CUMETRII CU AUTORITATE - Rise Project :Rise Project

1/10/2021

Constantin Florin Mitulețu Buică, președintele AEP; Sorin Lazăr, condamnat pentru tentativă de omor și directorul departamentului Relații Internaționale; Bianca Mitulețu, nepoata „de departe” a președintelui AEP, cântăreață și consultant la filiala Dolj; Cristian Andreescu, secretar general temporar, urmărit penal pentru fals intelectual; Alina Șleahtițkaia, cântăreață și director adjunct al Direcției Secretariat General și Pregătirea Lucrărilor Colegiului Consultativ.

„Nu sunt pregătit să plec din funcția asta.”

Așa răspunde Florin Mitulețu-Buică, șeful Autorității Electorale Permanente (AEP), după ce a capturat instituția și a transformat-o într-o scenă pestriță a nepotismelor. Cântărețe, moderatori TV, rude ale șefilor și mulți prieteni au ajuns în instituție, în mandatul său, iar experții incomozi au fost forțați să plece.

Numărul șefilor din AEP s-a dublat, deși nu erau suficienți angajați nici la biroul de arhivare, ceea ce a generat costuri suplimentare pentru plata unor companii private.

Cei mai importanți funcționari, deși locuiesc aproape de birou, în case ale protocolului de stat, primesc diurnă peste o mie de euro lunar, doar pentru că merg la serviciu.

Pandemia i-a oferit prilejul perfect lui Florin Mitulețu-Buică să intre în legalitate, reușind să strecoare, într-o lege pentru organizarea alegerilor în timpul crizei sanitare, articolele care îi rezolvă problemele cu numirile, fără concurs, în instituție.

 

PROBĂ DE MICROFON

N-am gradul de rudenie, sunt în neam”, răspunde Florin Mitulețu-Buică, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), când îl întrebăm cum și-a angajat în instituție o nepoată. O numește relaxat nepoată „de departe”.

Privind de aproape, Bianca Mitulețu a intrat în AEP ca una dintre consilierele de la cabinetul președintelui. Se întâmpla în 2019, când Mitulețu tocmai devenise șeful instituției. 

„E o fată foarte isteață”, susține acum Florin Mitulețu

Bianca sărise în AEP, după cinci ani în PNL, unde susține că a fost consultant politic. A avut și o carieră muzicală, cu numele de scenă Bia, doar pentru piața românească. La extern, s-a promovat ca Yabee.

Bianca Mitulețu și tatăl ei, Dorel Mitulețu, primarul PNL din Calafat. Sursă foto: Facebook

Consilierii de la cabinetul președintelui AEP sunt singurii care nu dau concurs pentru post. Nu sunt funcționari publici. Sunt aleși „pe încredere” și sunt angajați pe contract de muncă atât timp cât se întinde și mandatul președintelui. Vin cu el, pleacă cu el. 

Schema prin care Bianca Mitulețu a intrat în AEP a fost aplicată de nenumărate ori sub mandatul lui Mitulețu. Președintele instituției are rang de ministru, astfel că are dreptul la opt consilieri. Dar Florin Mitulețu are mai mereu nouă sau zece, angajând pe un singur post doi oameni cu jumătate de normă. A folosit astfel cabinetul său de președinte ca să împânzească instituția cu oamenii săi de încredere. 

Îi aduce în cabinet și apoi îi transferă în diverse direcții. 

Așa a ajuns și Bianca să fie acum consultant la Biroul Județean Dolj al AEP. 

A fost numită în 2020, în același an în care tatăl ei câștiga cursa pentru Primăria orașului Calafat, din poziția de candidat liberal.

În paralel, Bianca e studentă la Facultatea de Medicină Dentară Craiova, iar mutarea la județ îi permite să ajungă mai ușor la cursuri. Postul de consilier i-a crescut în 2019 veniturile de zece de ori (la peste 21 de de mii de lei pe an) față de cât câștiga înainte să ajungă în AEP, când era redactor pentru un portal de știri. 

Bianca Mitulețu a refuzat să răspundă întrebărilor RISE: „Referitor la întrebări (…), vă comunic faptul că îmi voi rezerva dreptul de a nu răspunde personal. Astfel, dacă este necesar și instituția consideră că poate oferi detalii privind activitatea mea profesională, voi ruga departamentul de relații cu presa să le ofere”. 

Instituția nu a considerat necesar.

Mihaela Carmen Miningeș, pe care o sesizare depusă la Agenția Națională de Integritate (ANI), luna trecută, o descrie ca fiind cumnata președintelui Mitulețu, a lucrat până de curând tot la Biroul Județean Dolj.

ANI a refuzat să ne confirme dacă are sau nu o evaluare în derulare pe această speță

Și Florin Mitulețu a refuzat să ne răspundă dacă este cumnatul ei, pe motiv că informația nu ar fi de interes public.

Miningeș a intrat în AEP pe 1 iulie 2019. La început a fost consilier la cabinetul vicepreședintelui Vajda Zsombor, poziție pentru care nu este nevoie de concurs. Ordinul de numire în funcție a fost semnat de președintele Mitulețu.

După o lună, Miningeș a fost transferată la Biroul județean Dolj, poziție care, în mod obișnuit, se ocupă prin concurs. 

