HUMANA – CUM SE CONECTEAZĂ FIRMELE

• Tranzacțiile Humana People to People sunt investigate în România într-un dosar privind importul ilegal de deșeuri textile. Ancheta a pornit de la un camion care venea din Bulgaria.
• Procurorii au făcut percheziții la depozitul central al organizației din România și au identificat peste 180 de tone de textile care erau rupte și murdare  
• Investigatorii au descoperit neconcordanțe între data cînd au fost importate textilele în România și certificatele de dezinfecție. 
• Firmele care au emis certificatele nu au nicio legătură cu curățarea textilelor și sunt specializate în comerțul cu cereale și fertilizatori, uciderea rozătoarelor și a insectelor.
• Humana este acuzată că importă haine de proastă calitate și-n Kenya, țară de pe continentul African care este depășită de volumele mari de textile trimise de țările UE. Experții susțin că 40% din importurile care ajung acolo sunt de fapt gunoi.

Februarie 2022. La punctul de trecere al Frontierei din Vama Veche, un camion este oprit pentru un control de rutină. Paza de Coastă solicită șoferului actele transportului și-i cere să deschidă containerul pentru ca marfa să fie verificată. Pe hârtie, camionul transporta 15 tone de îmbrăcăminte second hand din Bulgaria.  Trebuia să ajungă la Ploiești, la depozitul „Humana People to People” , o firmă parte dintr-o rețea de organizații la nivel internațional.

La oprirea camionului în vama autoritatea de stat era deja în alertă cu privire la importurile de second hand, care în realitate ascundeau deșeuri textile. 

Angajații de la frontieră au solicitat documentele pentru hainele celor de la Humana. Au primit de la șofer niște certificate care menționau că textilele transportate au fost dezinfectate de o  companie specializată în exterminarea puricilor și a gândacilor din Bulgaria . 

Polițiștii au ales aleatoriu câțiva saci pe care i-au deschis. În ciuda celor spuse de certificatele de curățare, au găsit îmbrăcăminte „murdară, pătată, mucegăită, cu scame, păr și gumă de mestecat pe tălpile pantofilor”. Toate produsele au fost declarate deșeuri, iar camionului nu i-a fost permisă intrarea pe teritoriul României.

Acest transport din Vama Veche a fost punctul de plecare într-o anchetă mai amplă a procurorilor de la Constanța care investighează acum importurile de textile conectate la Humana People to People.

La un an după ce Garda de Coastă a oprit acel transport în vamă, poliția, procurorii, comisarii Gărzii de Mediu și inspectorii ANPC au descins la depozitul principal al Humana din Ploiești și au declarat că alte 180 de tone de textile erau rupte și murdare. Hainele nu au fost „supuse procesului de curățare, dezinfecție și dezinsecție (…) și  sunt deșeuri inutilizabile și nu pot fi comercializate pe teritoriul României”, se arată într-un comunicat de presă emis de poliția de frontieră.

Nu a fost pentru prima dată dată când autoritățile au vizitat depozitul Humana din România. Cu câteva luni înainte, inspectorii ANPC au interzis de la vânzare peste 170 de tone de îmbrăcăminte, în valoare de jumătate de milion de euro. Motivul? Cei de la protecția consumatorului au susținut că certificatele de curățenie și dezinfecție nu au fost emise conform legii.

În doar câțiva ani compania „Humana people to People” s-a ales cu cel puțin două plângeri penale semnate de ANPC și Garda de Mediu  pentru textile care au fost aduse în România din Bulgaria, Italia, Slovacia și Polonia.

Ca și în cazul companiilor din Valea Jiului și nordul României, problemele au apărut în momentul în care inspectorii au verificat certificatele de curățare. Documentele care fac diferența dintre deșeuri textile și haine second hand. Aceștia au constatat că în cazul mai multor transporturi certificatele de curățare și sortare au fost emise ulterior importurilor.

Humana People to People a atacat în instanță amenzile primite, dar dosarele au fost suspendate până la soluționarea dosarului penal instrumentat de procurorii de la Constanța. 

Cât privește certificatele care au trezit suspiciuni, avocatul companiei Humana a precizat autorității de control că respectivele documente constituie o anexă la certificatele inițiale eliberate la efectuarea transporturilor, potrivit unui document consultat de reporterii RISE. Avocatul a deplâns situația în care se află compania și a insistat că firmele sunt la cheremul anchetatorilor. „Legislația națională și cea europeană nu definesc procesul de curățare”.

