Viața necunoscută a unui europarlamentar român la Bruxelles: vilă, Porsche Cayenne și firme patronate pe ascuns

Hoții de bunuri de lux din Europa Occidentală știu despre averea demnitarilor români plecați la Bruxelles mai mult decât alegătorii care i-au trimis în Parlamentul European. FOTO: Octav Ganea / Mediafax.

Duminică, 26 mai, va avea loc a patra serie de alegeri europarlamentare din istoria de 12 ani pe care România a traversat-o ca membră a Uniunii Europene.

RISE Project dezvăluie astăzi frânturi necunoscute din viața dusă la Bruxelles de unul dintre cei mai tineri și mai longevivi eurodeputați români: Ramona-Nicole Mănescu (46 de ani).

Electoratul a votat-o, pe listele Partidului Național Liberal, de trei ori la rând: în noiembrie 2007, în iunie 2009 și în mai 2014. Anul acesta, ea nu mai figurează printre candidați. Nici printre cei ai PNL, partid din care a demisionat acum două veri, nici printre cei ai altor partide. 

În timpul pe care l-a petrecut în Parlamentul European, Mănescu a fost surprinsă la volanul unui automobil ultra-scump, pe care nu îl avea trecut în declarația de avere, s-a stabilit într-o vilă în valoare de aproximativ 1 milion de euro, pe care o numește „a noastră” – nici ea consemnată vreodată în documentele prin care demnitarii își fac publică starea materială; s-a înregimentat în fundații și a înființat firme pe care le-a menționat doar pe sărite în declarațiile de interese.

RISE a dezvăluit – AICI, AICI și AICI – că, anterior propulsării ei în Parlamentul European, Mănescu a câștigat 4,5 milioane de euro din acapararea – prin „metoda” drepturilor litigioase – mai multor terenuri retrocedate în București.

Până acum, însă, RISE nu a știut nimic despre bunurile și afacerile pe care aceasta a ajuns să le dețină peste hotare, în țara occidentală în care trăiește de mai bine de zece ani.

Un jaf de stradă – petrecut într-un orășel de lângă capitala Belgiei – a ridicat vălul de pe averea ascunsă de care Ramona Mănescu se bucură la o depărtare de 2.000 de kilometri de casă.

Mai jos, povestea acestui jaf și descrierea proprietăților cu care atacul, orchestrat de o bandă profesionistă de hoți, a dat-o de gol pe tânăra politiciană română.

Este seara zilei de miercuri, 20 octombrie 2010. Suntem în localitatea belgiană Tervuren, un satelit bogat al Bruxelles-ului. Pe o străduță circulară, ticsită cu vile, un Porsche Cayenne de culoare verde închis oprește în fața unei case cu parter și mansardă.

Patru indivizi mascați apar de nicăieri și se reped asupra mașinii. La volan, e o femeie în vârstă de 37 de ani. Hoții o țintuiesc cu arme de foc, o culcă la pământ, o lovesc și o obligă să le dea cheile. Apoi urcă în locul ei în mașină și se fac nevăzuți.

Șoferița, în stare de șoc, începe să strige către cei din casă. Tatăl ei o aude și iese să vadă ce se întâmplă. Poliția e anunțată și sosește imediat la fața locului.

Vestea acestei întâmplări violente face vâlvă în cartier și ajunge la urechile unui ziarist de la publicația Nieuwsblad.

Jurnalistul își face apariția a doua zi, o pozează pe tânără, stă de vorbă cu ea și se întoarce la redacție să scrie un articol despre jaful abia petrecut.

Șoferița care a căzut victimă acestei ambuscade profesioniste este politicianul român Ramona Mănescu – ales, în noiembrie 2007, respectiv, în iunie 2009, pe listele PNL, în Parlamentul de la Bruxelles. (În mai 2014, avea să fie ales pentru încă un mandat).

Articolul din Niewsblad în care a fost relatat jaful care a avut ca țintă mașina condusă de Ramona Mănescu. FOTO: Niewsblad.be.

Mănescu are grijă să îi spună ziaristului că, în seara atacului, se întorcea de la serviciu, de la o sesiune plenară ținută la Strasbourg.