Vajda Zsombor, vicepreședinte AEP, ne-a explicat cum a ajuns Miningeș la Dolj: „Ca urmare a solicitării formulate de către conducătorul respectivei structuri, de suplimentare a personalului în vederea îndeplinirii în condiții optime a activității, luând în considerare perioada electorală care a urmat”.

Perioada electorală despre care vorbește Zsombor a durat însă aproape doi ani. Conform declarațiilor de avere, Miningeș s-a întors la București în mai 2021, dar documentele consultate de RISE arată că ea a figurat în continuare la Biroul din Dolj până la depunerea demisiei. 

Acum două luni, Mihaela Miningeș și-a dat brusc demisia, cu câteva săptămâni înainte de sesizarea depusă la ANI. 

A plecat dintr-o „problemă personală”, a explicat președintele Mitulețu la DigiTV.

Mitulețu nu a negat nici acolo că Miningeș ar fi cumnata sa, dar a precizat că „nu e niciun conflict de interese și nicio incompatibilitate, pentru că a fost încadrată la cabinetul demnitarului unui vicepreședinte [Vajda Zsombor], nu al meu”. 

Articolul 301, Codul Penal: Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv (…) se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.” 

Mihaela Miningeș este din Craiova, la fel ca președintele Mitulețu. A terminat Facultatea de Chimie în 2006, în același oraș. A renunțat la cariera de chimist pentru a se angaja în AEP pe un salariu de 8.500 de lei pe lună, de două ori mai mult decât primea la Apele Române și la o policlinică. 

Claudia și Cristian Vasilcoiu

Claudia Vasilcoiu este cea mai recent angajată consilieră la cabinetul președintelui, în august 2021. Înainte de AEP, a lucrat într-o companie de turism. A refuzat însă să ne spună pe ce probleme îl consiliază pe Mitulețu, cu care se știe din Craiova: „Mă privește doar pe mine. (…) Nu trebuie să spun nimănui, sunt niște chestii interne”.

Claudia este soția fostului jurnalist Cristian Vasilcoiu, care a renunțat la presă în 2017, ca să fie consilierul pe comunicare al Liei Olguței Vasilescu, pe atunci ministrul Muncii din partea PSD. În prezent, lucrează la Consiliul Local al orașului. Anul trecut a primit salariu și de la PSD. Olguța și Cristian Vasilcoiu se cunosc de la începutul anilor 2000, când ea era șefa lui la ziarul local „Cuvântul libertății”, în timp ce era și membru PRM.

Nu e treaba mea ce face soția mea. (…) Nu am avut nicio legătură”, ne-a spus Cristian Vasilcoiu despre angajarea soției sale în AEP.

La fel ca Bianca Mitulețu, a mai ajuns, tot în 2019, în instituția publică, o altă cântăreață.

Alina Șleahtițkaia vine din Republica Moldova. Are studii în jurnalism și cântă profesionist din 2012, sub numele Kaiia

Deși clipurile sale de pe Youtube au milioane de vizualizări, în declarația sa de avere nu figurează că a încasat vreun leu din drepturi de autor și nici nu are venituri din spectacole. Nu avea niciun venit când s-a angajat în AEP. A primit din prima două funcții: consilier la cabinetul președintelui și șef serviciu la Registratură. A devenit astfel șef peste funcționarii publici de la Registratură, fără ca ea să fie funcționar public. 

Alina Șleahtițkaia la sediul AEP

Anul trecut câștiga aproape 96 de mii de lei, împreună cu indemnizațiile pentru participarea la alegeri și tichetele de vacanță.

De atunci, a tot urcat. După doar două luni, a fost numită consultant la Departamentul de Control al Finanțării Partidelor Politice, în timp ce și-a păstrat și funcția la Registratură. Peste încă o jumătate de an, a fost promovată temporar, director adjunct al Direcției Secretariat General și Pregătirea Lucrărilor Colegiului Consultativ.

Nu a dat niciun concurs. Erau sistate din cauza pandemiei. 

Adriana Șleahtițkaia

Chestionată despre aceste lucruri, Șleahtițkaia ne-a scris: Îmi rezerv dreptul să nu răspund la întrebări”. 

Din mai 2021, sora ei mai mică, Adriana Șleahtițkaia, a ajuns tot la cabinetul președintelui AEP. Adriana e referent, o poziție pentru care nu are nevoie de studii superioare. Altfel, e grafic designer și până să-i dispară contul, era o mini-vedetă pe Tik Tok. 

Sunt într-o conferință, nu pot vorbi”, ne-a spus Adriana Șleahtițkaia când am întrebat-o la telefon prin ce împrejurare s-a angajat în Autoritate.

Pentru comunicare, Mitulețu-Buică a avut alte alegeri. L-a numit consilier, mai întâi, pe Titi Sultan, care în 2019 era și moderator al unei emisiuni la televiziunea 6TV.ro. 

Colaborarea lor a marcat o culme a jurnalismului: Titi Sultan, moderator și consilier de comunicare al președintelui AEP, îl intervieva prietenește pe Florin Mitulețu, șeful său din instituția publică. 

