28/05/2015

Banii corporației Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din România, au hrănit politicieni, funcționari și afaceriști cu probleme penale. Firmele lor taie pădurea și vând buștenii direct grupului patronat de una dintre cele mai bogate familii din Austria. Majoritatea lucrează exclusiv pentru Schweighofer, iar sumele pe care le încasează sunt amețitoare, dezvăluind miza financiară a dezastrului din pădurile românești. Cel mai important furnizor este chiar statul român, prin Regia Națională a Pădurilor Romsilva, al cărei șef este judecat împreună cu Viorel Hrebenciuc pentru fapte de corupție și sprijinirea unui grup infracțional organizat.

 RISE Project a analizat primii douăsprezece furnizori de lemn ai Schweighofer, care, împreună, au livrat peste o treime din cantitatea totală a buștenilor cumpărați de compania austriacă în perioada 2013-2014. Adică, primii douăsprezece beneficiari ai banilor plătiți de Schweighofer, așa cum rezultă din miile de contracte de achiziții ale corporației declarate la Fisc. Cei 12 furnizori doboară copaci, în special în județele Alba, Bistrița, Harghita, Maramureș și Suceava, adică zonele cele mai afectate de tăierile masive de pădure.

 Unele dintre aceste companii sunt manevrate chiar de către directori ai Holzindustrie Schweighofer. Altele duc la oficiali ai statului și au intrat deja în atenția procurorilor. Sunt și patroni de firme furnizoare cu un vast trecut infracțional, precum și unii finanțați direct de către corporația austriacă pentru a fi încurajați să taie cât mai mult.

grafic furnizori

Statul le-a crescut profitul

Cei mai mulți bușteni ajung direct în fabricile Schweighofer prin intermediul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva și a Direcțiilor Silvice subordonate. În urmă cu doi ani, statul a livrat către austrieci bușteni în valoare de 168 de milioane de lei. Era 2013, deci ultimul an al contractului preferențial cu statul, în baza căruia Schweighofer s-a dezvoltat timp de un deceniu. Fără directivă de la centru, Schweighofer a mai câștigat licitații la direcțiile silvice din Vatra Dornei, Tîrgu Mureș (3,7 milioane de lei), Buzău și Baia Mare (peste 1 milion lei).

NR.1 ÎN TOP-TĂIETORI În 2014, regia de stat s-a menținut pe primul loc între furnizorii Schweighofer, cu încasări totale de 179 de milioane de lei din care 98,9 milioane de lei reprezintă vânzări de masă lemnoasă, iar restul, prestări de servicii. Numai la Ocolul Silvic Anina, Romsilva a prestat anul trecut servicii pentru austrieci în valoare de 47 de milioane de lei.

6630208-Mediafax_Foto_Andreea_Alexandru_1200px

Adam Crăciunescu, directorul Romsilva           MediafaxFoto: Andreea Alexandru

Asta în condițiile în care în 2014, contractele cu Romsilva expiraseră aproape în toată țara.

“Este normal să fim pe primul loc. Jumătate din piața lemnului e a Romsilva. Schweighofer participă la licitații publice, deschise. Colaborarea lor cu Romsilva e foarte bună, plătesc la timp,“ ne-a explicat directorul Romsilva, Adam Crăciunescu.

Șeful Romsilva a fost trimis în judecată alături de Viorel Hrebenciuc în cazul tentativei de retrocedare ilegală a unei suprafețe de pădure de 43 de mii de hectare din județul Bacău, caz în care apare și numele senatorului Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta. “DNA să vină cu probe, nu așa să arunce în presă că există corupție. Să demonstreze corupția”, spune Crăciunescu, referindu-se atât la cazul său, cât și la cel din Bistrița unde șeful silvic e anchetat de procurori, tocmai pentru favorizarea unor companii printre care și Schweighofer.

Lemn din pădurile statului ajunge în fabricile austriecilor și pe filiera companiilor private. Acestea câștigă licitații cu Romsilva pentru ca, mai apoi, să revândă buștenii concernului austriac.

camion

Docea și firmele fantomă

Locul doi în clasamentul furnizorilor Schweighofer aparține omului de afaceri aiudean, Sorin Beniamin Docea. Prin firmele sale, acesta a vândut în 2013, către Schweighofer, material lemnos în valoare de 48 de milioane de lei și a crescut miza în 2014, când a încasat 62,8 milioane de lei.

