PERICOLUL TEXTIL: CÂND MAGISTRAȚII POARTĂ ALTE HAINE

• În ultimii ani societatea civilă din România a fost asaltată la televizor cu imagini din timpul perchezițiilor procurorilor care investighează importurile ilegale de deșeuri textile, disimulate ca fiind haine second hand.
• Inspectorii din ANPC și Garda de Mediu susțin că în ciuda acestor acțiuni televizate, marile dosare cu sute de tone ilegale fie au fost clasate de procurori, fie când au ajuns în instanță magistrații au dat dreptate firmelor.
• Un exemplu este cazul unei firme din Târgu Mureș în depozitul căreia au fost descoperite peste 500 de tone de deșeuri disimulate ca fiind haine second hand. Procurorii au clasat dosarul invocând faptul că administratorul și-ar fi recunoscut greșeala, promițând că va returna textilele. Autoritatea Vamală însă nu a confirmat returul.  
• Firmele investigate de procurori au primit autorizații de funcționare din partea Agenției de Protecția Mediului. Inspectorii de la Protecția Consumatorului acuză că aceste autorizații au fost emise contrar legislației privind hainele uzate. 
• Cei de la Protecția Mediului se apară și susțin că nu e în responsabilitatea lor să verifice dacă firmele respectă prevederile din autorizație și aruncă responsabilitatea în curtea celor de la Garda de Mediu.
• În ultimii cinci ani, una dintre companiile investigate de procurori a adus în România peste 1700 de camioane echivalentul a peste 27.000 de tone de produse. Agenția de Protecția Mediului a susținut că firma lucrează în legalitate și că deține o mașină de spălat automată.

AFACEREA „MADE IN ITALY”

România este una dintre țările din UE unde fabricile de ciment sunt folosite pentru eliminarea ilegală a deșeurilor textile din import. Procurorii au descoperit că unitățile care produc ciment sunt folosite ca paravan.

Potrivit Interpol, imediat ce deșeurile trec granița, traficanții modifică actele, și-n loc să ajungă în fabricile de ciment, pentru a fi arse în procesul de coincinerare, acestea sunt pur și simplu abandonate. 

Un astfel de caz s-a petrecut în urmă cu patru ani, când Garda de Mediu împreună cu poliția au descoperit în județul Bihor două depozite ilegale în care se aflau peste 400 de tone de textile provenite din Italia. Conform unor documente interne „majoritatea deșeurilor textile erau din piele și conțineau crom hexavalent care nu putea fi ars în fabricile de ciment”.

Firmele românești cercetate de procurori pentru import ilegal de deșeuri textile din Italia au legătură cu o româncă pe nume Georgeta Trifa, supranumită de presa locală „Mama deșeurilor”. Femeia de afaceri are legături financiare și a împărțit acționariatul unor companii cu niște italieni acuzați că ar fi colaborat cu clanul mafiot Acarino. Unii dintre ei au fost condamnați la închisoare pentru fraudă și trafic de deșeuri.

Conform documentelor de anchetă Trifa a recunoscut ilegalitățile și faptul că textilele nu au fost niciodată trimise la fabricile de ciment pentru a fi incinerate, așa cum se susținea în actele de import. Prinsă cu deșeurile depozitate ilegal în două ferme din județul Bihor, femeia de afaceri și-a luat angajamentul că va curăța zona și a venit și cu o soluție: Niște artizani locali, care să folosească deșeurile pentru a produce „genți, poșete, portofele, suporturi pentru telefoane, suporturi pentru chei și curele”.

Explicația a venit ca un șoc pentru cei care au investigat cazul și care au arătat că deșeurile textile au fost trimise în România pentru că procesarea, sortarea și reciclarea lor în Italia era mult mai costisitoare decât în țara noastră, care se transformă  într-o „veritabilă mare groapă de gunoi” a Europei.