Titi Sultan în emisiunea sa, „Realitatea Românească” îl intervievează pe șeful său Florin Mitulețu Buică

Sultan a crescut pe aceeași stradă din Craiova cu Sorin Lazăr, șeful Departamentului de Cooperare Internațională din AEP. Lazăr a fost adus în instituție tot de Mitulețu, care-l ajutase, în trecut, să-și albească cazierul după o condamnare pentru tentativă de omor. 

Și Sultan a avut probleme cu legea. În 2004, când era subcomisar la Poliția București, a fost condamnat la nouă luni de închisoare, cu suspendare, pentru trafic de influență. Ceruse și primise mită de la studenți la Drept din Academia de Poliție ca să intervină la membrii comisiilor de reexaminare a lucrărilor de licenţă. Sultan era și asistent universitar la aceeași instituție de învățământ superior. 

„Acest om, pe lângă fapta de corupție, a fost un bun polițist, a fost un bun cadru universitar și un bun profesionist. Asta nu înseamnă că oamenii nu mai greșesc în viață. (…) Am învățat foarte multe lucruri de la Titi”, susține Florin Mitulețu, șeful AEP.  

Ce îl recomanda, totuși, pe Titi Sultan, un fost polițist condamnat, să se ocupe de comunicare în AEP?

„Urmăriți emisiunea lui în care face o introducere în dreptul constituțional (…) și nu citește din Constituție”, exemplifică Mitulețu una dintre calitățile care l-a făcut să-l aleagă pe Sultan consilierul său. 

Președintele AEP a folosit argumente similare într-o ședință cu angajații, de la începutul lunii august 2021, ca să îi ia apărarea lui Sorin Lazăr, condamnat pentru tentativă de omor: „Repet, a fost o dramă la momentul respectiv, iar pe acest om îl cunosc și garantez că profunda lui credință și calitatea lui umană sunt mai presus decât ceea ce s-a întâmplat acum 21 de ani.

Mitulețu mai spune că a renunțat la serviciile consilierului său după ce Titi Sultan s-a înscris în partidul AUR, lucru infirmat atât de moderator, cât și de partid.

Iuliana Vulpoiu

În august 2021, Mitulețu are o nouă consilieră pe comunicare. O cheamă Iulia Mihaela Vulpoiu și este fiica fostului său avocat, Ion Vulpoiu

Are experiență pe domeniu. N-aș putea să vă spun că e doar fata avocatului”, susține Mitulețu. 

Eu nu pot să răspund decât prin intermediul întrebărilor scrise și a unui avocat. (…) Eu nu am niciun fel de relații cu presa”, ne-a spus Iuliana Vulpoiu la telefon. I-am trimis întrebările pe mail, dar nu a răspuns până la ora publicării acestui material. 

 

Oana Sima

 

Mitulețu și-a mai angajat o consilieră în urmă cu patru luni. O cheamă Oana Anamaria Sima și este o mini-vedetă de Instagram. 

Oana Sima și-a făcut contul privat anul trecut, după ce presa de scandal a publicat poze din care reieșea că susține candidații PRO România la locale.  

Sima nu a răspuns apelurilor RISE.

GRILA ȘEFILOR

Când ajunge șeful instituției, Florin Mitulețu schimbă regulile pentru susținerea examenelor. Până atunci era examen scris, candidații fiind puși să dezvolte subiectele date, ca să-și etaleze cunoștințele. Sub conducerea lui Mitulețu, examenul a devenit doar o grilă facilă, cu o singura variantă de răspuns. 

Schimbarea majoră era însă alta. 

Rezultatele examenelor au fost anonimizate. Astfel că, după concurs, nu mai sunt menționați cei care au câștigat postul, ci doar numărul lor de dosar.  „Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale în vigoare referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal”, se arată într-un răspuns AEP transmis RISE.

Relaxarea condițiilor de examen și secretizarea câștigătorilor au produs un val de angajări. 

Sorin Lazăr

Sorin Lazăr, personajul central din prima parte a seriei „Hidra Electorală”, a fost printre primii beneficiari ai noilor condiții de concurs. Conduce acum Departamentul de Cooperare Internațională al instituției. 

Lazăr a făcut închisoare la începutul anilor 2000, pe când era membru PRM, pentru tentativă de omor. A fost reabilitat ulterior cu sprijinul actualului său șef, Mitulețu Buică, care l-a cooptat ani mai târziu în echipa de consilieri de la AEP. Apoi a devenit funcționar public, în urma noului concurs grilă, la Direcția Administrativă și Achiziții Publice, singurul domeniu din AEP în care avea ceva experiență. 

După numai șase zile, a fost promovat, fără concurs, potrivit Curții de Conturi, director general la Cooperare Internațională și relații publice. În iulie 2021, direcția condusă de Lazăr avea patru șefi, patru posturi de execuție și cinci vacante.

13 întrebări i-am adresat lui Sorin Lazăr, înainte de publicarea primei părți din seria Hidra Electorală. În replică, el a scris de 13 ori „Nu răspund”.

Una dintre cooperările internaționale promovate în mandatul lui Sorin Lazăr este cu Federația Rusă.

La cererea Rusiei, susține Mitulețu.

Președintele AEP, Mitulețu Buică și ambasadorul Rusiei la București, Valery Kuzmin Susă foto: Ambasada Rusiei la București

Anul trecut, în zi nelucrătoare, pe 24 ianuarie, președintele AEP l-a primit la sediul Autorității pe ambasadorul Rusiei la București, Valery Kuzmin, în „perspectiva dezvoltării unei relații de colaborare” între autoritățile electorale din cele două ţări, se arată într-un comunicat de presă.