Pentru a încerca o explicație a tâlhăriei tocmai consumate, gazetarul belgian menționează, în textul său, valoarea mașinii care le-a atras atenția hoților: 125.000 de euro.

Deși nu e clar de unde s-a inspirat atunci când a citat această sumă, există modele de lux de Porsche Cayenne ale căror prețuri ajung până la acest nivel.

Articolul apare pe 22 octombrie 2010, pe Nieuwsblad.be, și se pierde în marea de fapt divers a zilelor respective.

Un cititor cârcotaș dă totuși peste el și lasă un comentariu critic în subsol, acuzând-l pe demnitarul român că, deși vine dintr-o țară săracă, își permite să umble în mașini ultra-scumpe.

Este un comentariu banal, ca toate celelalte de pe forumurile presei on-line. Și, ca întotdeauna în astfel de cazuri, cititorul vorbește de unul singur. Observația lui cade în gol.

Ceea ce, însă, la prima vedere, pare doar o răbufnire de mânie proletară venită din partea unui internaut mizantrop este, de fapt, o cheie suplimentară de lectură a știrii jafului din Tervuren.

În timp ce ziaristul consemnează, succint, opera unor hoți profesioniști din Capitala Europei, cititorul arată cu degetul spre starea materială suspectă a unui demnitar pus să facă legile pentru tot continentul.

Paradoxal, comentariul lui ridică o problemă mai importantă decât știrea în sine.

Jaful căruia Ramona Mănescu i-a căzut victimă pe 20 octombrie 2010 nu e doar o poveste din paginile unei gazete. RISE Project a corespondat cu Parchetul și cu Poliția Federală din Belgia și a obținut confirmarea că incidentul a existat. Dosarul penal deschis în jurul acestui caz a fost clasat în 2012. Parchetul din Bruxelles, care a preluat dosarul de la Parchetul din Leuven, nu a dorit să ne dea detalii despre circumstanțele clasării lui. În imagine, e-mailul primit de RISE de la procurorii din Leuven.

De unde are Ramona Mănescu bani să își cumpere ultimul model de Porsche Cayenne de pe piață?

Privind de sus, prin grila unei contabilități sumare, i-ar putea avea din salariu. În cei trei ani pe care i-a petrecut deja ca parlamentar la Bruxelles, 2007-2010, a câștigat aproape 200.000 de euro.

Numai că, în aceeași perioadă, în garajul ei au mai intrat un Volvo, un Ford, un Audi și, ca o ultimă voltă în această spirală a achizițiilor, un scuter marca Aprilia.

Tot atunci, Mănescu și-a cumpărat și o locuință de vacanță. Un apartament cu trei camere, la baza pârtiei din Predeal, pentru care a plătit 45.500 de euro.

Autovehiculele enumerate mai sus și apartamentul din Predeal au fost înscrise în declarația de avere.

Dar Porsche-ul Cayenne, de care a fost deposedată în acea seară cu ghinion, nu. Bolidul de 125.000 de euro nu apare în niciuna dintre declarațiile de avere depuse în anii respectivi.

La data la care i s-a furat Porsche-ul Cayenne, în declarația de avere a europarlamentarului român figurau „doar” aceste autovehicule. Valoarea exactă a micului parc auto etalat în acest tabel nu poate fi estimată, fiindcă Mănescu nu a specificat modelul fiecărei mărci în parte. Știm doar, dintr-o declarație de avere ulterioară, că Volvo-ul consemnat mai sus, fabricat în 2007, a fost vândut în 2011 cu 32.400 de euro.

Cititorul care s-a împiedicat de articolul de pe Nieuwsblad.be și a lăsat un comentariu acru pe site – reproșându-i româncei că, deși dintr-o țară amărâtă, se plimbă într-o mașină de lux – nu este însă foarte scrupulos în revolta sa.

În știrea ziarului de limbă flamandă există un detaliu în stare să aprindă și mai tare furia pe care mulți dintre cetățeni o simt față de oamenii politici.