„Prin depozitarea pe termen lung și în spații neautorizate, deșeurile devin și mai periculoase pentru faună, floră și oameni. Din numeroasele probleme pe care le are planeta, deșeurile reprezintă una dintre cele mai mari surse de poluare și reprezintă o problemă cu impact major asupra mediului și asupra calității vieții”, se arată în actele de urmărire penală.

Deșeurile textile importate de Trifa proveneau de la o firmă cu sediul în Prato, un oraș italian de provincie de lângă Florența. Acolo își au sediul sute de firme specializate în reciclarea hainelor și deșeurilor textile care sunt colectate din întreaga lume. 

Firma se laudă că oferă asistență pentru o soluție corectă și eco-durabilă în cazul eliminării deșeurilor industriale. 

„A da o viață nouă deșeurilor este o magie în interesul tuturor”, scrie pe site-ul firmei. 

Prato este considerat de mass-media drept capitala italiană a textilelor și un model de reciclare a hainelor. Orașul este unul dintre cele mai mari districte industriale italiene și unul dintre cele mai importante centre industriale de producție de țesături din Europa, unde fibrele naturale sunt recuperate și reciclate.

Faima internațională a atras nu doar aplauze, dar și critici. Inclusiv din partea fostului președinte al Parlamentului European, Antonio Tajani, care a acuzat întreprinderile textile conduse de oamenii de afaceri chinezi din Prato că au încălcat legislația UE referitoare la exploatarea muncii, evaziunea fiscală și eliminarea ilegală a deșeurilor.

După doi ani de investigații, sutele de tone de textile descoperite de procurorii din Bihor sunt în continuare abandonate în niște ferme din Ineu și Vadu Crișului, județul Bihor. 

Georgeta Trifa a fost condamnată la trei ani cu suspendare pentru eliminarea și depozitarea ilegală a deșeurilor. Spre surprinderea celor care au anchetat cazul, magistrații au decis și confiscarea sutelor de tone de deșeuri. Practic povara financiară de a elimina gunoiul depozitat ilegal a fost transferat în sarcina statului.  

O decizie a magistraților care, susțin specialiștii în domeniu, arată că fenomenul traficului de deșeuri este o necunoscută pentru mulți magistrați din România.   

„Judecătorul care a decis confiscarea nu a înțeles că această marfă nu poate fi valorificată, din contra, trebuie ca cineva să plătească pentru a fi preluată și procesată. Și e vorba despre foarte mulți bani. Un lucru este cert, mare parte din acele deșeuri vor ajunge la groapa de gunoi și bani publici vor fi folosiți pentru a rezolva problema”, a explicat Ambrus József, specialist în managementul integrat al deșeurilor. 

Acesta a explicat să situația de la Bihor se află în zona crepusculară din cauza faptului că deșeurile respective au fost depozitate ilegal pe un teren privat. Iar primăria este obligată să ecologizeze zona doar dacă deșeurile se aflau pe spațiul public. 

Și dacă nu era suficient valul de deșeuri aduse în țară sub pretextul că sunt produse second hand, de anul viitor legislația pe textile va suferi o nouă modificare. Ca de obicei, România e luată prin surprindere, e de părere Ambrus József.

„În 2025 se va modifica legislația și România va fi obligată sa colecteze separat deșeurile textile. Marea problemă este că țara noastră nu are o industrie de reciclare. Practic punem din nou căruța în fața cailor și estimez că România se va confrunta cu mari probleme. Pentru că la deșeurile pe care le producem local, se adaugă volumele mari de textile care vin din import și zona comunitară.”

DIN CANADA CU DRAGOSTE

Dacă la Bihor cazul de import ilegal de deșeuri textile a fost tranșat în instanță, în alte situații dosarele procurorilor nici măcar nu au ajuns pe masa judecătorilor.  Chiar și-n situația în care polițiștii și comisarii de mediu au susținut că în depozitele firmelor de second hand au descoperit sute de tone de textile printre care și haine cu dejecții umane. 