Opoziția i-a cerut lui Mitulețu demisia.

E pentru prima dată când vorbesc despre acest lucru. Au fost întrebări despre legislația românească. Am spus că nu cunosc care sunt regulile din Rusia, ca să pot să spun dacă [referendumul lor pentru modificarea constituției] are rezonanță cu legislația europeană sau națională”, ne explică președintele AEP.

Sorin Lazăr a câștigat anul trecut de la AEP peste 221 de mii de lei. Din această sumă, peste 56 de mii de lei îi reprezintă diurna de deplasare, deși el locuiește în București, într-un apartament primit de la regia protocolului de stat – RAAPPS.

Nu este însă singurul director pus în funcție fără să fie respectate normele legale, după cum reiese din constatările Curții de Conturi.

Radu Ionuț Bălașa

Radu Ionuț Bălașa este fost vicepreședinte al filialei ALDE Dolj, dar traseul său în instituție este demn de un schior.

Este adus în AEP, în 2018, consilier la serviciul administrativ. Înainte lucrase la Ministerul Culturii. După numirea lui Mitulețu-Buică președinte, devine consilierul său. Trece un examen grilă pentru o poziție de execuție la Direcția de Achiziții. Stă doar o lună în această poziție.

Ajunge apoi directorul general al departamentului Coordonarea și monitorizarea activităților AEP în teritoriu, în iunie 2019. După un an jumate, devine secretarul general adjunct al instituției. Tot doar pentru o lună, revine pe poziția de director al aceluiași departament care coordonează activitatea din teritoriu. Ocupa aceeași poziție și în august 2021.

Nu a dat concurs pentru niciuna dintre funcțiile de conducere amintite și nici nu a avut aprobarea parlamentarilor pentru ele.

Saltul în carieră s-a simțit la buzunar. Anul trecut a câștigat peste 50 de mii de euro pe an, de cinci ori mai mult decât câștiga în 2018, înainte să intre în AEP.

O cincime din bani sunt pentru că a participat la organizarea alegerilor locale și parlamentare de anul trecut. Banii se dau în funcție de numărul zilelor de muncă, iar Bălașa a lucrat mai mult decât orice alt director din AEP, chiar mai mult decât președintele instituției.

Însă cel mai mare procent din suma câștigată de Bălașa (aproape 30%), o reprezintă diurna de deplasare – în medie, 6.201 lei pe lună, adică aproape 1.250 de euro.

Bălașa nu a răspuns apelurilor RISE.

Constantin Rada. Inquam Photos / Ilona Andrei

Potrivit Curții de Conturi, tot fără concurs ajunge director general și Constantin Rada, șeful Departamentului de Control al Finanțării Partidelor Politice și al Campaniilor Electorale

În discuțiile cu RISE, Mitulețu îl numește pe Rada „directorul meu”. 

Rada este chiar cel care l-a înlocuit pe Toma Costreie, dat afară după ce refuzase să suspende controalele demarate la PSD în 2019. Rada pusese piedici controlului coordonat de Costreie, refuzând să-i trimită constatările parțiale. Era șeful echipei care se ocupase în mod direct de controlul la partid.

 „Însemna să facem o informare din amintiri, fără documente. Nu există așa ceva”, explică Rada pentru RISE de ce nu a trimis constatările parțiale. Fusese practic pe aceeași linie cu Mitulețu, care și el încercase, fără niciun drept, să blocheze controlul la PSD. 

Dar Mitulețu are altă variantă pentru promovarea lui Rada fără concurs: „Pentru că era cel mai în vârstă și cel mai vechi din departament”. 

Rada susține și el același lucru: „Din 40 de ani de muncă, 33 sunt în funcții de conducere. (…) Am 10 ani în AEP. După atâta experiență profesională, (…) nu credeți că eram cel mai indicat? 

Aproape 230 mii de lei (peste 45 de mii de euro) a câștigat Rada în 2020 de la AEP, o sumă de aproape trei ori mai mare decât înainte de promovare. Doar ca să se deplaseze la serviciu primește lunar, în medie, 6.173 de lei. În iulie anul acesta, locuia în Capitală, într-o casă primită de la stat.

Am locuință de serviciu. Fac naveta la Râmnicu Vâlcea săptămânal. (…) Mă deplasez de vineri până duminică”, ne-a explicat Rada. 

Și fiul său, Octavian Rada, lucrează în AEP, în cadrul biroului Protecția Informațiilor Clasificate –  serviciu înființat de Mitulețu în 2019. 

Anul trecut a câștigat de la AEP peste 90 de mii de lei, de patru ori mai mult decât la angajarea lui în instituție, în 2018, chiar în departamentul unde lucra și tatăl său. „Am susținut concurs la mai multe instituții”, ne-a spus Octavian Rada, întrebat dacă a dorit să-și urmeze tatăl în carieră.

Tatăl ne-a explicat că juniorul a ales AEP pentru că aici sunt salariile mari: „A lucrat la AAAS [Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului], era în corpul executorilor, o funcție mult mai importantă decât aici, dar era salariul mai mic. (…) Deși se spune că la bugetari sunt salarii mari, e o falsă problemă. Adică faci executări de 700 de mii de euro (…) și salariu de 2.200. Ăsta a fost criteriul, niciun alt criteriu. 