„Nu poți să invoci că nu știi cum trebuie curățată o haină, de vreme ce tu porți haine curate”, a reacționat fostul președinte al ANPC, Horia Constantinescu, care a adăugat că în cazurile Humana agenții săi au observat că „hainele erau spălate doar pe hârtie”.

„Mi se pare o prostie că trebuie să le explic unora cum trebuie spălată o haină. Ar fi ca și cum ar trebui să definești mâncatul. Este jenant. Au vrut să ne convingă că operația de fumigație și nebulizare este echivalentul spălării. I-am întrebat – dumneavoastră nebulizați acasă hainele copiilor?”, a reacționat Constantinescu.

La un an de la descinderile de la depozitul Humana din Prahova, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a confirmat că ancheta este în desfășurare cu privire la importuri ilegale de deșeuri, dar și transferuri financiare suspectate de evaziune fiscală.

Surse din cadrul echipei de anchetă au explicat sub anonimat că procurorii români au vizitat depozitul Humana People to People din Varna, Bulgaria, acolo de unde provin majoritatea hainelor aduse de Humana în România. Conform surselor, la fața locului au fost descoperite trei mașini de spălat rufe folosite sporadic de către angajați dar “insuficiente pentru curățarea volumelor uriașe trimise la noi în țară”.

Vizitele procurorilor au fost determinate și de faptul că firma Humana din Bulgaria este autorizată să importe deșeuri. Conform autorizației de mediu compania poate procesa anual 16.000 de tone de deșeuri textile la depozitul din Varna. Cu alte cuvinte, toate produsele care pleacă din Varna și ajung în România trebuie să fie curățate și dezinfectate în țara vecină, înainte de a ajunge la noi.    

În cazul Humana substanțele găsite în certificatele care au însoțit marfa adusă în România variază de la detergenți pentru mașini de spălat, până la substanțe folosite în domeniul veterinar, curățarea suprafețelor, a pereților și a pardoselilor. Iar firmele care au emis certificatele sunt specializate în comerțul cu cereale și fertilizatori, uciderea rozătoarelor sau a insectelor și au sediul în Varna.

Surse din cadrul Gărzii de Mediu au explicat că și Bulgaria se confruntă și cu aceleași probleme. În multe cazuri deșeurile textile ajung în țara vecină, unde li se schimbă statutul și sunt transformate în haine second hand doar în acte. După care sunt livrate în țara noastră.

„Soluția este să construim un registru pentru mâna a doua, așa cum avem și pentru deșeuri. Acum nu avem idee de unde vine și încotro se duce. Comercianții profită de lacunele legislative și importă deșeuri disimulate ca second hand”, a explicat sub anonimat inspectorul.

Cele mai recente camioane, încărcate cu textile Humana People to People, au fost oprite la granița cu România, în martie și mai anul acesta. 

Produsele textile proveneau de la filialele Humana People to People din Austria și Slovenia  și urmau să ajungă la două firme românești. Unul dintre SRL-urile din România a fost acuzat în trecut de nerespectarea legislației privind hainele second hand. 

Într-un răspuns oficial Humana România nu a dorit să răspundă întrebărilor RISE și să explice acuzațiile “deoarece această anchetă și dosarele aferente acesteia nu sunt publice, iar investigația este încă în desfășurare”.

ACUZAȚIILE DIN KENYA

România nu este prima țară în care Humana People to People este suspectată că aduce îmbrăcăminte și textile second hand de o calitate inferioară și cu încălcarea legislației în domeniu. 

Organizația se confruntă cu aceeași acuzație în Africa, unde investigațiile unor ONG-uri internaționale au dezvăluit că Kenya este unul dintre cele mai afectate state africane din cauza importurilor de textile și haine second hand . 

Changing Markets Foundation, o organizație care luptă pentru protecția mediului, a publicat anul trecut un amplu raport în care a descris impactul social și de mediu pe care îl are importul de textile în Kenya. Cel puțin una dintre companiile cu care Humana People to People Romania a făcut afaceri a fost menționată în acest raport. 

