15/08/2014

Patru cetățeni maghiari au fost declarați indezirabili pe teritoriul României în martie 2014, la cinci zile de la una din cele mai importante sărbători naționale ale Ungariei. Singurul care se afla atunci în România era Mikola Bela din Gyor, unul dintre liderii Batalionului Secuiesc din Transilvania.

Mikola Bela, la depunerea jurământului pentru intrarea în Batalionul Secuiesc. Evenimentul a avut loc în Curtea Cetății din Târgu Mureș cu o lună înainte de expulzarea lui/ Foto: Arhiva personală a unui participant la eveniment.

Mikola Bela, la depunerea jurământului pentru intrarea în Batalionul Secuiesc. Evenimentul a avut loc în Curtea Cetății din Târgu Mureș cu o lună înainte de expulzarea lui/ Foto: Arhiva personală a unui participant la eveniment.

Reporterii RISE Project l-au căutat pe Mikola Bela în Gyor – unul dintre cele mai bogate orașe din Ungaria. Din Gyor poți să ajungi mai repede la Viena decât la Budapesta, iar taxiurile sunt adevărate limuzine pe care le poți găsi la tot pasul. În orașul său natal, Bela, în vârstă de 40 de ani, e mai puțin cunoscut decât la București. Numele lui nu le spune nimic vecinilor, iar administratorul blocului și-l amintește doar pe tătăl său. În afacerile  din România, Mikola Bela și-a declarat domiciliul în Gyor într-un apartament de pe strada Tihanyi Arpad. De aproape doi ani aici locuiește o altă familie. De când a fost expulzat, Mikola Bela stă mai mult în Debrecen. A rămas membru în partidul naționalist Jobbik – al cărui lider, Vona Gabor, a vizitat săptămâna trecută România făcând din nou declarații pentru autonomia Ținutului Secuiesc. Contactat telefonic, Bela a acceptat să răspundă în scris întrebărilor RISE Project.

El a jucat un rol important în România, fiind unul dintre liderii Noii Gărzi Maghiare – Batalionul Secuiesc. Garda Maghiară, formațiune de extremă dreapta din Ungaria, a fost dizolvată de Tribunalul din Budapesta în vara lui 2009 pentru discurs fascist. O parte dintre nostalgici s-au orientat spre politică și au format partidul Jobbik – reprezentat atît în Parlamentul Ungariei, cît și în cel European.

Un exemplu este chiar președintele Jobbik, Vona Gabor. Alții s-au organizat in Noua Gardă Maghiară și au continuat acțiunile fostei grupări. Vona Gabor a fost și el la un pas să fie declarat indezirabil de autoritățile române în primăvară, dar a scăpat de sancțiune.

Expulzarea

20 martie 2014. Mikola Bela a fost ridicat dintr-o locuință din Tg. Mureș și escortat pînă la granița cu Ungaria de ofițerii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). În București, la ora 15.00, la Curtea de Apel era programat dosarul pentru expulzarea lui. Apropiații săi povestesc că mascații au ajuns la adresa unde se afla Bela cu un sfert de oră înainte ca instanța să decidă expluzarea. Ermina Mihai, purtător de cuvînt al IGI, spune că legislația și regulamentele interne stabilesc că aceasta este procedura legală.

Serviciul Român de Informații (SRI) a cerut expulzarea lui Mikola Bela motivând că el reprezintă un pericol pentru „siguranța națională.” Motivele punctuale ale expulzării nu au fost comunicate însă oficial. Ele nu apar nici în motivarea judecătorilor, care menționează doar că sunt clasificate „secret de stat – strict secret.”  Nici avocatul apărării nu a avut acces la probele din dosar.

Mikola Bela susține că nu a aflat până acum de ce a fost alungat din România: “Avocatul meu n-a primit niciun rechizitoriu, ne-au zis doar că motivele sunt secrete. Cu toate astea, ei pretind că eu am expus idei naționaliste radicale, dar nu există nicio dovadă.”

Avocatul său a invocat în instanță viața socială pe care Bela și-a construit-o în România în ultimii patru ani, alături de Boni Tunde, o contabilă din Tîrgu Mureș în vârstă de 38 de ani. Curtea de Apel a decis, totuși, expulzarea lui, iar decizia a rămas definitivă la Înalta Curte.

