Politicieni maghiari, interziși în România: “Zvonurile de aici sunt că există o înțelegere între București și Budapesta”

Doi dintre politicienii maghiari declarați indezirabili pe teritoriul României au acceptat să se întâlnească cu reporterii RISE Project în statul vecin. Interviurile, facilitate de camarazii lor din Transilvania, au avut loc în Ungaria pentru că niciunul dintre cei doi nu mai are dreptul să treacă granița până în martie 2015. Szavay Istvan, 33 de ani, ne-a primit într-o clădire a Parlamentului, unde reprezintă partidul radical Jobbik – a doua formațiune politică după ultimele alegeri. Colegul său, Zagyva Gyorgy Gyula, 38 de ani, nu mai stă în Budapesta de când a preluat HVIM – organizație transfrontalieră de extremă dreaptă cu activități și în România. Zagyva, fost parlamentar Jobbik, locuiește în Eger – un mic oraș turistic din nordul Ungariei, unde sunt foarte active mișcările extremiste împotriva romilor. El a mai fost declarat indezirabil și în Serbia. Ambii politicieni au fost sancționați de autoritățile române în martie 2014, după mitingul pro-autonomie din Tg. Mureș. Nici ei, nici Tyirityán Zsolt, alt indezirabil, nu se aflau atunci pe teritoriul României. Singurul expulzat în martie a fost Mikola Bela, lider al Batalionului Secuiesc, cu afaceri de aproape patru ani în Ardeal.

Zagyva Gyorgy Gyula, fost parlamentar

Zagyva Gyorgy Gyula, fost parlamentar, indezirabil și în Serbia/ foto RISE Project

„Nu e o supriză”

Zagyva Gyorgy Gyula: Faptul că m-au declarat indezirabil nu e o surpriză pentru mine pentru că nu e o premieră, cu toate că habar n-am de ce. Am mai fost declarat indezirabil recent pentru doi ani pe teritoriul Serbiei. Și, într-o altă ordine de idei, un alt lider HVIM, Laszlo Toroczkai, a mai fost oprit la intrarea în multe țări printre care și România. De fapt, problema este că nu înțeleg de ce s-a întâmplat asta în timp ce nici eu, nici Tyrityan Zsolt sau Szavay Istvan, nu eram acolo. Singurul lucru pe care îl avem în comun este scopul nostru: apărăm interesele maghiarilor din Transilvania.  Nu există nici un motiv concret pentru această sancțiune, dar dacă ei au apelat la astfel de metode pentru a ne îndepărta din motiv că nu suntem simpatici, atunci poate vom activa și noi astfel de pârghii când vom fi în Guvern la Budapesta.

Szavay Istvan: Este umilitor și ilegal. Am înaintat deja o acțiune împotriva României la CEDO. Am un avocat în Transilvania care negociază cu statul român. Am făcut presiuni asupra autorităților române luni de zile ca să obținem o poziție scrisă în legătură cu această speță pentru că am aflat totul din presă, nu oficial. În sfârșit, atunci când am primit un document oficial, am aflat că reprezentam o „problemă de siguranță națională”. Doar atât. Eu n-am făcut, însă, nimic.

În primul rând, aveau nevoie de un țap ispășitor din Jobbik pentru mișcările pro-autonomie, astfel încât să poată spune că Jobbik este în spatele lor. În al doilea rând, era un joc politic între Ponta și Băsescu – despre cine face fapte mai marețe.

Szavay Istvan, parlamentar Jobbik/foto RISE Project

Szavay Istvan, parlamentar Jobbik/foto RISE Project

„Ei urăsc conflictele, noi nu!”

Zagyva Gyorgy Gyula: Guvernul Orban nu face destule pentru maghiarii din Transilvania. Tu, din exterior, ai crede că dacă Fidesz (n.r.-partidul premierului Viktor Orban) dă cetățenie secuilor este un partid radical, dar ăsta e un naționalism minim. Ei fac asta pentru voturi. Fidesz nu intră niciodată în afaceri externe care i-ar băga în scandaluri, la fel și pe plan intern. Ei urăsc conflictele, noi nu.