Numai Alredia, compania fanion a lui Docea, a livrat austriecilor bușteni în valoare de 46,7 milioane de lei. Și societățile Lacul Codrilor și Valea Poienii, aflate tot în proprietatea lui Docea, au tăiat împreună lemn în valoare de 800 de mii de lei.

RELAȚIA Tot cu exploatarea pădurilor se ocupă și firmele Carpat Forest și Maranatha ale aceluiași Docea. Ultima folosește chiar două utilaje obținute de la Holzindustrie Schweighofer în 2007.

5370004-Mediafax_Foto-Bogdan_Dinoiu_1200px

MediafaxFoto: Bogdan Dinoiu

Încă din 2012, companiile Alredia, Lacul Codrilor și Maranatha au împrumutat de la bancă 3,3 milioane de euro pentru care au garantat cu “întreaga relație comercială cu Schweighofer”, dar și cu trei contracte încheiate cu austriecii. Istoria s-a repetat și în 2014, când firma Alredia a mai împrumutat 5.4 milioane de lei de la bancă și a garantat cu patru contracte parafate cu Schweighofer și alte patru cu Kronospan (celălalt mare procesator de lemn din România).

Alredia exploatează masă lemnoasă și a adjudecat licitații la Direcțiile Silvice din 17 județe din țară (Alba, Cluj, Mureș, Timiș, Prahova, Covasna, Caraș Severin, Hunedoara, Bistrița, Sibiu, Arad, Gorj, Vîlcea, Dâmbovița, Bihor, Vrancea și Buzău).

“Au fost aici lângă noi, am început cu mai puțin, cu cantități mai mici și le-am livrat lor”, ne-a evocat Sorin Beniamin Docea startul relației cu Schweighofer.

AVANSUL Parteneriatul e bine consolidat, susține omul de afaceri, explicând cum este finanțat de corporație încă dinainte de a-i aduce lemnul la poartă. Atunci când firmele lui Docea rămân fără lichiditați, dar trebuie să participe la licitații, Schweighofer le ajută cu “un avans”.

“Am primit avans, un fel de împrumut. Mi-au făcut factură de avans, mi-au livrat banii ca să am să pot participa la licitații de masă lemnoasă. În momentul în care avem nevoie de lichiditate, solicităm. Chiar acum am luat un avans, care se rambursează lunar în baza unui contract. Așa fac cu partenerii lor de obicei, ei practică chestia asta, nu numai cu mine. “, susține Docea.

“RADARUL PĂDURILOR” Afaceristul exploatează masiv în regie proprie, dar și intermediază lemn de la proprii săi furnizori, douăzeci la număr. Pune adaos și revinde la austrieci. Docea spune însă că lemnul provine doar din surse legale: “Acum există sistemul de radar al pădurilor, programul Sumal (urmărește traseul lemnului de la sursă pînă la destinație- n.r.), verificăm orice firmă care livrează și dacă au aviz de expediție și cod client însemnă că au livrat legal. “

Petru Cernat     Foto: Alba 24

Petru Cernat     Foto: Alba 24

Numele firmei Alredia a fost vehiculat recent într-un dosar de evaziune fiscală, instrumentat de Parchetul Alba. Tranzacțiile incriminate au vizat chiar pădurile din apropierea fabricii Schweighofer din Sebeș. Anul trecut, procurorii din Alba l-au arestat pe un anume Petru Cernat care, prin intermediul unui SRL, a înregistrat cheltuieli fictive din achiziții de material lemnos. El cumpăra bușteni de la opt societați de tip fantomă și, potrivit anchetei, lemnul era revândut firmei Alredia. Prejudiciul estimat de procurori în acest caz se ridică la 766 mii lei. Firma, prin care opera Petru Cernat pe filiera Alredia-Schweighofer, se numește Trans Monica, fiind, la rândul său, furnizor direct al austriecilor de la care a încasat 4,7 milioane lei în ultimii doi ani.

