Banii familiei Iohannis: rentele nedeclarate

Familia Iohannis a câștigat mai mulți bani din chirii decât apar în declarațiile de avere ale soțului. FOTO: Octav Ganea/Mediafax.

În contractele de chirie semnate de Klaus Iohannis scrie altceva decât în declarațiile sale de avere. FOTO: Octav Ganea/Mediafax.

RISE Project a descoperit o diferență de 115.000 de euro între veniturile din chirii pe care Klaus Iohannis le-a trecut în declarațiile de avere, în perioada 2005-2008, și sumele prezente în contractele pe care le-a semnat pentru închirierea proprietăților sale imobiliare.

Deși Agenția Națională de Integritate l-a anchetat pe Klaus Iohannis în trei cazuri – referitor la eventualele poziții de incompatibilitate sau la posibilele conflictele de interese în care acesta s-ar fi găsit, în perioada în care era primar al Sibiului – ANI nu a finalizat vreodată o anchetă care să aibă ca subiect averea actualului șef al statului.

Președintele României nu a dorit să discute cu RISE Project, în cursul acestei documentări, și nici nu a răspuns la întrebările pe care RISE i le-a transmis prin intermediul biroului de presă al Administrației Prezidențiale.

După apariția acestui articol, Departamentul de Comunicare al Palatului Cotroceni a publicat, pe site-ul presidency.ro, o precizare prin care neagă, la modul general, informațiile prezentate de RISE Project. O puteți citi AICI sau, mai jos, în corpul anchetei noastre.  


Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

În prezent, Klaus Iohannis declară că el și soția sa obțin venituri anuale din chirii în valoare de 228.132 lei (aproximativ 50.500 de euro).

Această sumă se regăsește în declarația de avere pe care Iohannis a depus-o, la începutul lui 2015, la secretariatul Administrației Prezidențiale.

Aceeași sumă, fără măcar o abatere de 1 leu, a fost consemnată, monoton, în toate declarațiile de avere pe care Iohannis le-a depus la Primăria Sibiu în perioada 2010 – 2014.

Diferență de 115.000 de euro

Înainte de 2010, actualul președinte al României a declarat venituri din chirii mult mai mici.

RISE Project a obținut, în copie, câteva dintre contractele de chirie semnate între Klaus Iohannis și două societăți comerciale care și-au deschis puncte de lucru în imobile deținute de acesta: Raiffeisen Bank și Netex Production.

Contractele au fost obținute de la Registrul Comerțului, acolo unde au fost depuse de respectivele companii pentru a face dovada că funcționează legal în imobilele președintelui României.

Între 2004 și 2007, Klaus Iohannis a semnat contracte de chirie pe cu totul alte sume decât cele pe care le-a consemnat în declarația de avere. FOTO: Octav Ganea/Mediafax, RISE Project. INFOGRAFIE: Sergiu Brega.

Între 2004 și 2007, Klaus Iohannis a semnat contracte de chirie pe cu totul alte sume decât cele pe care le-a consemnat în declarațiile de avere. FOTO: Octav Ganea/Mediafax, RISE Project. INFOGRAFIE: Sergiu Brega.

Datele financiare cuprinse în aceste contracte, puse în oglindă cu informațiile prezente în declarațiile de avere ale lui Klaus Iohannis, relevă faptul că actualul președinte al României ar fi putut încasa, ani la rând, sume mai mari decât cele pe care le-a făcut publice.

În perioada 2004-2007, interval acoperit de documentele obținute de RISE, diferența dintre sumele din contracte și cele menționate de Iohannis în declarațiile de avere este, în total, de 115.000 de euro.

Astfel, din contracte reiese că, în perioada invocată, Iohannis a încasat chirii în valoare de 150.000 de euro.

În aceeași perioadă, în declarațiile de avere, acesta a consemnat venituri totale din chirii de doar 35.000 de euro.

Trebuie spus că, între 2004 și 2007, Iohannis nu a avut în derulare alte contracte de chirie în afara celor două menționate.

Contractul încheiat cu Raiffeisen Bank SA

Primul dintre aceste contracte de chirie a fost încheiat în noiembrie 2001, cu banca Raiffeisen.

Prin acest contract, soții Iohannis și Ioan Baștea – proprietari în cote egale ai unui spațiu comercial de 146 de mp, situat în centrul Sibiului (Strada Nicolae Bălcescu nr. 29) – luau în chirie, pentru cinci ani, o agenție a băncii Raiffeisen, contra unui preț de 20.000 de USD/an.

În ultima zi lucrătoare a lui 2006, 29 decembrie, contractul a fost reînnoit, fiind prelungit cu zece ani.

