Altarul politic

România este cuprinsă de un fanatism politico religios unic după 1990 și fără precedent. Instituția bisericii și religia s-au transformat în arme politice în mâinile unor oameni despre care specialiștii susțin că, deși se declară creștini, n-au acces la miezul creștinismului.

Efectul utilizării acestor arme a fost polarizarea socială și ura, un bazin de ură care a fost amplificat de rețelele sociale și de discursurile autorilor care validează ura socială, trimiterea la personaje vinovate de crime sociale, precum Corneliu Zelea Codreanu.

Această ură și radicalizare religioasă, spun specialiștii, nu vor rămâne fără consecințe politice și cicatrici adânci pe trupul unei democrații tinere, cum este cea a României. Corneliu Bjola, profesor de Științe Politice în cadrul Universității Oxford, este de părere că ceea ce se petrece acum în România prezintă similarități cu DAESH

„În momentul în care se îndeamnă la simbolism și la rugăciune este de fapt o activare emoțională pe care și Daesh a practicat-o în trecut. Modul în care această îndoctrinare religioasă are loc, ea dă și rezultate. Pentru Deash, de exemplu, ideea era de a crea un clivaj foarte puternic între cei care erau credincioși și cei care nu erau credincioși. (…) Dar al doilea lucru și mai Important, pe care Daesh l-a făcut este de a reîncadra sau rediscuta, în termeni de luptă sau existență socială, în care totul devine o luptă religioasă. Politica devine o luptă religioasă în care te lupți cu răul absolut. Și modul în care tu trebuie să te justifici are numai o bază religioasă„.

RISE a investigat timp un an și jumătate acest subiect și a discutat despre impactul pe termen mediu și lung al acestui fenomen de fanatism religios cu rugăciuni la ore fixe, unde actorii au renunțat la sesiunile de rugă și au coborât în stradă, au incitat la ură, violențe și proteste la care să participe interlopi și persoane cercetate cu legea.