Stând de vorbă cu reporterul belgian venit să consemneze atacul asupra autovehiculului său, europarlamentarul îi spune următoarele: „Casa noastră, în care trăim din ianuarie 2008, este deja bine asigurată, dar, din cauza incidentului îngrozitor de ieri noapte, nu ne mai simțim confortabil în ea”.

Imobilul pe care Mănescu îl numește „casa noastră” este o vilă cu două niveluri, amplasată într-o zonă rezidențială de lux, cu școli internaționale, muzee, palate, parcuri și lacuri de agrement. De la poarta acestei case până în centrul Bruxelles-ului e o distanță de 12 kilometri.

Atât europarlamentarul român, cât și soțul ei, fostul primar al Sectorului 6 Rareș Mănescu, își au domiciliile înregistrate aici.

Adresa de domiciliu pe care Ramona Mănescu și-a declarat-o în 2010, respectiv, în 2017, în fața unor notari din Belgia este cea a imobilului pe care îl numește „casa noastră”.

Nu este o înregistrare de conveniență.

Și nici formula „casa noastră” nu e una aruncată la întâmplare.

Din toate informațiile pe care RISE Project le are la dispoziție, reiese că vila din Tervuren aparține soților Mănescu.

În perioada 2007 – 2010, familia Mănescu nu a cumpărat doar mașini pe bandă rulantă. A cumpărat și proprietăți imobiliare pe bandă rulantă.

La apartamentul de la Predeal, se adaugă un alt apartament în Predeal, în același bloc ca și primul, și încă două apartamente de lux în Constanța – achiziționate pe numele tatălui Ramonei Mănescu, cu circa 800.000 de euro. (Amănunte AICI).

Tatăl Ramonei Mănescu, adică cel care, aflăm din articolul de pe Niewsblad.be, era împreună cu fiica lui, în Belgia, în seara atacului armat care a lăsat-o fără mașină.

Folosindu-se de numele acestuia, de altfel, soții Mănescu au încasat, între 2005 și 2007, 3,7 milioane de euro din cele 4,5 obținute prin acapararea și vânzarea unor terenuri retrocedate în București – amintite la începutul acestui articol.

Diferența, de până la 4,5 milioane de euro, a fost obținută prin operațiuni similare, derulate pe numele unei mătuși și a unui unchi de-ai europarlamentarului PNL.

(Amănunte AICI, AICI și AICI).

Rareș Mănescu a fost deputat între 2004 și 2008. Din momentul în care a părăsit Parlamentul României, în 2008, până în cel în care a devenit primar al Sectorului 6, 2012, Mănescu a fost, în majoritatea timpului, șomer – reiese din declarațiile de avere ale soției. Perioada lui de șomaj coincide, în parte, cu cea în care familia sa a cumpărat case și mașini într-un ritm delirant. FOTO: Liviu Untaru/Mediafax.

În Belgia, verificarea identității proprietarilor unei case, din surse publice, nu e posibilă. Așa că un document oficial care să întărească, fără urmă de dubiu, informația că „Măneștii” dețin vila din Tervuren nu poate fi obținut.

RISE Project l-a sunat însă pe cel care – într-o înregistrare din Monitorul Oficial al Belgiei, datată 2007 – apare ca locatar al aceleiași adrese.

E vorba de un cetățean flamand, pe nume Maarten Weidenaar, angajat, în trecut, al uneia dintre structurile centrale ale Uniunii Europene.

Într-o convorbire telefonică, pe care inițial a refuzat-o, Maarten Weidenaar ne-a spus că familia Mănescu a cumpărat casa de la el în 2009, „contra unei sume frumușele de bani”.

Weidenaar nu a vrut să ne destăinuie suma, dar, din vorbă în vorbă, ne-a mărturisit ordinul de mărime al comisionului pe care a trebuit să îl verse agenției imobiliare: zeci de mii de euro.

Faptul că vila din Tervuren în care locuiesc soții Mănescu și-a schimbat proprietarul în perioada 2008-2009 e dovedit și de un panou stradal al agenției imobiliare „Victoire Properties” – activă în Belgia.

Panoul – peste care, în octombrie 2009, fusese lipit un abțibild cu mențiunea „vândut” („verkocht”) – poate fi văzut în capătul aleii care duce către casa în care Ramona și Rareș Mănescu își au înregistrate domiciliile.