Boni Tunde spune că nu înțelege de ce a fost iubitul ei expulzat: „E un om bun.”

„Cavalerul Graalului

RISE Project a descoperit că operațiunea serviciilor secrete a avut loc la doar două săptămîni după ce Mikola Bela a cerut înființarea unei asociații cu profil cultural și militar: “Gral Lovagrend” – “Cavalerii Graalului”. Potrivit statutului, ONG-ul își propunea să îi instruiască pe maghiarii din România în mai multe activități: „Artele luptei, prezentări istorice militare, cunoașterea și prezentarea armamentului.” Proiectul s-a blocat în instanță, care a respins, după mai multe amânări, înființarea asociației.

ONG-ul trebuia să funcționeze acasă la Kovacs Katalin, membră a „Noii Gărzi Maghiare – Batalionul Secuiesc” și o apropiată a iubitei lui Mikola Bela. De profesie tehnician dentar, Kovacs are discurs iredentist în mediul online.

Bela susține că proiectul său era unul caritabil: “Am făcut câteva acte de caritate în Transilvania și mi-ar plăcea să le continui, desigur într-o manieră legală. Am renovat școli, am donat haine unui orfelinat, am organizat o petrecere de Crăciun pentru oamenii nevoiași și am reușit să fac rost de niște uniforme și echipamente pentru o brigadă de pompieri voluntari. Am trimis fotografii presei, dar niciodată n-au fost publicate. Cu asociația am fi putut primi mai mult sprijin din străinatate și ar fi fost, de asemenea, benefică pentru statul roman. Obiectivele noastre erau de a organiza evenimente tradițional-culturale, lucrurile astea se găsesc și în statutul asociației.”

Mikoka Bela (stângă), învățând mai mulți copii să tragă cu arcul/ FOTO: Facebook

Mikoka Bela (stânga), învățând mai mulți copii să tragă cu arcul/ FOTO: Facebook

Printre membrii fondatori figura și Pal-Gergely Balazs, devenit cunoscut  pentru amenda record de 50.000 de lei, pe care a încasat-o în urmă cu patru ani și jumătate. În 2009, de Ziua Națională a României, Balazs a fost prezent la comemorarea Plutonului Secuiesc (n.red. – grupare militară din perioada conflictului româno-ungar din 1919), iar autoritățile i-au aplicat amenda pentru “organizarea și desfășurarea de adunări publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise”. El a atacat sancțiunea și a obținut anularea ei în instanță.

Datorii la statul român

Prima afacere pe care Mikola a înființat-o în România a fost o firmă de curățenie cu sediul într-un sat din Mureș: SC General Muvek SRL, adică “Uzinele Generale”, înființată în 2009. Câteva luni mai târziu, Bela i-a cedat firma lui Szabo Mark, 38 de ani, afacerist maghiar născut tot în Gyor. Firma General Muvek nu a raportat datele contabile, potrivit Ministerului Finanțelor. Cu toate acestea, Fiscul a emis titluri executorii pentru datorii restante totale de peste 220.000 de lei. Sumele reprezintă, în principal, TVA neplătit, calculat pe baza tranzacțiilor raportate de alte companii cu care General Muvek a făcut afaceri.  “Am notificat deja statul român că am cedat firma și nu am lăsat compania cu datorii, așa că nu am de ce să fac comentarii până nu este închis procesul de executare. Sunt sigur că autoritățile știu ce este acolo”, explică situația Mikola Bela.

Documentele de la Registrul Comerțului arată că el a continuat să semneze acte ale firmei și după ce s-a retras oficial din ea. Semnătura lui Bela figurează în trei astfel de documente în dreptul noului proprietar. “Nu am făcut nimic ilegal!”, ne spune Mikola Bela, adăugând: “Szabo Mark nu era în țară și m-a rugat pe mine să plătesc o garanție pentru sediu până se întoarce el din Ungaria”.

În noiembrie 2010, Bela a semnat decizia pentru mutarea sediului firmei deși el nu mai avea nicio calitate oficială de trei luni.

În noiembrie 2010, Bela a semnat decizia pentru mutarea sediului firmei deși el nu mai avea nicio calitate oficială de trei luni.