Cu această ocazie, chiria a fost majorată la 60.000 de euro/an. Raiffeisen s-a angajat să plătească anticipat pentru primii trei ani ai noii perioade contractuale: 180.000 de euro.

O jumătate din bani, 90.000 de euro – 302.000 lei, la cursul valutar din ianuarie 2007, le-a revenit lui Klaus Iohannis și soției sale.

Acesta este spațiul pe care Klaus Iohannis l-a închiriat băncii Raiffeisen, începând cu 2001. Spațul este deținut de familia Iohannis, în cote egale, cu o familie pe nume Baștea. FOTO: RISE Project.

Acesta este spațiul comercial pe care Klaus Iohannis l-a închiriat băncii Raiffeisen, începând cu 2001. Spațul este deținut în coproprietate cu o familie pe nume Baștea. FOTO: RISE Project.

Această sumă ar fi trebuit să se regăsească în declarația de avere pe care primarul Sibiului a depus-o în 2008.

(Sau – în cazul în care banii din viramentul efectuat de Raiffeisen ar fi ajuns în aceeași zi în care a fost semnat contractul, adică în ultima zi lucrătoare a lui 2006 – în declarația de avere completată în 2007.)

Nu s-a regăsit. În locul ei, Iohannis a consemnat o sumă de aproape douăzeci de ori mai mică: 16.278 de lei.

De altfel, aceeași sumă, de 16.278 de lei – nici 1 leu mai puțin, nici 1 leu mai mult – s-a regăsit, monoton, și în declarațiile de avere referitoare la anii 2005 și 2006, când, potrivit contractului cu Raiffeisen din 2001, primarul Sibiului ar fi trebuit să primească o chirie de 10.000 de USD pe an (28.800 de lei, în 2005 și 29.800 de lei, în 2006).

Aceste sunt veniturile din chirii pe care Klaus Iohannis le-a declarat, monoton, din 2005 până în 2008. În total, 16.276 de lei, din închirierea spațiului comercial de pe Strada Nicolae Bălcescu (către Raiffeisen Bank) și, respectiv, 19.422 de lei, din închirierea apartamentului de pe Strada Someșului (către Netex Production).

Acestea sunt veniturile din chirii pe care Klaus Iohannis le-a consemnat, constant, în declarațiile de avere, din 2005 până în 2008. Iohannis declara că, împreună cu soția sa, încasa 16.278 de lei pe an din închirierea spațiului comercial de pe Strada Nicolae Bălcescu (către Raiffeisen Bank) și, respectiv, 19.424 de lei pe an din închirierea apartamentului de pe Strada Someșului (către Netex Production). În imagine, declarația de avere din 2008, referitoare la veniturile din 2007.

Aceleași proprietăți închiriate, exact aceleași venituri. În imagine, declarația de avere depusă de Klaus Iohannis în 2006.

Aceleași proprietăți închiriate, exact aceleași venituri obținute. În imagine, declarația de avere depusă de Klaus Iohannis în 2006, referitoare la veniturile din 2005.

Raiffeisen: „Plățile se fac în acord cu contractul”

Contactată de RISE Project, pentru a-i fi prezentate inadvertențele descrise mai sus, Raiffeisen Bank, compania luată în chirie de Iohannis în spațiul comercial de pe Strada Nicolae Bălcescu, a spus că efectuează întotdeauna plata chiriei în acord cu datele financiare menționate în contract.

Comentariul Raiffeisen Bank referitor la discrepanțele dintre datele din contract și datele din declarațiile de avere ale lui Klaus Iohannis a fost următorul:

Agenția din Sibiu își desfășoară activitatea în spațiul din Strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din anul 2002 (n.red. – contractul a fost încheiat în noiembrie 2001, dar a intrat în vigoare de la 1 februarie 2002), pe baza unui contract de închiriere care a fost actualizat periodic – atât sub aspectul rediscutării prețului, cât și în privința altor clauze.

Nu putem comenta informațiile privind chiria datorată de bancă proprietarului imobilului, fiind parte dintr-un contract comercial, în care confidențialitatea trebuie păstrată. În toate situațiile însă, banca face plățile în suma și cu frecvența prevăzute în contractele în vigoare in acel moment. (…) Apreciem că prețul chiriei pentru acest spațiu a evoluat în linie cu piața, acesta fiind revizuit în jos la ultima renegociere a contractului, în anul 2012”.

Chiria plătită de BRD pentru amenajarea unei agenții pe Strada Nicolae Bălcescu era de 22 de euro/lună/mp în 2004. FOTO: RISE Project.

Prețul plătit în 2004 de BRD pentru închirierea unui spațiu comercial, situat tot pe Strada Nicolae Bălcescu din Sibiu, era de 22 de euro/lună/mp. FOTO: RISE Project.