Și tot așa.

 

O INSTITUȚIE PLINĂ DE ȘEFI

Toate aceste numiri definitive fără concurs s-au făcut pe baza unei reorganizări a instituției. A fost începută de Mitulețu în preajma alegerile europarlamentare din mai 2019. 

În anii electorali constați că ai nevoie de management”, ne explică Mitulețu necesitatea reorganizării.

Rezultatul? Numărul de posturi a crescut brusc de la 424 la 522. 

Spectaculoasă a fost însă înmulțirea șefilor. Pozițiile de conducere au crescut de la 52, înainte de reorganizare, la 114, la finalul lui 2019. Apoi, în 2020, au mai apărut încă trei șefi. Sunt astfel, în medie, cinci salariați la un șef. 

Dar Mitulețu are și pentru asta o explicație. Ne-a spus că așa l-a obligat legea, făcând referire la Codul Administrativ.

Acesta spune că o direcție generală are minimum 25 de oameni, repartizați în direcții (minimum 15 persoane), servicii (minimum 7 persoane) și birouri (minimum 5 persoane). 

Numărul funcțiilor de conducere a ajuns la peste 25% din numărul total de angajați, cu 13% mai mult decât prevede Codul Administrativ, pe care îl invocă Mitulețu. 

În schimb, peste o sută de posturi de executant sunt vacante. Instituția a fost doar fragmentată prin reorganizare.

În direcțiile deja existente au fost înființate birouri și servicii noi, care au primit fiecare șefi. Unele birouri aveau, anul trecut, doar șef și atât. Fără vreun alt coleg de birou care să execute vreo sarcină. 

Această divizare îi nemulțumește pe cei mai vechi în instituție: „Controlează instituția. Are toate pârghiile și peste tot sunt oamenii puși de el și care îi răspund la solicitări”, spune unul dintre ei, care a dorit să rămână anonim.

Lucrurile se văd mai clar în teritoriu. Dacă înainte existau doi șefi (director și adjunct) pentru fiecare dintre cele opt filiale regionale ale AEP, care răspundeau pentru mai multe birouri județene, acum sunt de trei ori mai multe funcții de conducere. 

După reorganizare, Mitulețu a numit câte un șef la fiecare birou județean. Așa au apărut 34 de șefi în plus. 

La nivelul Autorității Electorale ai reprezentare la nivel de la egal la egal cu prefect, șefi de structuri militare. Și tu, dacă nu ai o persoană care să ocupe o funcție, (…) potrivit regulamentului AEP, ești în derizoriu”, ne explică Mitulețu inflația de șefi.

TEMPORARII

Documentele consultate de reporterii RISE arată că 83 de funcții de conducere din AEP sunt ocupate temporar, în toată țara. De aproape șase ori mai mult decât înainte de mandatul lui Mitulețu-Buică. Situația e actualizată la nivelul lunii iulie 2021.

Aceste persoane își pot înceta mandatul oricând consideră președintele AEP că este oportun. Așa s-a întâmplat acum o lună, când patru servicii și birouri înființate în 2020, fiecare cu câte un șef temporar, au dispărut pur și simplu.

N-a existat nicio motivație oficială pentru desființarea lor.

Gabriel Dica

Unul dintre directorii temporari de la București este Gabriel Dica, numit în august 2019 șef peste Direcția Dezvoltare Software și Aplicații. Este fiul patronului depozitului de carburanți Pasaj SRL, din Craiova. Aici lucrase ca șef depozit Florin Mitulețu, actualul șef AEP, înainte să se lanseze, în 2000, spre o carieră în instituțiile publice. În prezent, Dica este și el asociat în companie. Până să ajungă la AEP, câștiga bani din tranzacții cu criptomonede.

Contactat telefonic, Gabriel Dica ne-a spus de trei ori să-i trimitem întrebările pe mail, dar nu a răspuns la ele până la ora publicării acestui material.

Câteva exemple interne arată modul haotic în care s-a făcut reorganizarea.
În 2019, după ce Mitulețu-Buică este numit președinte, Direcția generală pentru coordonarea sistemului informațional electoral este divizată. Avea atunci 16 angajați și opt posturi vacante și era formată din Serviciul Registrul Electoral și, respectiv, Direcția Informatică.

Aceasta din urmă a trecut la Administrativ și Achiziții Publice, fără ca Mitulețu să specifice cum sunt împărțiți oamenii. Astfel, nimeni nu mai știa din ce direcție face parte și cu ce se ocupă. 

Gabriel Sauca, fostul director al direcției generale, destituit de Mitulețu, susține că modul în care a fost reorganizat departamentul IT este lipsit de logică: 

În sinea mea, nu credeam că are cum să treacă o asemenea aberație (…) Eu am terminat alegerile europarlamentare, fără ca majoritatea colegilor mei să vadă sau să primească ordinele de încadrare. Ei nu știau dacă sunt în direcția generală sau în nou înființata Direcție IT, la administrativ. Ei nu știau ce atribuții au”. 