Ianuarie 2022, Portul Constanța. Patrula Gărzii de Coastă, poliția, procurori, comisarii gărzii de mediu și inspectori ai protecției consumatorilor au deschis trei containere încărcate cu îmbrăcăminte importată din Canada. Toate informațiile sugerau că ar fi vorba despre import ilegal de deșeuri.

După deschiderea containerelor aproape 77 de tone de îmbrăcăminte au fost blocate să intre în România. Motivul – textilele se aflau într-o stare avansată de uzură și nu dețineau certificatele de curățare și dezinfecție conform legii.

Presa din România a preluat rapid declarațiile oficialilor care au investigat cazul. „România va deveni o uriașă ladă de gunoi”, pentru că „transferurile de deşeuri au ajuns mai bănoase decât drogurile”.  

La câteva zile distanță de la controlul din portul Constanța, polițiștii și procurorii au „luat drumul hainelor” și au descins la depozitul central al companiei Best Choise din Mureș. Acolo au descoperit alte 500 de tone de așa zis haine second hand care, după o analiză rapidă, au fost  catalogate ca fiind deșeuri de fapt.

„Au fost găsite articole textile murdare, cu miros specific, cu fire de păr și urme de excremente și fluide umane, degradate, rupte și imposibil de a fi repuse pe piață. (…) în timpul controlului s-au depistat obiecte cu un miros greu de descris în cuvinte, fapt pentru care lucrătorii de poliţie şi ceilalţi funcţionari implicaţi în activitatea de cercetare din data de 11.01.2022 au avut probleme medicale”, apare scris în actele de anchetă.

Urmând același mecanism, presa din România a preluat din nou informațiile din comunicatele de presă ale procurorilor. Televiziunile de știri anunțau grav că sute de tone de haine murdare și mucegăite au fost importate ilegal din Canada și au ajuns la unul dintre cele mai mari depozite din România localizat în Târgu Mureș. 

„În timpul descinderilor a fost groaznic”, și-a amintit Horia Constantinescu, fostul președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorului, care a explicat că pe durata descinderilor reprezentanții firmei s-au apărat susținând că întreaga marfă a fost supusă procedurii de fumigație și dezinfecție.  

„Nu putem vorbi despre fumigație sau nebulizare în cazul sacilor închiși ermetic. Pentru că substanțele nu pot pătrunde în haine și textura lor. Fumigarea este o măsură aplicată numai mijloacelor de transport. Și după ce ai fumigat interiorul unui camion, asta nu înseamnă că ai curățat haina”, a spus Constantinescu.

Nebulizarea este procesul prin care, cu ajutorul unui aparat special, un biocid lichid este transformat în vapori. Tehnologia este folosită pentru dezinfectarea spațiilor închise și este utilizată cu precădere în domeniul medical. Nebulizarea unei încăperi asigură distrugerea aproape în totalitate a patogenilor periculoși.

Câteva luni mai târziu după descinderi, procurorii de la Constanța au clasat dosarul. Motivul? „Suspecții/administratorul și-a însușit responsabilitatea (…) au realizat greșeala comisă (…) și apoi a procedat Ia returnarea la expeditor a containerelor cu deșeuri”. 

Renunțarea la urmărirea penală i-a luat prin surprindere pe polițiștii, inspectorii de la protecția consumatorului și pe comisarii de mediu, care au participat la descinderile din Constanța și Târgu Mureș, parte din ei numărându-se printre cei care au avut nevoie de zile libere după descinderile de la depozit, invocând probleme medicale. 

Comisarul de mediu, care a acceptat să discute cu noi sub condiția anonimatului, a declarat că renunțarea tuturor acuzațiilor în acest caz transmite un mesaj periculos în piață, în condițiile în care la graniță sunt verificate și blocate doar o mică parte din camioanele care transportă textile din import. 

„Asta e semnalul – Poftiți vă rog! Se poate!”, a spus cu amărăciune comisarul care a adăugat că pericolul real al deșeurilor textile disimulate ca îmbrăcăminte second-hand nu este perceput de magistrații români – procurori și judecători. 