Panoul e vizibil în arhiva de imagini a Google Street View.

Aleea de la intrarea în curtea vilei în care locuiesc soții Mănescu. Poza a fost făcută de camera video cu care Google scanează peisajele stradale din toate orașele lumii. Captura datează din octombrie 2009. FOTO: Google Street View.

Câți bani a dat familia Mănescu, în 2008-2009, pentru proprietatea din Tervuren pe care europarlamentarul o numește „casa noastră”?

Vilele din Tervuren au valori de piață exorbitante pentru puterea de cumpărare din România. O căutare făcută pe site-urile agențiilor imobiliare din Belgia scoate la suprafață locuințe similare ale căror prețuri minime se învârt în jurul sumei de 1 milion de euro.

Reședința familiei Mănescu din Tervuren, un orășel-satelit al Bruxelles-ului. Imagini: Google Earth. Ilustrație: Sergiu Brega.

Ca și Porsche-ul Cayenne de care a fost deposedată de hoți, și vila din Tervuren este absentă din toate declarațiile de avere depuse, de-a lungul timpului, de europarlamentarul liberal.

Nu știm însă dacă Porsche-ul Cayenne și vila de lângă Bruxelles au fost vreodată înregistrate, formal, pe numele soților Mănescu, astfel încât europarlamentarul să fie într-adevăr obligat să le menționeze în declarația de avere.

Știm doar că cei doi se foloseau de ele.

Și mai știm că în anii în care folosea o casă și o mașină care nu apăreau în declarația ei de avere, Ramona Mănescu avea firme în Belgia pe care, de asemenea, le făcea publice doar selectiv.

RISE a găsit în Monitorul Oficial din Belgia două societăți comerciale deținute, în nume propriu, de Ramona Mănescu. Una, înregistrată în 2010. Alta, în 2017. (Anunțurile de creare ale celor două societăți comerciale, AICI). 

În mai 2010, europarlamentarul liberal s-a asociat cu un bijutier de origine română din Belgia, Iulian-Nicolae Bănică, și a creat o firmă care avea ca obiect de activitate consultanța în domeniul afacerilor europene. Numele firmei: Eufunding Consult.

Iar în 2017, împreună cu fratele ei, Adrian Bolboceanu, și cu o femeie din Călărași, Silvia Cucu, a înființat firma Arc Fashionable.

Prima dintre cele două firme nu a fost menționată în declarația de interese din anul înființării ei și nici în declarațiile ulterioare. Cea de-a doua apare în declarația de interese pe care Mănescu a depus-o, în virtutea obligației impuse de legea română, însă nu și în „declarația de interese financiare”, pe care deputații de la Bruxelles trebuie să o posteze pe site-ul Parlamentului European.

Omisiunile invocate mai sus nu sunt niște exemple izolate. Toamna trecută, publicația EU Observer a descoperit că Mănescu făcea parte din consiliul director al unei fundații pe nume EuroMedA, poziție pe care nu o anunțase în declarația sa de interese.

Articolul EU Observer îi acuza pe membrii acestei fundații – demnitari UE – că desfășoară un lobby mascat în favoarea Marocului, în cadrul negocierilor purtate pentru semnarea contractului de liber schimb dintre administrația de la Rabat și Uniunea Europeană.

La câteva zile după investigația EU Observer, Mănescu și-a completat „declarația de interese financiare” de pe site-ul Parlamentului European, cu informația deja făcută publică de presă.

Inadvertențele din declarațiile de avere sau de interese sunt infracțiuni, potrivit legii române, și se pedepsesc cu amendă sau cu închisoare de până la doi ani.

Codul de Conduită al Parlamentului European le taxează însă mult mai blând. Astfel, dacă în „declarația de interese financiare” a unui deputat sunt găsite neconcordanțe cu realitatea, acesta are zece zile la dispoziție ca să le îndrepte.

Dacă totuși insistă să publice o declarație cu informații false, atunci își pierde dreptul de a mai fi ales în funcții din cadrul PE, de a mai fi raportor PE și de a mai fi component al delegațiilor oficiale ale PE.