Departamentul IT se subțiază grav după divizare. Din trei șefi, la 16 angajați, ajunsese, în august 2021, să aibă cinci șefi la șase executanți. 10 posturi sunt vacante.

Direcția generală juridică și resurse umane, care avea un singur birou, a fost extinsă, după reorganizare. La începutul anului 2021 avea două direcții și trei birouri, cu câte unul sau doi șefi. În total, erau opt șefi la nouă posturi de execuție. 

Acum două luni, Mitulețu-Buică a desființat un birou. Avea șef, dar și trei posturi vacante. 

Separat a răsărit un birou nou – Protecția Informațiilor Clasificate. Cum alegerile, prin esența lor, sunt transparente, l-am întrebat pe președintele Mitulețu ce documente sunt secrete. Ne-a spus că a înființat biroul pentru că au fost cazuri în care AEP a trebuit să primească documente secrete de la alte instituții și nu a putut. 

Hotărârea care stabilește tipurile de documente secrete, adoptată de Guvernul Cîțu la începutul lui septembrie 2021, cuprinde și o categorie aparte, care nu implică doar ca AEP să primească informații clasificate, ci și să le trimită. 

Sunt informații „a căror divulgare neautorizată sau compromitere este de natură să producă daune grave securității naționale, referitoare la domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale”, se arată în proiect. 

Octavian Rada

În mai 2021, biroul n-avea niciun șef, ci doar un executant. Conform Codului Administrativ, aici ar fi trebuit să lucreze cel puțin cinci persoane. Executantul este Octavian Rada, fiul lui Constantin Rada, șeful Departamentului de Control a Finanțării Partidelor Politice. 

Păi, să vedeți, că [Octavian Rada] nu s-a angajat pe timpul meu”, scuză Mitulețu nepotismul. 

Serviciul Registratură, arhivă și relații cu publicul, care implică primirea și înregistrarea unor documente într-o bază de date, primește în 2019, după începerea mandatului lui Mitulețu, statut de direcție generală. Înglobează un departament și două birouri în subordine. În noiembrie 2020 îi mai inventează o structură – Serviciul gestionare registru unic intrări-ieșiri. 

Noua structură a dispărut din pix în iulie 2021, așa cum, de altfel, și apăruse.

Mitulețu spune că sunt multe documente de înregistrat, iar acum angajații (doi șefi și trei executanți în martie 2021) fac și arhivare. 

Iar asta costă suplimentar. AEP a contractat și servicii de depozitare și arhivare externe. A plătit astfel, din 2019 și până în prezent, trei companii de profil cu 175 de mii de lei. 

Înainte de mandatul lui Mitulețu, la arhivă erau doi angajați. 

Acum, Mitulețu spune că ar avea nevoie de zece ori mai mulți oameni, justificând astfel indirect și externalizarea serviciilor către firme private: „Ne-ar trebui undeva la 20 de oameni, ca să pot să fac față cu ce am”.

Laura Moraru

Laura Moraru, directoarea generală a direcției Registratură, a fost numită în funcție definitiv, în iulie 2020, când concursurile pentru funcțiile publice erau sistate din cauza stării de alertă. 

Moraru confirmă că a fost angajată pentru o funcție de execuție: „Eu sunt angajată prin concurs în cadrul AEP. Pentru funcția de director general nu. (…) Pentru o funcție de consilier parlamentar (…) la Registratura generală.” 

Anul acesta a primit și casă de serviciu de la stat, după ce și-a donat apartamentul din București de peste 360 de mii de lei (aproape 73 de mii de euro), în familie.

Are și calitatea de a fi din Craiova, ca și președintele Mitulețu. În plus, provine din cercul oamenilor de încredere ai cuplului Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, filiera politică care l-a propulsat pe Mitulețu la vârful AEP. 

Moraru a fost secretar al Asociației „Pro Craiova”, în 2017. A ajuns acolo la propunerea Danielei Popescu, „o colegă de serviciu”. La vremea aceea, Popescu și platforma „Pro Craiova” erau deja implicate în dosarul de corupție al Olguței Vasilescu, după primul ei mandat de edil al orașului.

Procurorii au acuzat-o pe Olguța Vasilescu în 2016, că solicitase sponsorizări pentru asociație de la mai mulți oameni de afaceri care derulau contracte publice pentru reabilitarea blocurilor din centrul Craiovei.

Nu am desfășurat activități. (…) Am participat la ședința la care am acceptat să fiu secretar (…), dar nu m-am putut implica”, ne-a explicat Moraru. 

Lia Olguța Vasilescu a scăpat de acuzații anul trecut, după ce dosarul a fost clasat. Tot în 2020, Vasilescu a câștigat un nou mandat ca primar al Craiovei. Presa a denumit dosarul sponsorizărilor, „Fațada”. Un proprietar craiovean de imobil a făcut anul acesta plângere împotriva clasării, iar martorii vor fi reaudiați. Fotografie: Vasilescu audiată la DNA, 2016. De Octav Ganea, Inquam Photos

Până să ajungă la AEP, Moraru a lucrat mereu ca asistent manager la regia de transport a orașului, deși a țintit mai sus: în 2012, a candidat pentru un post de deputat din partea Partidului Ecologist Român; în 2015, a candidat pentru postul de director adjunct al Poliției Locale Craiova, dar concursul a fost suspendat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici. 

