[PROIECT] Cum scapă un demnitar de problemele penale

UPDATE (27 APRILIE). Parlamentul a legalizat ieri numirile în funcții de conducere, fără concurs, în Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Este de vorba de secretari generali, directori generali, directori, șefii de servicii, șefii de departamente, șefii de birouri, precum și adjuncții lor. Ei pot fi aduși în instituție, prin transfer sau detașare, și să fie promovați în AEP chiar dacă nu au deloc experiență. Acum vechimea trebuie să fie între 5 și 15 ani, în funcție de poziția ierarhică. 

Dacă legea va fi promulgată de președintele Klaus Iohannis, atunci AEP scapă de 13 procese intentate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici fix pe aceeași speță – transferul unor angajați și promovarea lor fără concurs. 

RISE a scris pe larg despre aceste numiri discreționare în partea a patra din seria #HidraElectorala, „Cumetrii cu autoritate”.

În schimb, Parlamentul a respins amendamentul care-l scăpa pe președintele AEP, Florin Mitulețu, de problemele penale. Este judecat pentru numirea a 18 directori generali în funcție, fără concurs. Printre ei, Sorin Gabriel Lazăr, directorul general al departamentului Cooperare Internațională, condamnat în trecut pentru tentativă de omor.

***

Propus de patru luni pentru demitere, șeful Autorității Electorale Permanente (AEP), Florin Mitulețu Buică, profită de un amendament introdus discret în Parlament, astfel încât să scape de dosarul penal în care este judecat pentru abuz în serviciu.

Amendamentul salvator este asumat de purtătorul de cuvânt al PSD, parlamentarul Radu Oprea, care susține ca s-a consultat cu toți factorii implicați, mai puțin cu AEP.

În lista ajunsă la Comisia pentru administrație publică de la Camera Deputaților, pe 5 aprilie 2022, amendamentele figurează drept „propunerea AEP”.

Amendamentul a fost îmbrățișat de coaliția de guvernare, inclusiv de PNL, același partid care în urmă cu patru luni ceruse, tot în Parlament, schimbarea lui Mitulețu Buică din funcție din cauza problemelor penale. 

Procurorii îl acuză pe Mitulețu Buică, șeful AEP, că a demis abuziv doi directori și a numit alți 18, fără concurs, încălcând astfel legea. RISE a documentat nepotismele în seria de investigații „Hidra Electorală”.

GREU DE DEMIS. Nici după patru luni, parlamentarii n-au reușit să-l schimbe pe șeful Autorității Electorale Permanente, Florin Mitulețu Buică, deși este trimis în judecată pentru abuz în serviciu.

Pe 10 decembrie 2021, Alina Gorghiu, președinta Senatului, a propus în ședința Birourilor permanente reunite demiterea lui Mitulețu: „Nu putem să stăm cu un şef al Autorităţii Electorale Permanente inculpat şi cu toate problemele pe care le are (…) Această adresă a Parchetului ne arată următorul lucru: că preşedintele Autorităţii Electorale Permanente este inculpat (…) pentru o multitudine de fapte de abuz în serviciu în formă continuată, vreo 14 fapte sau câte sunt (…) pentru că nu a respectat (…) legislaţia în vigoare atunci când a schimbat cu japca oameni de pe funcţii din Autoritatea Electorală Permanentă”.

Procurorii îl acuză pe Mitulețu Buică că a demis abuziv 2 directori și a numit alți 18, fără concurs, încălcând astfel normele legale.

După ședința din decembrie, comisiile juridice urmau să elaboreze un raport comun pentru demitere, care să fie votat apoi în plenul Parlamentului. Raportul n-a apărut nici până acum.

După patru luni, Alina Gorghiu n-a mai răspuns apelurilor RISE pe marginea acestui subiect.

Pe 10 decembrie, ne declara: „Am propus să dăm drumul la revocarea [lui Mitulețu Buică], la procedura de schimbare [din funcția de președinte al AEP], pentru că avem temei.„

Nici președinta Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol, nu ne-a răspuns ca să explice stadiul raportului.

Între timp, Radu Oprea, parlamentar PSD, a strecurat un amendament care îl poate scăpa pe șeful AEP de problemele penale. A propus modificarea unui proiect de lege, astfel încât Autoritatea Electorală Permanentă să poată face angajări sau să-și promoveze oamenii în instituție fără concurs.

Numirile în funcții de conducere din cadrul AEP se fac atât cu examen, cât și avizul parlamentarilor. Dar Radu Oprea, parlamentar PSD, propune să se facă și prin „modificarea raporturilor de serviciu”. Adică fără examen, doar prin transfer, detașare, promovare sau mutare temporară de la orice altă instituție.

Deși nu face parte din niciuna dintre comisiile parlamentare în care este analizat proiectul de lege, Radu Oprea susține că a ajuns să propună amendamentul „după discuții cu (…) actorii implicați în astfel de procese legislative”.

Însă amendamentul a fost „propunerea AEP”. Așa este motivată existența lui în lista ajunsă la Comisia pentru administrație publică de la Camera Deputaților pe 5 aprilie 2022.

Oprea ne-a spus că nu mai știe cu cine a discutat despre acest amendament, dar în niciun caz cu reprezentanții Autorității Electorale Permanente: „Nu am discutat cu cei din AEP, am discutat cu mai mulți care erau interesați de procesul și de forma de organizare a AEP-ului, cu diverși juriști, na, oameni de specialitate.”

De ce a făcut asta? „Pentru o mai bună fluiditate în interiorul organizației”, ne-a răspuns. În propria motivare, scrisese altceva: „Pentru consolidarea integrității întregului personal” al AEP.