Pentru a verifica prețul pieței pentru închirierea unui astfel de spațiu comercial, RISE a încercat să intre în posesia unui contract de chirie asemănător, încheiat între părți diferite.

Astfel, a obținut, tot de la Registrul Comerțului, contractul de chirie în baza căruia, pe aceeași stradă, la o distanță de doar câteva case, Banca Română de Dezvoltare și-a deschis un punct de lucru.

Potrivit acestui contract, în martie 2004, BRD le plătea proprietarilor o chirie de 22 de euro/mp/lună.

La data aceea, în 2004, Baștea și Iohannis primeau de la Raiffeisen  echivalentul a 11 USD/mp/lună. Doi ani mai târziu, în noiembrie 2006, moneda de referință a contractului a devenit euro (în loc de USD), iar chiria a urcat la 34 de euro/mp/lună (în total, 60.000 de euro/an/146 de mp).

CITIȚI, MAI JOS, CONTRACTUL DE ÎNCHIRIERE ÎNCHEIAT ÎNTRE KLAUS IOHANNIS ȘI BANCA RAIFFEISEN, ÎN 2001, ȘI PRELUNGIT, PRIN ACT ADIȚIONAL, ÎN 2006:


Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!
Al doilea contract, încheiat cu firma Netex Production

Interesant este că diferențe contrastante între veniturile menționate în declarația de avere a lui Iohannis și cifrele consemnate în contractele de chirie apar și în cazul cedării folosinței unui alt imobil, nu doar a celui în care funcționează agenția băncii Raiffeisen.

Este vorba de un apartament cu șase camere, pe care șeful statului îl deține împreună cu soția sa, pe Strada Someșului din Sibiu.

Astfel, pe 25 iunie 2003, Klaus și Carmen Iohannis au închiriat acest apartament firmei Netex Production, o societate comercială cu sediul în Timișoara.

Din închirierea etajului acestei vile către firma Netex Production, Klaus Iohannis și soția sa au câștigat, între 2003 și 2007, sume lunare cuprinse între 800 de euro și 1.050 de euro. FOTO: RISE Project.

Din închirierea etajului acestei vile către firma Netex Production, între 2003 și 2007, Klaus Iohannis și soția sa au câștigat, potrivit contractului, sume lunare cuprinse între 800 de euro și 1.050 de euro. FOTO: RISE Project.

RISE Project a obținut atât acest contract, cât și două dintre actele lui adiționale, din 2005 și 2006 – prin care chiria a fost majorată.

Din acest contract, reiese că primarul Sibiului și soția sa au încasat de la Netex Production următoarele sume de bani: 38.880 de lei (9.600 de euro, în 2004), 38.533 de lei (10.650 de euro, în 2005), 42.600 de lei (12.100 de euro, în 2006) și 42.000 de lei (12.600 de euro, în 2007 – cu condiția ca suma negociată în 2006 să nu fi fost din nou majorată, la reînnoirea contractului, în iunie 2007).

În declarația de avere, primarul Sibiului a menționat, în toți acești ani, în mod uniform, o singură sumă – de două ori mai mică decât cea din contractul de chirie: 19.424 lei.

Contactați de RISE Project, patronii companiei Netex Production nu au dorit să facă vreun comentariu pe sema discrepanțelor evidențiate mai sus.

CITIȚI, MAI JOS, CONTRACTUL DE ÎNCHIRIERE ÎNCHEIAT ÎNTRE KLAUS IOHANNIS ȘI FIRMA NETEX PRODUCTION, ÎN 2003, ȘI PRELUNGIT, PRIN ACTE ADIȚIONALE, ÎN 2005 ȘI 2006:


ANI: „Anchetarea averii lui Iohannis a fost sistată”

RISE Project a adresat Agenției Naționale de Integritate (ANI) o scrisoare prin care a întrebat dacă, în cursul anchetelor referitoare la activitatea lui Klaus Iohannis, desfășurate în ultima perioadă, a verificat și veniturile pe care acesta le obține din chirii.

ANI a comunicat faptul că are în curs o anchetă referitoare la  „evaluarea averii” lui Klaus Iohannis, începută în 2010. Această anchetă a fost sistată, însă, în noiembrie 2014, când Curtea Constituțională a validat rezultatul alegerilor prezidențiale.

Potrivit legii controlului averii demnitarilor, 115/1996, averea președintelui României poate fi cercetată numai după ce acesta își încetează mandatul.

În timpul mandatului, o astfel de cercetare poate fi făcută numai la solicitarea, prin vot, a plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului.