Multe dintre problemele descoperite în Kenya au fost identificate și în România de comisarii de le mediu și cei de la protecția consumatorului – haine care sunt arse pe câmpuri, deșeuri textile care ajung pe malurile râurilor, gropi de gunoi ilegale unde sunt depozitate volume imense de haine.

Motivul? Un procent mare de textile și haine nu pot fi utilizate sau vândute, fie pentru că nu se potrivesc din punct de vedere cultural sau climatic (haine de iarnă), fie nu corespund dimensiunilor, sau sunt murdare și deteriorate și nu pot fi reparate.

„Aproape 40% din hainele trimise în Kenya sunt în esență gunoi, deșeuri. Am fost șocat să aflu amploarea problemei. Aproximativ 400 de milioane de kilograme de îmbrăcăminte care au fost trimise în Kenya în ultimii șapte ani au ajuns, în esență, pe malurile râurilor sau în gropile de gunoi”, și-a arătat îngrijorarea Betterman Simidi Musasia, fondatorul Clean Up Kenya, un ONG care a făcut parte din echipa de investigatori care a lucrat pentru raportul publicat de Changing Markets.

Betterman a susținut că procentul de 40% reprezintă deșeuri disimulate de importatori sub terminologia de textile/haine second hand. Concluzia este că aceste cifre sunt rezultatul unui control slab al autorității de stat, în ciuda faptului că legislația prevede criterii clare de import.

Rapoartele investigatorilor susțin că în 2021 o treime din importurile de textile din UE către Kenya au fost realizate de Humana și magazinele Think Twice, care aparțin companiei Baltic Textile Trading (o companie care, printr-o rețea de ONG-uri, este conectată la Humana). Investigatorii au descoperit că Baltic Textile Trading a vândut tone de haine second hand care erau în stare avansată de degradare.

În cadrul unei conferințe despre impactul hainelor second-hand, organizată anul trecut în Costa Rica, reprezentantul Baltic Textile Trading în Kenya a recunoscut că firma pe care o reprezintă încalcă prevederile privind importurile.

„Există un Birou de Standarde pentru Kenya cu o clasificare foarte strictă care se referă la modul în care sunt importate hainele. Și biroul insistă că hainele trebuie să vină separate sortate. Nu poți aduce ceea ce se numește categorie mixtă, dar noi o aducem oricum”, a susținut Martin Gitau Nyaga din spatele microfonului, spre surprinderea audienței care a început să râdă la finalul discursului.

Omul de afaceri are dreptate când a spus că legea kenyană este foarte clară în privința importurilor. Într-un răspuns oficial Biroul de Standarde din Kenya (KEBS), autoritatea care se ocupă cu reglementarea industriei de second hand, a explicat că fiecare sac importat ar trebui să conțină o singură categorie de articole de îmbrăcăminte și un singur tip de încălțăminte.

„Orice textile nesortate/amestecate, prin urmare, nu îndeplinesc cerințele standardului și sunt emise cu un raport de neconformitate și, prin urmare, le este interzisă intrarea pe piața din Kenya”.

Dar sortarea nu este singura cerință pentru importurile legale, a adăugat KEBS în răspunsul oficial. Textilele trebuie să fie însoțite de un certificat de sănătate și un certificat de fumigație de la o autoritate competentă din țara de origine sau de export.

Nebulizarea este procesul prin care, cu ajutorul unui aparat special, un biocid lichid este transformat în vapori. Tehnologia este folosită pentru dezinfectarea spațiilor închise și este utilizată cu precădere în domeniul medical. Nebulizarea unei încăperi asigură distrugerea aproape în totalitate a patogenilor periculoși.

Solicitat să comenteze concluziile investigațiilor ONG-urilor de mediu, Martin Gitau a criticat raportul Changing Markets, despre care a susținut că nu crede că a fost realizat într-un mod riguros. Cât privește afirmațiile din timpul conferinței din Costa Rica, Gitau a explicat că firma pe care o conduce nu importă textile nesortate, și a contrazis cele spuse de autoritatea din Kenya, care conform lui de fapt ar permite “un anumit grad de articole amestecate într-un balot de haine la mâna a doua”.