Sorin Beniamin Docea nu neagă relația financiară cu Petru Cernat și admite că a cumpărat bușteni în repetate rânduri de la el. În cazul acesta, <radarul pădurilor> n-a fost eficient: “Firma dânsului mi-a livrat mie, dar mi-a dat cu acte în bună regulă, cu aviz de expediție, cod, dar nu aveam cum sa verific eu ce proveniență avea lemnul. Nu pot să ma duc la el în contabilitate sau în pădure ca să văd cum face. Nu am nici dreptul nici obligația să verific de unde-i lemnul sau de la ce firme cumpără el. Din moment ce la mine vine lemnul cu aviz, cu mașina la poartă, atât pot să îi verific: avizul și codul online.”

Larionesi și rețeaua de corupție

Traian Larionesi vânează prin pădurile altora    Foto: Gazeta de Bistrița

Traian Larionesi, la vânătoare în Africa   Foto: Gazeta de Bistrița

Pe locul trei, în topul furnizorilor Schweighofer se regăsește societatea Frasinul din Bistrița. Livrările acestei companii către austrieci au însumat 35 de milioane de lei în 2013 și 50 de milioane de lei în 2014.

Frasinul este deținută de omul de afaceri Traian Larionesi și exploatează masă lemnoasă în județele Bistrița, Mureș, Suceava și Maramureș, unde a cîștigat mai multe licitații organizate de Romsilva și de Ocoalele silvice private.

CU POLIȚIA LA DNA Traian Larionesi este atât de influent în județ, încât toată poliția acționa până de curând la comanda sa, reiese dintr-o anchetă DNA. Raportul procurorilor arată cum mai mulți ofițeri protejau activităţile ilicite ale afaceristului, împiedicând polițiștii din subordine să controleze mijloacele de transport înmatriculate pe societățile lui Larionesi.

În cazurile în care constatau totuși ilegalități, polițiștii erau împiedicați să aplice sancțiuni. Relevant este că Traian Larionesi îl ruga telefonic pe comisarul Ioan Mureșan să trimită patrule de poliție pe domeniul său de vânătoare, ca să prindă niște braconieri, care i-ar fi hăituit vânatul. Ancheta DNA a dus la arestarea șefilor din poliția bistrițeană.

Premierul Victor Ponta a inaugurat în octombrie 2014 sediul RAR Bistrița-Năsăud construit de firma lui Traian Larionesi (dreapta)   Foto: Gazeta de Bistrița

Sediul RAR Bistrița, construit de Traian Larionesi (dreapta)     Foto: Gazeta de Bistrița

La începutul acestei luni, pe numele lui Traian Larionesi, DNA a deschis un nou dosar penal. Afaceristul ar fi beneficiat de sprijinul șefului Direcției Silvice Bistrița-Năsăud, Gheorghe Ivan, ca să câștige mai multe licitații de exploatare a masei lemnoase.

Procurorii DNA susțin că șeful Direcției Silvice l-a favorizat pe Larionesi în schimbul unor “foloase necuvenite”. În acest caz, prejudiciul Romsilva a fost de 3 milioane de lei.

Procurorii mai investighează o înțelegere dintre Traian Larionesi şi Karl Schmidt – unul dintre directorii concernului austriac.

Larionesi a fost de negăsit până la ora publicării acestui articol.

Filiera Tofan

Nechifor Tofan,(dreapta) directorul fabricii din Rădăuți a Schweighofer, îîmpreună cu patronul austriac și Gheorghe Flutur

Nichifor Tofan (dreapta), directorul fabricii din Rădăuți a Schweighofer, împreună cu patronul austriac și Gheorghe Flutur  Foto: Radio Top Suceava

Printre firmele care au câștigat licitații bănoase la Direcția Silvică Bistrița – al cărui director este cercetat acum de DNA, tocmai pentru că ar fi favorizat anumite societăți comerciale – se numară și GVC Computers din Suceava. Această firmă ocupă locul patru în topul furnizorilor Schweighofer cu 13 milioane de lei încasate în 2013 și 14 milioane de lei în 2014. Contractele obținute de GVC Computers s-au derulat nu numai în Bistrița ci și în județul Suceava, iar declarațiile fiscale ale acestei firme arată că relația cu Schweighofer este afacerea sa de bază.