Cristian Anghelescu

 

De anul acesta, Laura Moraru are un coleg nou, Cristian Anghelescu, prieten cu Sorin Lazăr de pe vremea tentativei de omor. Atunci, declara la PRO TV despre Lazăr: „Are și o parte mai puțin cunoscută, când bea, devine mai violent, își iese din fire, devine cu totul alt om”. 

Astăzi își neagă propriile vorbe: „Au fost interpretate greșit, (…) când au montat, când au făcut transcrierea. (…) Părerea mea [despre Lazăr] e bună în continuare. (…) Nu-mi aduc aminte să fi spus altceva”. 

 

Imaginile însă, îl contrazic: 

Anghelescu a ajuns în AEP în 2019, consilier. Până în ianuarie anul acesta a lucrat la Registrul Fiscal, apoi a fost trecut temporar pe o funcție inferioară, la Registratură. Anghelescu deține un bar în Craiova. Salariul său la AEP, de 8.619 lei pe lună, aproape i-a dublat veniturile.

„ZILIERII”

Înalții funcționari publici care nu au domiciliul în București și se deplasează la locul de muncă primesc diurnă de deplasare 2% din salariu, pentru fiecare zi de muncă în care au făcut asta. Fenomenul a fost semnalat de Europa Liberă, în 2019. Diurna a fost consistentă în 2020: între 3.332 de lei și 10.192 de lei pe lună. Ea poate crește de la un an la altul. Unii dintre ei au început să o încaseze după ce și-au vândut casele. S-au mutat la periferia Bucureștiului, în vile cu etaj.

Florin Mitulețu Buică, șeful AEP, primește cea mai mare diurnă: 80% din salariul său.

Alții au case de la regia protocolului de stat (RAAPPS), în București, dar tot primesc și diurnă. AEP spune că are 9 astfel de funcționari în această situație.

În AEP lucrează acum și două rude ale directoarei executive a Direcției Relații Externe și Comerciale din RAAPPS, Zișan Lăbușcă. Mai exact, băiatul și sora ei.

 

CE SPUNE MITULEȚU

Președintele AEP ne-a explicat că nu vede nimic greșit în activitatea sa: 

Nu aș avea motiv nici să demisionez, nici să fiu înlocuit. (…) Nu sunt pregătit să plec din funcția asta”. 

Își justifică acțiunile cu ce au făcut cei dinaintea lui: „Toți angajații Autorității Electorale Permanente au fost puși pe posturi de conducere temporar, la fel cum s-a realizat în instituția aceasta din 2004. Fără concurs au fost numiți oameni pe posturi, fără concurs am numit și eu temporar.”

Apoi se eschivează: „Sunt persoane pe care nu pot să le spun, unde au lucrat, unde au concurs, pentru că na, nu mă ocup de treaba asta, de concursuri.” 

Recunoaște însă că mai întâi angajează oameni și de abia apoi încearcă să vadă la ce sunt buni, plimbându-i de la o structură la alta: „Toți care au venit în instituție au avut concursuri pe diverse structuri. Totul depinde de care e activitatea pe care se poate mula ulterior.” 

La final, apelează la emoții: Tatăl meu a fost un simplu om și mama mea la fel (…). Ne-au învățat un singur lucru: nu afecta pe nimeni, dacă lucrurile merg. (…) Și eu la fel, am avut grijă, ca toți oamenii ăștia să nu le transmit niciodată o sarcină, decât dacă era legală, corectă și morală.”  

CUM S-A AJUNS AICI

De când a ajuns șeful Autorității Electorale Permanente, în 2019, Florin Mitulețu aleargă să-și legalizeze deciziile. A reușit să modifice, pas cu pas, normele legale astfel încât să justifice schimbările din instituție. 

O recunoaște chiar el într-o ședință recentă, ținută online cu funcționarii din instituție, după publicarea primei părți din seria Hidra Electorală

Mitulețu le-a explicat atunci angajaților cum a modificat legislația electorală, astfel încât să intre în legalitate: „Am analizat legislația împreună cu domnul [Cristian] Leahu [directorul departamentului Legislație] și am pus lucrurile la punct. Și lucrurile funcționează de această dată în temeiul legii.” 

Cronologia arată astfel:

Aprilie 2019. Prima modificare a Regulamentului de organizare și funcționare a AEP

Conform unui raport al Curții de Conturi din iulie 2020, pe care Autoritatea l-a contestat în instanță, regulamentul nu este conform cu trei legi: statutul funcționarilor publici, cea a finanțării partidelor politice și cea a funcționării și organizării AEP. 

Reglementările interne ale AEP, cu rol de aplicare a actelor normative de nivel superior, exced sau depășesc limitele competenței instituite prin aceasta”, se arată în procesul verbal de constatare al Curții de Conturi. 

Tot Curtea de Conturi constată că funcționarii publici pot ocupa funcții de conducere în urma promovării unui concurs sau examen și cu avizul Birourilor Permanente Reunite. Mitulețu transformă acest aviz obligatoriu în unul care nu mai contează. Adaugă regulamentului o prevedere care nu se regăsește în niciunul dintre actele normative. Pe scurt, ea sună așa: dacă avizul parlamentarilor nu este comunicat în 30 de zile, numirea este făcută direct de președintele AEP. 

