intern (cu costuri foarte mari) sau încercarea de a le stoca/transfera în România.
Motivul? În țara noastră costurile de depozitare ale deșeurilor sunt de 10 ori mai mici decât în țările din Europa de Vest. Diferența enormă ar putea transforma România în groapa de gunoi a Europei, susțin procurorii care investighează acest fenomen.
„În majoritatea statelor membre UE și în Marea Britanie, prețul de depozitare este de aproximativ 500 de euro/tonă. Costurile ridicate de mediu impuse de unele state sau cele cauzate de operațiunile de reciclare/recuperare, unde nivelul salarial crește mult nivelul cheltuielilor, determină, în anumite cazuri, o rentabilitate mai mare. În urma comerțului legal sau ilegal a unui deșeu mixt/nesortat”, arată raportul confidențial al Ministerului Afacerilor.
Traficul de deșeuri a intrat și în vizorul Serviciul Român de Informații care, într-un raport din 2020, a atras atenția că fenomenul este conectat la spălarea banilor și repatrierea fondurilor.
Rapoartele Gărzii de Mediu estimează că în România există în jur de 3000 de depozite și magazine unde se vând produse second hand, care provin din țările vest-europene și nu numai. Deșeurile textile importate sunt vândute ca atare, fără a fi sortate, curățate și dezinfectate așa cum prevede legea. O bombă de mediu și una biologică, sunt de părere inspectorii de mediu care au accepta să vorbească cu reporterii RISE.
Potrivit celor de la mediu, în fiecare săptămână intră în România între 50 și 100 de camioane pline cu așa-numite produse second hand. Adică între 2800 și 5600 de tone de produse care sunt aduse lunar în România din peste 20 de țări europene și de peste ocean. Doar o parte din aceste importuri este verificată. Pentru majoritatea produselor trasabilitatea este aproape imposibil de realizat.
Importul ilegal de deșeuri textile disimulate ca îmbrăcăminte la mâna a doua a devenit o problemă atât de mare pentru România încât autoritățile implicate au decis anul trecut să modifice legislația pentru a îngreuna activitatea grupurilor criminale organizate în acest comerț ilegal.
Unele zone din România sunt puternic afectate de depozitarea ilegală a deșeurilor textile. Cursurile de apă sunt sufocate de hainele deteriorate care nu pot fi vândute pentru că sunt murdare, rupte și deteriorate. Sute de tone ajung și-n gropile de gunoi, deși la noi este ilegală depozitarea deșeurilor din import. În unele comunități sărace deșeurile textile sunt folosite pentru încălzirea caselor pe timpul sezonului rece.
Arderea hainelor și a încălțămintei este periculoasă pentru sănătatea umană, deoarece o mare parte din îmbrăcăminte este realizată din materiale plastice. Cele mai recente studii au descoperit prezența micro plasticelor în corpul uman – în tractul gastrointestinal, în sânge, chiar și în plămâni.
Imaginile cu deșeurile depozitate ilegal și cu impactul de mediu din România au șocat experții internaționali, care au susținut că țara noastră se confruntă cu aceleași probleme pe care le au statele de pe continentul african, care sunt sufocate de pe urma volumului imens de textile exportate.
În ultimii ani societatea civilă a fost asaltată la buletinele de știri de imagini cu descinderile procurorilor, percheziții și mii de tone de haine care au fost confiscate.
În ciuda acestui fenomen îngrijorător surse din autoritatea de control susțin că rata condamnărilor în instanță este descurajantă. Și că magistrații nu văd pericolul social sau pe cel de mediu, iar marile dosare anunțate cu fast de procurori s-au transformat în niște bule de săpun.
Statul român nu are registru al firmelor care importă produse second hand, pentru a ține sub control fenomenul importului de deșeuri disimulate ca fiind produse second hand.