FRATELE DIRECTORULUI La vedere, asociații GVC Computers din Cvajna, Suceava, sunt doi cetățeni pe nume Pîțu Vasile și Boca Samoilă. Cei doi nu sunt foarte cunoscuți în industria lemnului, dar RISE Project a descoperit că, în 2014, firma GVC Computers a înregistrat la OSIM marca George Tofan Grup. Proprietarul și administratorul societății George Tofan Grup este Leonte Tofan, adică fratele lui Nichifor Tofanunul dintre directorii fabricii Holzindustrie Schweighofer din Rădăuți.

tofan

Transfer de marcă

La adresa societății George Tofan Grup mai sunt înregistrate alte două companii active în industria forestieră. Nu i-am găsit pe domnii Pîțu și Boca, dar ne-a răspuns la telefon Leonte Tofan. Fratele managerului Schweighofer susține că n-are nicio legătură cu firma GVC Computers: “Le-am dat să folosească marca George Tofan Grup pentru că sună bine, au vrut să aibă ceva să sune frumos, nu mi-au dat nimic la schimb. Am zis să o folosească. Ei cu treaba lor, eu cu a mea. Nu am numărul de telefon al lui Pîțu”, ne-a răspuns Leonte Tofan care, totuși, știe exact pe unde exploatează firma masă lemnoasă – în județele Suceava, Bacău și Bistrița.

Nistor Jr. și firma cu antecedente

Marena Silva, tot din Bistrița, ocupă locul cinci între cei mai importanți furnizori ai Schweighofer. Societatea aparține lui Emil Nistor Jr. și, în ultimii doi ani, a livrat material lemnos în valoare de peste 26 de milioane de lei. În plus, Emil Nistor mai are două contracte cu austriecii în valoare de 7,5 milioane lei, ambele derulate prin firma Florinet Auto.

Emil Nistor Jr. a comentat pentru RISE Project: “Tatăl meu a început parteneriatul în 2005-2006, avea o altă firmă atunci. Vindeam numai surplusul la Schweighofer. Acum, vindem tot mai puțin, nu mai e resursă, prețurile sunt foarte mari. Exploatăm în Bistrița, Suceava, Târgu Mureș, Sibiu, Alba, Gorj și Vâlcea. Anul trecut, am trimis la Schweighofer cam 60 la sută din materialul lemnos exploatat. Chiar acum avem un control de la Antifraudă, dar am înțeles ca e ok.

PRELUAREA Emil Nistor Jr. a preluat societatea Marena Silva în 2011, imediat după ce fosta patroană a fost condamnată la patru ani de închisoare pentru evaziune fiscală. Se numește Maria Botiz și a săvîrșit parte din faptele sale penale prin aceeași firmă, care, pe atunci, avea sediul în Vâlcea, chiar acolo unde Emil Nistor Jr. continuă să exploateze masa lemnoasă. Despre preluare, Nistor Jr. a avut numai atât de spus: “Am cumpărat firma pentru că nu mai avea de lucru. Știam că îi e greu ca femeie în domeniul acesta, așa că am ajutat-o cu ceva construcții și i-am dat o diferență de bani. Nu știam că are probleme, nu mă priveau pe mine.“

haos

Soții Armean și cei care plătesc la timp

 Al șaselea furnizor Schweighofer este tot din Bistrița și a livrat bușteni în valoare de 9,3 milioane lei în 2013 și 16,4 milioane în 2014.

LOGISTICA LOR Forest Land SRL a accesat, de altfel, finanțări directe de la Holtzindustrie Schweighofer si Kronoșpan prin două contracte ipotecare ce însumează peste 225 mii lei. Mai exact, Forest Land a primit un camion de la Kronospan, în baza unui contract încheiat anul trecut, și altul de la Schweighofer, parte dintr-un contract valabil până în 2017.

Proprietarii firmei bistrițene, Gabriel Florin Armean și soția sa, Simona Carmen, spun că vând la Schweighofer pentru că e cea mai serioasă companie din piață și plătește la timp. “Am luat și avans de bani de la ei, ne ajută și financiar. Ne-am săturat de tot scandalul ăsta cu ONG-urile, cu presa, ne-au trimis controale pe cap. Avem totul pe facturi”, ne-a asigurat Gabriel Florin Armean.