Chestionat despre cum contribuie lipsa examenului pentru ocuparea unei poziții de conducere la integritatea unui funcționar, Radu Oprea ne-a explicat: „Atâta timp cât ai o pregătire profesională și un plan de carieră, de ce să nu poți evolua în interiorul unei instituții?”

Este același argument pe care l-a dat, anul trecut, Florin Mitulețu Buică, într-o discuție cu RISE Project, ca să-și justifice una dintre numirile în funcții de conducere fără concurs: „Pentru că era cel mai în vârstă și cel mai vechi din departament”.

Era atunci vorba despre promovarea lui Constantin Rada, în 2019, ca director al Departamentului de Control al Finanțării Partidelor Politice și al Campaniilor Electorale, în locul unui director pe care Mitulețu l-a destituit abuziv.

Șeful AEP este acum judecat pentru aceste fapte. „Chiar nu știam”, spune senatorul Radu Oprea, care susține că nu a vorbit niciodată cu Mitulețu.

Cum a ajuns totuși amendamentul-surpriză să treacă de Senat, iar acum să fie în dezbatere finală la Camera Deputaților?

TRASEUL. Un proiect de lege care modifică o ordonanță de urgență privind Codul Administrativ ajunge la Senat pe 29 decembrie 2021. AEP nu apare în proiectul legislativ. Proiectul primește rapid avizele necesare de la trei comisii.

15 februarie 2022. Când să primească și avizul comun al Comisiei pentru muncă și al celei pentru administrație publică, apare un amendament nou, adus altei legi – cea care reglementează desfășurare alegerilor și funcționarea AEP. 

Proiectul este adoptat de Senat pe 21 februarie 2022. S-a opus atunci doar USR.

„Nu se justifică urgența acestor modificări”, spunea cu acel prilej senatorul USR Cosmin Poteraș:

„Pe fond asistăm la deprofesionalizarea unei întregi categorii de înalți funcționari publici, care vor putea ocupa posturi foarte importante în (…) cadrul AEP. (…) Fără concurs. (…) Se deschid ușile pentru acces la funcții publice și se modifică regulile după cum dictează interesele de moment, sacrificând astfel profesionalizarea statului”. 

Inclusiv reprezentantul Ministerului Dezvoltării semnalase această problemă, în timpul discuțiilor din comisii: „excede obiectul de reglementare al OUG-ului”. 

La finalul lui februarie, proiectul de lege ajunge la Camera Deputaților, decizională. 

12 aprilie 2022. Proiectul este deja pe ordinea de zi a plenului pentru adoptare. Dar, fix ca la Senat, când să ia avizul comun al comisiilor pentru administrație și pentru muncă, amendamentul lui Oprea este modificat. Examenele, chiar și numirile în funcții de conducere prin „schimbarea raporturilor de serviciu” dispar cu totul. Practic, propunerea permite ca pentru o funcție înaltă de conducere în AEP să fie suficient doar „un ordin al președintelui autorității”. 

Efectele sunt majore, dacă proiectul va fi adoptat ca atare, susțin avocații consultați de RISE: pentru inculpat se aplică legea mai favorabilă.

Nu doar că Mitulețu scapă de faptele penale pentru care este acuzat – numiri în funcții de conducere fără concurs, ci și AEP scapă de procesele intentate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici pentru 19 transferuri fără concurs din alte instituții.

Dacă fapta nu mai există, Mitulețu nu mai are de ce să fie acuzat, mai susțin avocații. 

În plus, în AEP nu vor mai fi funcții publice, ci doar politice.

Asta susține parlamentarul USR Liviu Ionuț Moșteanu, membru al Comisiei pentru administrație publică din Camera Deputaților: „E clar că vor deveni funcții politice, în pixul unui președinte numit politic și în avizul unei majorități parlamentare”.

19 aprilie 2022. Astăzi, la ora 17, reprezentanții AEP au fost invitați la Comisia în care Moșteanu este membru, pentru a-și exprima poziția față de proiectul legislativ. Nu a venit nimeni. Mitulețu a plecat ieri în concediu, potrivit informațiilor RISE Project. L-am sunat, dar nu ne-a răspuns. Nici AEP nu ne-a răspuns la întrebările trimise pe marginea acestui subiect.

Amendamentul a trecut cu majoritate de voturi, în pofida faptului că deputații USR au adus în discuție că modificarea legii de funcționare a AEP nu are legătură cu Codul Administrativ și că amendamentul poate influența dosarul președintelui Mitulețu. 

„Supuneți la vot niște posturi care se dau prin concurs, cu niște posturi numite”, a spus deputatul USR Moșteanu. Pauză, toată lumea recitește. „Așa era și înainte”, concluzionează eronat președinta comisiei, deputata PSD Simona Bucura Oprescu și supune la vot amendamentul care elimină concursurile pentru funcțiile înalte din AEP.

Trece cu majoritate de voturi, se opune doar USR. 

Mâine dimineață va fi supus la vot în Plenul Camerei Deputaților. 
Update: Votul a fost amânat pentru o altă zi după vacanța de sărbători.

În AEP sunt, în medie, cinci salariați la un șef. Numărul șefilor a crescut spectaculos, de la 52 la 117, după ce Mitulețu Buică a ajuns președintele instituției și a reorganizat-o, în 2019. RISE a scris pe larg despre asta, în partea a patra din seria #HidraElectorala, „Cumetrii cu autoritate”. 

UPDATE (18 MAI). AEP a trimis RISE Project un drept la replică.

Ioana Moldoveanu