În ciuda legislației scrise, realitatea din piețe arată contrariul. În unele cazuri, comercianții locali au explicat ONG-urilor că achiziționarea sacilor cu haine este o loterie și că nimeni nu știe ce cumpără, pentru că hainele nu sunt la vedere. Abia când sunt deschiși sacii cu haine se poate face o evaluare și nu de puține ori îmbrăcămintea găsită avea dimensiuni greșite, unele haine erau pătate, cu păr de la animale și urme de vomă. Un semn clar că textilele nu au fost sortate și nici curățate înainte săfie exportate din Uniunea Europeană.

”Este obligatoriu ca aceste articole să fie curățate înainte de export”, a adăugat KEBS, care a susținut că în cazul în care transporturile conțin haine murdare și pătate, acestea ar trebui să fie oprite la intrarea în țară.

În cadrul aceluiași eveniment, alături de Martin Gitau, s-a aflat și un oficial al Humana. Acesta din urmă a prezentat modelul de business pe care îl practică Humana Second Hand Fundraising Project în Turcia, Lituania, Estonia și Oman. Conform celor prezentate audienței doar 3% din textilele care sunt comercializate ca haine second hand sunt spălate și curățate înainte de a fi exportate. Pentru restul de 97% dintre haine nu este clar dacă ele sunt vândute în aceeași stare în care au fost aruncate în containerele stradale sau dacă sunt trecute prin alte procese.

Aceste cifre au fost prezentate în cadrul aceleiași conferințe organizate în Costa Rica și au precedat prezentarea reprezentantului Baltic Textile Trading.

„Nu avem cunoștință de vreo anchetă după publicarea raportului nostru (…) care cred că a dezvăluit multe informații. De când am lansat raportul nostru, industria de second hand nu a oferit niciun plan nicio idee de sustenabilitate, de dezvoltare a unei infrastructuri circulare sau chiar pentru a ajuta la curățarea zonelor afectate de depozitarea ilegală a deșeurilor textile”, și-a exprimat dezamăgirea fondatorul ONG-ului din Kenya. 

Betterman a adăugat că, la scurt timp după publicarea raportului din Kenya, ONG-ul pe care îl conduce a devenit ținta atacurilor din partea companiilor care au fost nominalizate. „I-am încurajat să facă propriile cercetări. Câteva luni mai târziu, au lansat un contraraport pentru a minimiza munca noastră”.

Concluzia raportului industriei de haine second hand a fost că sectorul „contribuie în mod activ la economia circulară prin promovarea reutilizarii și reducerea impactului asupra mediului” și că doar o mică parte procentul (1%-2%) din numărul total de articole ajung deșeuri care trebuie eliminate.

Editorul acestui raport a fost Patrick Diamond, profesor la Universitatea Queen Mary din Londra  și, conform CV-ului, consultant pentru Humana.

Am cerut profesorului din Londra să explice dacă raportul pe care l-a editat a fost finanțat parțial sau total de Humana. Până la publicarea acestui material acestanu a răspuns solicitărilor de presă.

“Humana este încrezătoare în procesele sale (nr de sortare) iar hainele exportate pot fi reutilizate”, a reacționat Humana Lituania, care a adăugat că firma are niște reguli stricte privind controlul calității. Cât privește concluziile raportului din Kenya, Humana nu a vrut să comenteze, la fel cum nu a vrut să comenteze nici dacă organizația a finanțat raportul editat de profesorul din Marea Britanie.

Agenția Europeană de Mediu a publicat anul trecut un raport prin care atrăgea atenția că țările africane sunt sufocate de textilele venite din Europa. Majoritatea articolelor de îmbrăcăminte au în compoziție un procent mare de plastic care nu poate fi recuperat sau reciclat. Odată ajunse la gropile de gunoi, pe malurile râurilor sau arse, fibrele din microplastic nu se descompun, dar continuă să polueze mediul și în cele din urmă ajung în alimente, în aer, după care poate fi găsit în corpul uman.

„Organizațiile caritabile din Europa, precum și companiile de reciclare, împreună cu importatorii, au descoperit că pot folosi Kenya ca loc de gunoi”, a spus cu amărăciune Betterman Simidi Musasia.

Deși imaginile din Africa se regăsesc și-n România, situația din țara noastră privind traficul de deșeurilor textile disimulate în haine second-hand nu se regăsește în niciun raport european. Explicația este una șocant de simplă, au spus specialiștii. 

„Nu există date”.