Maramureș, nordul sălbatic

Vasile Coman, primarul din Vișeu de Sus    Foto: Mircea Șerban

Vasile Coman, primarul din Vișeu de Sus    Foto: Mircea Șerban

Următorul mare furnizor al Schweighofer, numărul 7 în top, este societatea RG Holz Company din Vișeu de Sus, Maramureș, cu încasări în valoare de 9,9 milioane lei în 2013 și, respectiv,13,8 milioane în 2014. Firma e chiar a primarului din Vișeu, Vasile Coman.

Prin intermediul RG Holz Company, primarul controlează și fostul procesator de lemn al statului din localitate, Conrep SA, dar și societatea MarWood International.

Încă din 2003, familia primarului administrează și calea ferată forestieră, având, astfel, monopol pe transportul lemnului recoltat pe Valea Vaserului, cea mai abuzată pădure din zonă în acest moment. Controlul asupra principalei căi de acces în pădure face ca RG Holz Company să adjudece majoritatea licitațiilor de material lemnos organizate la Ocolul silvic din Vișeu.

Până în 2002, Vasile Coman a mai fost asociat în societatea Novaartis împreună cu Ion Tomoioagă, acum rămas unic acționar. Și Novaartis este furnizor Schweighofer, de la care a încasat 7,1 milioane de lei în 2013 și 2014.

La rândul său, Ion Tomoioagă a fost partener cu Pavel Horj – fost deputat și fost șef al Direcției Silvice Maramureș. Horj este angajatul statului care a facilitat în 2008 transferul a aproximativ 8 milioane de lei din bugetul Romsilva, pentru refacerea căii ferate din Vișeu, administrată de familia primarului Coman. Lucrarea a fost pusă ulterior sub semnul întrebării tot de Romsilva, pe motiv că ar fi fost supraevaluată. Tot Pavel Horj era cel care organiza, pe vremea directoratului său, licitațiile de masă lemnoasă din zonă.

taf

Lemnul din Maramureș ajunge în fabrica Schweighofer din Sebeș

Vișeu de Sus, Borșa și toată zona Maramureșului ocupă un loc de frunte în raportările guvernamentale ce vizează masacrul la care a fost supusă pădurea în ultimii cincisprezece ani. În această zonă, zeci de mii de hectare au fost tăiate la ras, fără ca cei ce au ținut drujba în mână să fi fost vreodată condamnați legal.

PRIMARUL ȘI CORPORAȚIA Dar cazuri au tot fost, cum ar fi, de exemplu, investigațiile ce i-au vizat pe administratorii RG Holz Company. Este de notorietate incidentul din aprilie 2011, când un tren forestier încărcat cu lemn, care circula pe Valea Vaserului, a fost oprit pentru control. Nici șeful de tren, nici administratorul firmei nu au putut prezenta documentele de proveniență pentru 200 mc de bușteni, în valoare de 10 mii de euro, aflați în 15 vagoane.

Lemnul a fost confiscat, iar firma primarului a fost amendată cu o sută de mii de lei. Ironia face ca lemnul confiscat să fi rămas tot în custodia RG Holz Company, pe motiv că Ocolul Silvic Vișeu de Sus nu are spațiu de depozitare. După numai câteva zile, în cadrul unei noi licitații,  lemnul cu pricina a fost adjudecat tot de firma lui Vasile Coman.

“Fiind un agent economic atât de puternic și mare era normal să încerci o colaborare cu Schweighofer. Noi producem stratificate, cu o tăiere specială a bușteanului gros. Ei au nevoie de buștean subțire. Nu exploatăm doar pe Valea Vaserului, ci cumpăram din întreaga țară, din Suceava, Bistrița, Neamț, Maramureș, Harghita… “, își prezintă Vasile Coman afacerea.

Când vine vorba despre monopolul instituit de firma sa în Vișeu, primarul se revoltă: “Dar faptul că ei (Schweighofer – n.n.) au instituit monopol în toată țara, nu e o problemă?! Ei au o capacitate de 4,3 milioane de metri cubi de lemn, în timp ce țara românească exploatează 3,5 milioane. Tot ce produce țara nu le ajunge lor. Nu e normal ceea ce se întamplă. Politica lor a fost următoarea: dacă o firmă funcționa, își făceau depozite chiar lângă, ca să scape de acel agent economic. Lângă mine au făcut două, la Leordina și Sacel.”