Semjen Zsolt, vicepremier al Ungariei, chiar dacă a pus acele steaguri secuiești în centrul orașului Tg. Secuiesc, este orice numai radical nu. El, de exemplu, conduce o asociație pe nume Bethlen Hagyomanyorseg Gabor, iar acea asociație finanțează acțiuni ca tabăra de la Băile Tușnad și coordonează ONG-uri care militează pentru drepturile maghiarilor din Ardeal. Le și finanțează, dar ele nu fac nimic – uită-te la ce a fost la Tușnad, nimic concret. Eu nu sunt șovinist, dar dacă în viitor voi prelua frâiele acelei asociații va fi o situație foarte diferită în Transilvania, vei vedea atunci reacții politice de la București. Dacă românii vor da jos vreun steag, noi vom pune 50 la loc.

Problema Guvernului de la București este că e prea paranoic. Ar trebui să lase secuii în pace.

Szavay Istvan: Jobbik și statul român au obiective diferite. Noi vrem pentru maghiarii din Transilvania ca ei să poată trăi acolo. Ăsta e motivul pentru care există tensiuni.

În politicile Jobbik prioritară este națiunea. Nu același lucru se poate spune însă și despre Fidesz. Zvonurile de aici sunt că există o înțelegere între București și Budapesta cum că România nu va împiedica Ungaria să dea dublă cetățenie transilvănenilor, iar Ungaria nu va forța autonomia lor.

Pentru Fidesz cetățenia este importantă, pentru că oamenii înseamnă voturi, iar pentru Fidesz este o prioritate să arate că Jobbik este un partid agresiv, fără influențe reale chiar și intensificând tensiunile româno – maghiare.

Membri HVIM solicitând independența Ținutului Secuiesc în manieră proprie/ deres.tv

Membri HVIM revendicând independența Ținutului Secuiesc în manieră proprie/ deres.tv

„Secuii noștri sunt brutali și curajoși”

Zagyva Gyorgy Gyula: Jobbik sprijină orice persoane sau organizații care militează pentru autonomia Ținutului Secuiesc. Suportul nostru în Ardeal se îndreaptă în principal către secuii din HVIM. Nu doar pentru că eu sunt și lider al HVIM, ci pentru că ei chiar fac treabă.

Acești secui și în interiorul HVIM au o anumită autonomie, o mai mare libertate de mișcare și merită asta pentru că sunt foarte brutali și curajoși, ca o particularitate etnică. Noi de-aici nu avem ce ordine să le dăm pentru că ei știu cel mai bine ce au de făcut pentru autonomia lor.

Szavay Istvan: Principala diferență dintre Jobbik, care e un partid radical naționalist, și alte partide care nu sunt radicale ci de extremă dreapta, așa cum e în țara voastră Partidul România Mare sau Partidul Libertății în Ucraina, este că Jobbik nu este un partid de extremă dreapta, ci unul radical naționalist. Adică? Este pentru ceva, nu împotriva a ceva.

De exemplu, obiectivul principal al Partidului România Mare este de a asimila ungurii care trăiesc în Ardeal.

Jobbik luptă pentru interesele maghiarilor care locuiesc în bazinul carpatic. Noi nu suntem împotriva românilor ori a ucrainienilor.

Reporter: De ce trimite Jobbik observatori de vot la referendumurile pro-autonomie din zone tensionate ca Donetsk, Lugansk, Crimea, Transnistria sau Găgăuzia?

Zagyva Gyorgy Gyula: Care e problema? Eu am fost acum doi ani observator de vot la un astfel de referendum în Abhazia.

Szavay Istvan: Jobbik a trimis observatori de vot în Transnistria, nu în Găgăuzia, iar asta s-a întâmplat pentru că susținem astfel de mișcări pentru autonomie.

Victor Ilie

CITEȘTE ȘI: EXPLUZAREA UNUI INDEZIRABIL

RISE Project și jurnaliștii maghiari de la Atlatszo.hu investighează organizațiile extremiste din regiune. Proiectul este finanțat de Open Society Foundations.