„Sunt sute de sesizări. Trebuie să ai judecători să judece nu doar pe litera legii, ci și în spiritul legii.  Pericolul real, nu e văzut ca un pericol până nu moare cineva. Asta e realitatea în România. ”

Confruntat cu aceste situații din instanțele de judecată, comisarul general al Gărzii de Mediu, Andrei Corlan, a recunoscut că legislația actuală nu acoperă fenomenul infracțional și că legea lasă loc interpretărilor.   

„Faptul că se permite prin spectrul legal național acest spațiu de interpretare, evident că poate constitui o problemă. Atâta timp cât noi nu avem legislație pe bunul second hand, se poate întâmpla orice”, a explicat Corlan. 

Am solicitat firmei Best Choise să explice ce s-a întâmplat cu sutele de tone și dacă ele au fost returnate în Canada. Până la publicarea acestui articol nu am primit un răspuns.

Nici parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța nu a venit cu o reacție, pentru a clarifica de ce a fost clasat dosarul și cum s-au asigurat procurorii că angajații firmei Best Choise chiar se țin de cuvânt când au promis că vor trimite cele 500 de tone înapoi peste ocean.  

Autoritatea Vamală din România a refuzat să precizeze dacă firma din Târgu Mureș a trimis textilele înapoi în Canada, dar a susținut că în perioada ianuarie 2022 – octombrie 2023 din țara noastră au fost expediate peste ocean doar două geci bărbătești. Greutatea: 2 kilograme

RĂZBOIUL DINTRE AUTORITĂȚI

Lupta împotriva traficului de deșeuri textile este pe jumătate pierdută din cauza „războiului intern în cadrul autorităților”, sunt de părere angajații din cadrul Gărzii de Mediu și ai Protecției Consumatorului. Dacă marile dosare cad în instanță din cauza legilor ușor interpretabile, alte dosare sunt pierdute pentru că firmele acuzate de import ilegal de deșeuri își desfășoară activitatea pe baza unor autorizații de funcționare emise de Agențiile de Mediu din țară și despre care ANPC și GNM susțin că au fost eliberate la limita legii.

În România, toate companiile care se ocupă de activități care ar putea avea impact asupra mediului trebuie să obțină o autorizație de la Agenția pentru Protecția Mediului. La fel și firmele care importă deșeuri textile și ulterior le revând ca fiind haine second hand. 

În multe dintre plângerile penale, Agențiile pentru Protecția Mediului sunt acuzate că au eliberat autorizații de funcționare care contravin legislației APNC. Mai exact oferă o portiță legislativă în așa fel încât comercianții care importă deșeuri textile să le vândă ca haine second hand. 

Președintele Agenției Naționale de Protecția Mediului (ANPM) a evitat o întâlnire pe acest subiect și a preferat să răspundă în scris la întrebările noastre.

„Comercializarea produselor second hand nu este reglementată de agenția de mediu” a  scris conducerea ANPM într-un răspuns către RISE. ANPM a adăugat că toate produsele de îmbrăcăminte derivate din deșeuri textile trebuie să respecte reglementările legislației second hand. Acea lege care spune că toate produsele trebuie curățate, dezinfectate și dezinfectate cu certificări de la firme specializate.

Realitatea din teren vine să contrazică declarațiile din birourile conducerii Protecției Mediului de la București. Am descoperit că unele agenții din țară au emis autorizații de funcționare pentru firme acuzate de trafic și depozitare ilegală de deșeuri.

Una dintre companiile care au primit asemenea autorizații își are sediul tot în Valea Jiului. În autorizația emisă de Agenția de Protecția Mediului Hunedoara apare scris că firma este autorizată să comercializeze deșeuri și resturi din Germania și că în urma sortării deșeurilor rezultă „îmbrăcăminte și textile sortate ce se vor comercializa ca haine uzate prin intermediul magazine proprii”.