Viceprimarul Adrian Filip și edilul Vasile Coman, un parteneriat complex  Foto: Mircea Șerban

Viceprimarul Adrian Filip și edilul Vasile Coman, un parteneriat complex        Foto: Mircea Șerban

SPAIMA SATULUI La Vișeu, însă, lucrurile sunt și mai complicate. Fostul primar, Vasile Ciolpan, îl acuza în 2009 pe actualul viceprimar, Adrian Filip, că ar fi implicat într-una dintre firmele care taie masiv pentru austrieci. Ciolpan a trimis atunci memorii Parlamentului și Guvernului în care scria: “Cantități imense de masă lemnoasă, furată de pe proprietăți private și a Composesoratului se târăsc zilnic prin apă, pe distanțe de 7 km și sunt transportate la Sebeș, Alba. (n.n. Fabrica Holzindustrie Schweighofer) după ce sunt legalizate de factorii de răspundere”. Exploatatorii menționați în expertiza cerută de fostul primar sunt firmele Marduvep, Blaga Explo și Pomișorul.

Proprietarul Pomișorul este Dumitru Covîză, un mic inteprinzător local al cărui fiu a băgat spaima-n comună. La doar 19 ani, Covîză Jr, era deja protagonistul a 18 dosare penale. Acum, el este la închisoare, fiind cercetat inclusiv pentru tentativă de omor, după ce, aflîndu-se în pădure ca să taie lemn, a urcat cu TAF-ul peste o mașină în care se aflau alți doi localnici. (TAF -Tractor Articulat Forestier, utilaj special pentru tăierea lemnului – n.n.)

În perioada 2013-2014, firma lui Covîză-tatăl a vândut către Schweighofer bușteni în valoare de 7 milioane de lei. Din documentele obținute de RISE Project, reiese că Pomișorul declară punct de lucru în localitatea Săcel, exact unde se află  depozitului Schweighofer.

Vedere din Vișeu   Foto: Mircea Șerban

Vedere din Vișeu         Foto: Mircea Șerban

Tot acolo, pe strada Râului, își are sediul și societatea Expolvip, un client mai mic al Schweighofer. Patron este vărul lui Covîză, Ion Vepreciuc, un localnic care a fost cercetat și condamnat pentru tăieri ilegale de arbori. Pe aceeași stradă, orientată direct spre pădure, se află și sediul Marduvep, controlată de fratele lui Ion Vepreciuc, Dumitru. Fruntașă la exploatarea pădurilor din Vișeu, Marduvep ocupă locul optsprezece în topul furnizorilor de lemn către Schweighofer și are punct de lucru tot la depozitul austriecilor din Săcel, de unde lemnul pleacă în trenuri spre fabrica din Sebeș. Marduvep a încasat 7,2 milioane de lei, contravaloarea buștenilor livrați în ultimii doi ani.

Un alt furnizor Schweighofer, tot de pe strada Râului din Vișeu, este Ioan Chindriș. Firma lui, Chindriș Ioan Explo, a trimis la Sebeș, în perioada 2013-2014, bușteni în valoare de 600 de mii de lei.

Lemnul din munții Vaserului coboară la Schweighofer și prin firma Blaga Explo, care a livrat bușteni de 1,9 milioane lei în urmă cu doi ani.

Masacru pe Valea Vaserului

Masacru pe Valea Vaserului

VICEPRIMARUL, CU TRANSPORTUL În pădurea din Vișeu răsună și acum drujbele afaceriștilor locali. S-a tăiat la ras, în special în Composesoratul Vișeu de Sus, o pădure în suprafață de 9000 de hectare, retrocedată mai multor localnici din zonă.

O altă suprafață, de 4500 de hectare, pe care o revendică același Composesorat, are încă proprietate incertă, ceea ce o face extrem de vulnerabilă în fața drujbei. Asocierea e condusă de unchiul viceprimarului Adrian Filip.

Nici viceprimarul nu-i străin de fenomen. El a fost patronul firmei de transport VTL Filip 98, până să-și ocupe funcția publică începând cu 2011, moment în care a cesionat afacerea unui localnic.