Familia Mănescu a refuzat să dialogheze cu RISE Project pe parcursul acestei documentări. În ultimii doi ani, reporterii RISE au încercat pe toate căile să discute cu cei doi soți, însă aceștia au ignorat sistematic mesajele și apelurile noastre.

Singura oară când am reușit totuși să intrăm în legătură cu Rareș Mănescu a fost toamna trecută, când ne-am dat drept cumpărători ai unei proprietăți pe care cuplul o are de vânzare, la marginea Bucureștiului, în Bragadiru.

E vorba de o vilă cu etaj, mansardă și piscină – reședința familiei din anii de dinainte de a se muta la Bruxelles.

Un sms pe care i l-am dat lui Rareș Mănescu, rugându-l să ne comunice prețul pe care îl cere pentru vilă, a declanșat, din partea acestuia, un răspuns în cascadă: cu prețul casei, 330.000 de euro, cu tot felul de detalii tehnice și cu link-ul către site-ul imobiliar pe care vila era promovată.

Dezordinea de bani, mașini și imobile în care e îngropată viața cuplului Ramona și Rareș Mănescu se simplifică cu puțin. Cei doi își vând singura casă de locuit pe care o dețin în București pe numele lor. Toamna trecută, cereau pe ea 330.000 de euro. Între timp, anunțul a fost delistat. FOTO: pagina de anunțuri imobiliare „romimo.ro”.

Deși a demisionat din PNL încă din vara lui 2017, e neclar dacă Ramona Mănescu s-a înscris, între timp, într-o altă formațiune politică. La alegerile de duminică, ea nu figurează pe nicio listă electorală.

Rareș Mănescu, plecat și el de la liberali, a devenit, anul trecut, membru al ALDE.

Partidul lui Popescu-Tăriceanu a anunțat cooptarea lui prin această formulă: „Începând de astăzi, adevărații liberali s-au reunit în cadrul ALDE”.

Articolul din Niewsblad.be, în care e povestit jaful armat din Tervuren, petrecut în octombrie 2010, poate fi citit AICI. Comentariile din subsolul lui, în număr de două, au dispărut recent de pe site-ul publicației belgiene.

Ionuț Stănescu

Toate articolele din seria „Orașul subteran”:

01. Fabrica de bani din mijlocul Bucureștiului, ocolită de anchetele DNA
02. Europarlamentarul Ramona Mănescu, tunuri imobiliare în tandem cu mafia retrocedărilor
03. Profit de 8.600 la sută, din afaceri cu terenurile statului român
04. Bucăți din Parcul Grozăvești, retrocedate de Poteraș, ajunse la rude ale nevestei
05. Cum a fost privatizat Bucureștiul
06. Guru al terapiilor energetice: magie neagră cu 8 milioane de euro
07. Europarlamentarul Ramona Mănescu, loc de casă în Cotroceni, pe mâna mafiei retrocedărilor
08. Mafia retrocedărilor: infractor neinvestigat de DNA în 2010, martor la DNA în 2017
09. Banca-fantomă a unui multimilionar al retrocedărilor
10. Învingătorul. Spectaculosul caz al infractorului care a devenit milionar în euro în timpul unei anchete DNA
11. Europarlamentarul Ramona Mănescu, tunuri imobiliare prin metoda „Mătușa”
12. Europarlamentarul Ramona Mănescu, afaceri-căpușă, prin conturi de mătușă
13. Moșia ascunsă a lui Cristian Poteraș: vile și 7 hectare, pe Valea Prahovei, pe numele soacrei
14. Marea devastare: parc din București, înghițit de mafia retrocedărilor, pe mână cu Ramona Mănescu
15. Mica fabrică de bani a familiei Poteraș
16. Beneficiari ai retrocedărilor cu dedicație din București, proprietari de locuințe ANL
17. Omisiunile DNA din dosarul în care a fost inculpat nașul lui Dragnea
18. Omul de paie. Curiosul caz al marinarului care a cucerit, la pensie, uscatul
19. Cele 4 milioane de euro ale lui Codrin Ștefănescu
20. Tunul lui Codrin Ștefănescu