Boni Tunde, iubita lui Bela, spune că nu știe nimic despre această afacere, motivând că nu avea încă o relație cu el la acel moment. Motivarea instanței în cazul expulzării o contrazice. Avocatul lui Bela susținea că cei doi locuiau împreună încă din anul 2010. În toamna aceluiași an, Tunde s-a ocupat de mutarea sediului General Muvek într-o clădire de birouri din Tîrgu Mureș, după cum susțin martorii acestei operațiuni. Daniel Bota, proprietarul clădirii de birouri, ne-a declarat că Boni Tunde l-a contactat în numele lui Mikola Bela, pentru că acesta nu vorbea limba română și avea nevoie de un spațiu pentru firma sa. La acel moment, Bela nu mai era proprietarul firmei, dar a semnat decizia pentru noul sediu în numele lui Szabo Mark.

Franciza “hot-dog”

A doua afacere înființată în România de Mikola Bela a fost plasată în curtea fostului soț al lui Boni Tunde dintr-un sat din Harghita. Firma Yankee Hotdog SRL a fost împărțită cu iubita lui încă de la înființare, în 2011.

În Ungaria mai funcționează o companie cu același nume. Adam Nemes,  reprezentantul companiei ungare, ne-a spus că  Bela și Tunde au fost partenerii lor în trecut. Boni Tunde neagă însă acest lucru. „Nu este nici o legătură între firma mea și franciza aia din Ungaria. Noi nu am folosit nici materialele lor, nimic n-am discutat cu ei.”

Mikola Bela, la tarabă. FOTO: Facebook

Mikola Bela, la tarabă cu sigla firmei din Ungaria/FOTO: Facebook

Pe taraba din spatele căreia Mikola Bela vindea “hot dog” în România scrie „franchise” și este imprimată adresa site-ului oficial al companiei ungare. Nici acest SRL românesc nu a raportat datele financiare, dar nu figurează cu datorii la stat, potrivit Ministerului Finanțelor.

„Bela Secuiul

Bela a mai avut o firmă de “securitate și investitații” în Ungaria. Mikola Es Partnere Bt a fost fondată la începutul anului 2000. Domiciliul fiscal  al firmei a fost plasat la început în apartamentul său din Gyor. În 2008, Bela i-a cedat firma lui Gujdi Jozsef, tot din Gyor, care i-a schimbat numele și a folosit-o în activități de curățătorie. Dacă în afaceri Mikola Bela nu a fost foarte activ, acesta a participat la mai multe evenimente ale organizațiilor de extremă dreapta în România. Pe Facebook, Mikola Bela are numele „Szekely Szakasz” (n.r. – Batalionul Secuiesc), iar linkul paginii sale este Szekely.Bela, adică “Bela.Secuiul”.

Pe rețeaua socială apare alături de Vona Gabor la o serbare cîmpenească, în 2009, la scurt timp de la dizolvarea Gărzii Maghiare din Budapesta. O altă fotografie a fost făcută la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal de la Borzont din 2013, eveniment ce a stârnit multe controverse la București după ce Vona Gabor, șeful Jobbik, a declarat  că partidul său ar fi dispus la un conflict cu România pentru independența teritorială a maghiarilor .

„Îl cunosc pe Vona Gabor, este președintele Jobbik, partid în care și eu sunt membru” , spune Mikola Bela, care are și el un discurs separatist în mediul online. A postat fotografii cu steagul Gărzii Maghiare pe care scrie “Ținutul Secuiesc nu este România”, dar și cu Ungaria Mare.

Alți doi maghiari declarați indezirabili în martie, alături de Mikola Bela, sunt figuri publice ale politicii de dreapta din Budapesta: Zagyva Gyorgy Gyula și Szavay Istvan, membru și, respectiv, parlamentar Jobbik. RISE Project a stat de vorbă cu amândoi în Ungaria și va publica în curând interviurile cu ei. Al patrulea „indezirabil” este Tyirityán Zsolt, lider informal al organizației cu discurs naționalist maghiar „Oastea Haiducilor”.  

 

RISE Project și jurnaliștii maghiari de la Atlatszo.hu investighează organizațiile extremiste din regiune. Proiectul este finanțat de Open Society Foundations.

Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.