Tirurile societății VTL Filip 98 transportă spre Sebeș surplusul de bușteni care nu mai are loc în vagoanele încărcate la gara Săcel. Anul trecut, de exemplu, firma VTL Filip 98 a încasat de la Schweighofer 2,5 milioane de lei.

pad

Agățat prin direcția silvică

Pe locul 8 în topul furnizorilor Schweighofer se află societatea Simicom din Orlat, județul Sibiu, cu vânzări de bușteni în valoare de 9,5 milioane de lei în 2013 și 14,5 milioane în 2014.

Societatea este activă în județele Sibiu, Alba și Vâlcea, fiind deținută de soții Ileana și Simion Bumbea.

CONTACTUL Simion Bumbea ne-a povestit cum a început totul: “Ne-au contactat așa cum au făcut cu toate firmele, încă din 2002, înainte să-și deschidă ei fabrică în România. S-au dus la Direcțiile Silvice și au întrebat care sunt firmele active în industria lemnului. Apoi ne căutau, iar noi n-am mai avut ce face, am lucrat pentru ei, altfel nu mai era rentabil.”

Și afacerea Simicom a fost susținută financiar de Holzindustrie Schweighofer. “Mi-au dat un credit și le-am înapoiat banii în tranșe“, a confirmat Simion Bumbea.

apoc

Drujba din Harghita

Al nouălea furnizor Schweighofer este Farkashajsza SRL, înmatriculată în Gheorgheni, Harghita, și deținută de Leopold Laszlo și Szasz Kinga. Firma intermediază material lemnos și, în 2013, vindea către Schweighofer bușteni în valoare de 8,8 milioane lei.

OMUL NOSTRU ȘI PREȚUL LUI Anul 2014 a fost și mai prolific pentru Farkashajsza: a încasat 14 milioane de lei de la austrieci.

“Cumpăram de la firme și dădeam la Schweighofer. Era o relație foarte bună. Plăteau mereu la timp. Dădeau un avans și după ce cumpăram masa lemnoasă le achitam în tranșe. Au și un preț foarte bun pe piață”, spune Leopold Laszlo.

Relația afaceristului cu holdingul austriac e veche, le-a fost angajat până în 2006, ca șef al depozitului Schweighofer din Harghita. “Când au plecat cu depozitul de aici au început să achiziționeze în zonă prin firma mea. Am făcut o firmă (Farkashajsza) și cumpărau bușteni prin mine. Eu am luat din județele Harghita și Mureș. Anul acesta nu prea mai lucrăm pentru ei”, a sintetizat Laszlo.

dsa

Sumele care se bat cap în cap

Firma Adenis Pard din Suceava este pe locul 10 în topul încasărilor de la Schweighofer: 9,7 milioane în 2013 și, respectiv, 10,6 milioane în 2014.

3 MILIOANE LIPSĂ Cu toate acestea, în 2013, firma declara la Fisc venituri de 7.6 milioane, iar în 2014 de 7,8 milioane. Adică, mai mici cu aproape 3 milioane de lei față de sumele pe care Schweighofer declară că le-a plătit.

Proprietarul Adenis Pard din Suceava se numește Gavril Viorel Pardău, locuiește în Vatra Dornei și nu-și explică inadvertențele de la Fisc: “Nu, e imposibil, totul este declarat. Înseamnă că nu-i declarația lor bună. Noi am declarat tot ce am facturat. “

La fel susține și contabila domnului Pardău care a revenit cu cifre și detalii, arătând că, anul trecut, firma a derulat contracte cu austriecii în valoare de 6,8 milioane de lei, și nu de 10, 6 milioane de lei, așa cum reiese din declarațiile fiscale ale Schweighofer.

hui

“Centrul de frumusețe” al domnului Buzilă

Suceava rămâne un punct fierbinte pe harta achizițiilor Schweighofer. În județ, la Rădăuți, funcționează a doua mare fabrică a grupului austriac. Așa se face că locul unsprezece în topul celor mai mari furnizori de lemn vine tot de aici și se numește Ciador Beauty Center. Această companie a raportat încasări în valoare de 8.7 milioane lei în 2013 și 8,3 milioane în 2014.