O altă modificare pe care a făcut-o regulamentului arată că președintele instituției stabilește condițiile de studii și de vechime pentru ocuparea unor funcții, deși ele sunt deja stabilite de Statutul funcționarilor publici parlamentari. 

Mitulețu își crease propriul regulament, astfel încât să poată numi în funcții, fără opreliști, pe cine dorea el, chiar dacă nu îndeplineau condițiile de vechime. Mitulețu spune, însă, că regulamentul a fost făcut în 2018, pe vremea lui Daniel Barbu, în urma unui grup de lucru din care a făcut și el parte ca secretar general. 

Septembrie 2020. Noua Lege

Florin Mitulețu reușește apoi să reintre în legalitate, strecurând câteva articole într-o nouă lege (202/2020), votată de Parlament, în septembrie 2020. 

Urgența legislativă era dată de contextul sanitar, adică era nevoie de modificarea unor prevederi legale pentru organizarea alegerilor parlamentare în pandemie. 

Cristian Petraru, fost șef de departament în AEP, explică schema prin care a reușit președintele Mitulețu să obțină noile articole care-i rezolvau problemele: „Legea 202 a fost o lege bună, pentru că trebuia să organizezi două ture de alegeri în pandemie și multe lucruri nu se potriveau. Iar el (Mitulețu) s-a dus în Parlament vânzându-le că sunt soluții de reglare. Și le-am recunoscut și eu, sunt de bun simț, trebuiau făcute. Printre care a împănat tot felul de șmecherii de-astea de personal”. 

Obține astfel legalizarea numirilor fără concurs pe care le făcuse între timp. 

Nou articol din legea 202: „Condițiile de vechime și de concurs nu se aplică funcționarilor publici din cadrul aparatului de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente care la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi definitiv în funcțiile publice ocupate”. 

Directorii promovați până atunci în funcție temporar, fără concurs, sunt numiți astfel definitiv (pe perioadă nedeterminată). În plus, avizul obligatoriu al parlamentarilor pentru numirile în funcții de conducere devine „consultativ”. Așa ajung și doi secretari adjuncți să fie numiți în funcție temporar, fără avizul parlamentarilor. 

Două rapoarte publice constată puterile sporite ale șefului AEP, primite prin noua lege. Primul document este al Curții de Conturi, iar al doilea, apărut după alegeri, aparține OSCE (Organization for Security and Co-operation in Europe), instituție care veghează asupra unui proces electoral corect la nivel european și care a făcut un raport despre alegerile parlamentare din decembrie 2020. 

 „Majoritatea interlocutorilor [cu care a vorbit OSCE] (…) și-au arătat îngrijorarea cu privire la promptitudinea procesului de luare a deciziilor, în special cu privire la (…) puterile extinse ale președintelui AEP de a decide în legătură cu aspectele structurale și organizatorice din cadrul AEP”, se arată în raportul OSCE. 

Dar Mitulețu nu se oprește aici. 

Octombrie 2020. A doua modificare a Regulamentului AEP 

Președintele introduce un articol care îi permite să pună temporar în funcții publice persoane care nu au dat concurs pentru asta:

Numirea în funcțiile de conducere vacante sau temporar vacante se face de către președintele Autorității, la propunerea secretarului general, prin numirea temporară a unui angajat pe perioadă nedeterminată în funcție publică din cadrul Autorității, până la organizarea unui concurs sau examen în condițiile legii.” 

Așa a reușit cântăreața Alina Șleahtițkaia să devină șefă peste funcționarii publici din instituție, fără ca ea să fie funcționar.

19 TRANSFERURI FĂRĂ CONCURS

19 persoane a transferat AEP fără concurs, de la alte instituții publice, conform Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP), care a intentat deja Autorității 19 procese. Până în prezent, șase hotărâri pronunțate de instanțele de judecată sunt favorabile ANFP.

La București, AEP a adus oameni din ministere. Printre ei, soția șefului serviciului Achiziții din Autoritate, un alt conducător fără concurs.

În țară, la filialele județene, au fost aduși oameni din primării și prefecturi. Printre ei, Codruța Lavinia Mercea, fostă angajată la Consiliul Județean Argeș, implicată într-un dosar de fraudă cu fonduri europene, pentru care inițial primise o sentință de 4 ani și 5 luni de închisoare. Presa a numit dosarul Podul penal de la Căteasca. Mercea a fost achitată în 2019 pentru infracțiunea de abuz în serviciu. S-au prescris infracțiunile de fals și uz de fals.

În august 2021, Mercea lucra consilier la filiala AEP Sud Muntenia, unde mai există două dosare de transferuri ilegale, dar și o plângere penală pentru abuz în serviciu, pentru președintele Mitulețu. Procurorii au început urmărirea penală asupra faptelor, fără a exista încă suspecți sau inculpați, conform unui răspuns al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, transmis RISE.

IOANA MOLDOVEANU
A contribuit: Roxana Jipa
Fact-checking: Inna Cîvîrjic
Grafică: Cosmin Nițu

#HidraElectorala este un proiect de investigație realizat cu sprijinul Journalismfund.eu.
Hidra Electorală I: Cuțitarul
Hidra Electorală II: Aranjamente Electorale pentru Partid
Hidra electorală III: [VIDEO] Cel care a ieșit în față

Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.