Comisarul general al Gărzii de Mediu a susținut că simpla sortare a deșeurilor textile pe criterii de calitate nu este echivalentul transformării unui deșeu într-un produs comercial, așa cum se sugerează în textul unor autorizații emise de cei de la Protecția Mediului.     

„Dacă doar luați un deșeu și îl plimbați de pe o parte pe alta a mesei, evident că nu se schimbă sub nicio formă calitatea. Intervenția asupra unui deșeu trebuie să fie o tratare mecanică, chimică, termică, în orice fel în care rezultatul să fie un produs finit, care nu mai corespunde statutul de deșeu”, a spus Corlan.

Semnătura directorului de la APM Hunedoara, Viorica Barabaș, o găsim în cazul unei alte autorizații din 2022 emise pentru o altă firmă amendată și acuzată de import ilegal de deșeuri. Este vorba despre aceeași Emily Company, a cărei activitate este investigată de procurori. (detalii, AICI)

Din autorizație reiese că firma putea să importe 5000 de tone de deșeuri textile pe an – echivalentul a peste 300 de camioane. În aceeași autorizație se susține că după sortarea manuală a deșeurilor rezultă îmbrăcăminte pe calități care poate fi comercializată ulterior prin magazinele second hand. 

Este fals, a spus fostul președinte al ANPC, Horia Constantinescu, care a adăugat că legislația este clară – pentru a avea îmbrăcăminte la mâna a doua, hainele trebuie să fie curățate și dezinfectate de firme autorizate: 
„Războiul intern din cadrul autorităților este mult mai mare decat lupta cu operatorul economic. Dacă autoritatea ar fi dat mesaje pline de fermitate, umar la umar, se ducea acest mesaj în piața și spuneau – bai nu mai aduc aici nimic că-ți fac dosar penal. Așa…”

Contactat telefonic, directorul executiv al Agenției de Protecția Mediului Hunedoara a susținut că nu e în sarcina instituției pe care o conduce să verifice dacă agentul economic respectă legea și a aruncat vina în curtea celor de la Garda de Mediu. 

„Noi le impunem prin autorizație, după cum scrie în lege, să facă sortarea lunară iar cele care au un grad de uzură acceptabil trebuie să urmeze procedurile. Dacă fac sau nu fac acele operațiuni, verifică Garda de Mediu”, a spus Viorica Barabaș. Solicitată să explice textul autorizației, prin care un deșeu se transformă în produs doar prin simpla sortare manuală, directorul a reacționat că lucrurile nu stau chiar așa. 

MAȘINA DE SPĂLAT CARE FACE MINUNI LA SATU MARE

Textele din autorizațiile de mediu din Valea Jiului sunt trase aproape la indigo în cazul altei companii din Satu Mare. 

„Prin operațiile de valorificare, deșeurile devin produse care se reutilizează ca atare, respectiv sunt repurtate (în cazul îmbrăcămintei, încălțămintei și marochinării) – deci nu mai sunt deșeuri”, apare scris în autorizația de mediu a unui SRL din Satu Mare, care putea procesa anual 11.000 de tone de textile.

Firma, Secondtextiliasam2010, s-a aflat în vizorul autorității de control de câțiva ani. Ultima descindere a echipelor de la mediu și protecția consumatorului a avut loc în noiembrie 2022, când investigatorii susțin că au găsit în depozitele firmei aproape 2000 de tone de textile.  

Aflați în incinta firmei comisarii au solicitat verificarea unui camion care abia ajunsese la destinație. Ușile containerului au fost deschise și în interior, pe lângă haine murdare și pantofi, au fost identificate pungi cu gunoi, cd-uri, umerașe, jucării, ziare, bidoane.

Solicitați să prezinte documentele camionului, angajații companiei, spre surprinderea investigatorilor, au furnizat două seturi de acte pentru același transport: facturi second hand, cu certificate de curățare, dar și Anexa 7, document folosit pentru transportul deșeurilor.