Este vorba despre tranzacții cu bușteni, chiar dacă numele firmei duce gândul la un salon de cosmetică, iar patronul oficial al afacerii se numește Radu Buzilă.

AFECTAT CU 8 MILIOANE “Eu nu licitez din pădurea statului. Cumpăr numai de la privați, proprietari care au păduri. Livrăm bușteni și cherestea către Schweighofer pentru că sunt mari. Au fost ajutați să fie mari și nu de mine, ci de alții”, spune Radu Buzilă. El crede că, de fapt, întreprinzătorii ca el sunt afectați de corporații precum Schweighofer.

tar

Nemții care taie pentru austrieci

Locul 12 pe lista furnizorilor Schweighofer aparține firmei Silvirom Timber Gmbh cu încasări per bușteni livrați în valoare de 9,5 milioane de lei în 2013 și 2,3 milioane în 2014. Numele Silvirom este legat de cel al lui Gheorghe Ceteraș și de cazul retrocedării ilegale a 5000 de hectare de pădure, investigat de procurorii DNA în județul Buzău. Detalii, AICI. Ceteraș a cumpărat drepturile litigioase pentru suprafața de pădure, imediat a fost împroprietărit, iar la douăzeci de zile distanță a vîndut cu 21,7 milioane de euro societății SRN Silvirom Nawaro GMBH. Încă din 2010, Silvirom achiziționase 2500 hectare în județele Mehedinți și Bacău.

SOCIALISTUL DIN HAMBURG Silvirom Timber Gmbh este controlată în proporție de 99,95 la sută de o companie din Hamburg, parte a concernului german Nordcapital. Acesta este un fond de investiții controlat de Erck Rickmers, un cunoscut om de afaceri neamț, fost membru în Parlamentul din Hamburg din partea socialiștilor.

RISE Project a contactat avocații Silvirom Timber Gmbh, dar, până acum, întrebările noastre au rămas fără răspuns.

ESTIMĂRI SUMBRE

Holzindustrie Schweighofer a cumpărat în 2013 bușteni în valoare de 240 de milioane de euro. La un preț mediu de 70 euro pe metru cub, rezultă că 3,5 milioane de metri cubi de rașinoase ajung anual în cele patru fabrici ale companiei. Adică, echivalentul a 13 mii de hectare rase din cea mai valoroasa pădure a țării. 

Ion Iliescu, la inaugurarea fabricii Schweighofer din Sebeș   MediafaxFoto: Ioana Câmpeanu

Ion Iliescu, la inaugurarea fabricii Schweighofer din Sebeș             MediafaxFoto: Ioana Câmpeanu

Din 2004 până acum, o dată cu creșterea capacității proprii de producție, Schweighofer a transformat în cherestea aproximativ 80 de mii de hectare de pădure. Asta înseamnă aproximativ de trei ori și jumătate suprafața Bucureștiului.

În următorii 20 ani, dar și cu o fabrica în plus construită recent la Reci, numai Schweighofer ar avea capacitatea sa înghită încă 320 de mii de hectare. Ceea ce înseamnă toată suprafața de masă lemnoasă exploatată legal, în aceeași perioadă de timp, de către toate companiile prezente acum în piață.

 In același ritm al achizițiilor de bușteni, în doar 30 de ani, circa 22 la sută din totalul pădurii de rașinoase din România ar putea sa dispară pentru că furnizorii Schweighofer sunt încurajați să taie masiv ca să acopere capacitatea de producție a unei singure corporații. 

 

Romana PUIULEȚ

Au contribuit studenții Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, București: Alexandra Drăgoi, Anca Arambașa, Anca Olteanu, Andra Imbrea, Ioana Șerbu, Maria Ciucă, Georgiana Mihalache, Oana Mihalache, Gabriel Constantin, Dragoș Bighiu, Florin Bădiță

Au contribuit studenții Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca: Ioana Maria Vancea, Larisa Bîldea, Alexandra Enășoaie, Larisa Antal, Alexandra Boierean, Cristina Bejan, Mihaela Handria, Iulia Bobaiță, Denisa Nistor, Raluca Igret, Laura Goarnă, Nelea Șargu, Roxana Badea, Ana Răcheleanu, Raluca Veștemeanu

Grafic: Sergiu Brega

Comenteaza acest articol