„Compania disimulează transporturile de deșeuri în transporturi de haine second hand” și „autorizația de mediu a fost acordată cu încălcarea prevederilor legale”, scrie negru pe alb în plângerea penală a celor de la ANPC. Pentru că textilele au fost declarate deșeuri, inspectorii Gărzii de Mediu au amendat compania cu 20.000 de euro.

Într-un răspuns oficial Agenția pentru Protecția Mediului Satu Mare a explicat că Secondtextiliasam și-a revizuit autorizația de mediu și printre altele și-a cumpărat și o mașină de spălat rufe industrială cu o capacitate de 27 de kilograme. Firma este autorizată să vândă 12.000 de tone pe an. 

Solicitat să explice dacă o mașină de spălat este suficientă, reprezentantul APM Satu Mare a cerut să revenim cu o nouă solicitare pentru mai multe lămuriri.

Majoritatea textilelor importate de Secondtextiliasam vin din Ungaria. Principalul partener este compania Textrade Kft. care deține una dintre cele mai mari fabrici de sortare de haine din țara vecină și care este alimentată cu textile aduse din Marea Britanie, Elveția, Belgia, Germania, Olanda, SUA și Australia.

Printr-un lanț de firme Textrade și Secondtextiliasam sunt conectate la aceiași oameni de afaceri.

Tranzacțiile dintre cele două companii arată un model de business care ridică semne de întrebare. În acte firma din România cumpără din Ungaria haine uzate. După ce marfa ajunge în depozitul din țara noastră, SRL-ul revinde lui Textrade același tip de produse. O analiză a mai multor transporturi arată că Secondtextiliasam revinde marfa la un preț de aproape zece ori mai mic decât cel folosit pentru achiziționarea ei din Ungaria. 

În ultimii cinci ani, compania a adus în România peste 1700 de camioane echivalentul a peste 27.000 de tone de produse. Volum care plasează această companie în top importatori de textile din România. 

Conducerea firmei nu a dorit să comenteze acuzațiile de import ilegal de deșeuri și nici să explice diferențele de preț și de ce au existat două seturi de documente pentru aceleași produse în cazul camionului deschis de autorități.  

Secondtextiliasam luptă acum în instanță să anuleze amenzile date de ANPC și GNM. Cel puțin 29 de dosare apar înregistrate în sistemul judiciar românesc. În jumătate din cazuri firma a pierdut în instanță.

Traficul de deșeuri a intrat și în vizorul Serviciul Român de Informații care, într-un raport din 2020, a atras atenția că fenomenul este conectat la spălarea banilor și repatrierea fondurilor.  

“Dezvoltarea durabilă a fost inhibată de implementarea deficitară a politicilor publice asociate „gestionării deșeurilor, disfuncții în activitatea unor instituții din domeniu neîndeplinirea obligațiilor asumate față de UE (deșeuri, calitatea aerului, conservarea biodiversității) preocuparea acutizată a operatorilor privați de salubritate sau în domeniul hidrotehnic) pentru a-și maximiza profiturile, prin metode care afectează interesele statului român și ale cetățenilor săi.”

Numărul camioanelor oprite la graniță aproape s-a dublat în 2023 față de anul precedent. Estimările sunt că 4000 de tone de deșeuri au fost blocate la intrarea în țară, mai mult de jumătate din aceasta cantitate fiind deșeuri disimulate ca produse second hand.

Aceste cifre se vor schimba odată ce România va fi acceptată în spațiul Schengen. Moment în care va dispărea controlul de la frontieră. Fără un registru activ pentru cei care importă deșeuri textile/haine second hand, în viitor va fi aproape imposibil de controlat fenomenul de trafic.

Fostul președinte al ANPC a susținut că e nevoie de securizarea granițelor și de o legislație puternică.

„Vom plăti cu toții acest dezastru ecologic prin moștenirea pe care o lăsăm copiilor noștri, indiferent dacă suntem noi, românii, sau alți oameni din țările din care provin aceste deșeuri”.