Președintele Klaus Iohannis nu a vrut să limpezească, într-un dialog cu RISE Project, neclaritățile din declarațiile sale de avere. /FOTO: Octav Ganea/ Mediafax

Președintele Klaus Iohannis nu a vrut să explice, într-un dialog cu RISE Project, inadvertențele din declarațiile sale de avere. /FOTO: Octav Ganea/ Mediafax

ACTUALIZARE: Palatul Cotroceni: „Toate sumele din chirii au fost declarate”

În după-amiaza zilei publicării acestui articol, Departamentul de Comunicare Publică al Administrației Prezidențiale a postat, pe site-ul presidency.ro, următoarea precizare, ca reacție la informațiile prezentate de RISE Project:

Toate veniturile obținute de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, din închirierea imobilelor deținute în proprietate și coproprietate se regăsesc integral în declarațiile de avere depuse. Nu există nicio sumă provenită din chirii care să nu fi fost declarată din 2004 până în prezent.

Totodată, din chiria pe care a încasat-o în nume propriu, precum și în numele și pentru coproprietar, domnul Klaus Iohannis a achitat toate taxele și impozitele aferente întregii sume provenite din închirierea imobilelor.

Toate veniturile au fost menționate în declarațiile de avere depuse succesiv și orice altă modalitate de calcul al acestora constituie doar o speculație, care nu este conformă cu realitatea”.

Precizarea Administrației Prezidențiale nu neagă informațiile prezente în contractele de chirie publicate de RISE Project și nu oferă o explicație pentru diferențele extrem de mari dintre cifrele acestora și cifrele declarațiilor de avere.

Declarațiile de avere ale lui Iohannis, alte observații

De altfel, declarațiile de avere ale lui Klaus Iohannis, atât cele din perioada 2005-2008, cât și cele ulterioare, conțin și alte neconcordanțe sau date care, prin extrapolarea unor informații cunoscute, pot fi puse sub semnul întrebării. Trei exemple:

– În perioadele 2004-2007 și 2010 – 2014, Iohannis a declarat venituri din chirii de un nivel constant, exprimate în lei.

Potrivit informațiilor din declarațiile de avere, an de an, din 2004 până în 2007, el și soția lui ar fi câștigat, din chirii, în total, suma fixă de 35.698 de lei.
În cealaltă perioadă invocată, 2010 – 2014, cei doi ar fi câștigat, împreună, anual, suma fixă de 228.132 de lei.

Or, toate contractele de chirie încheiate de Klaus Iohannis, pe care RISE Project le-a obținut de la Registrul Comerțului, aveau prețurile exprimate în euro sau în USD. Cum prețul valutei fluctuează continuu, chiriile încasate, în lei, de Iohannis ar fi trebuit, de asemenea, să varieze.

În 2007, anul în care orașul Sibiu a purtat pe frontispiciu titlul de „capitală culturală europeană”, Klaus Iohannis a câștigat 90.000 de euro din închirierea unui spațiu comercial. Banii nu au fost consemnați în declarația de avere. FOTO: Ovidiu Dumitru Matiu / Mediafax.

În 2007, anul în care orașul Sibiu a purtat pe frontispiciu titlul de „capitală culturală europeană”, Klaus Iohannis a câștigat 90.000 de euro din închirierea unui spațiu comercial. Banii nu au fost consemnați în declarația de avere. FOTO: Ovidiu Dumitru Matiu / Mediafax.

– În scrisoarea de răspuns pe care Raiffeisen Bank a trimis-o RISE Project – scrisoare citată mai sus – banca a făcut referire la faptul că, în 2012, valoarea contractului de chirie pe care îl are cu Iohannis a scăzut.

Raiffeisen nu a spus nici care era nivelul anterior acestei scăderi, nici care este nivelul la care chiria a ajuns după scădere. (De altfel, contractul încheiat în 2001 și prelungit în 2006 cu Raiffeisen prevedea o marjă de 20 la sută în interiorul căreia prețul ar fi putut oscila.)

Important este că deși Raiffeisen susține că prețul chiriei pe care a virat-o proprietarilor a scăzut, în declarațiile de avere ale lui Iohannis acestă scădere nu este reflectată. Veniturile din chirii pe care șeful statului le declară pentru perioada 2010 – 2014 sunt liniare, înghețate la nivelul de 228.132 lei.

– În privința spațiului comercial închiriat băncii Raiffeisen (Strada Bălcescu nr. 29), Iohannis a consemnat, în declarațiile de avere depuse începând cu 2010, că el și soția sa l-ar deține în totalitate, nu doar pe jumătate, ca în anii anteriori.

Un extras de carte funciară obținut anul acesta de RISE Project arată că soții Iohannis sunt, și azi, proprietari doar ai unei jumătăți din acest imobil.

Mai mult decât atât, un certificat de moștenitor din 2012, prin care cealaltă jumătate de imobil a fost transferată între membrii celeilalte familii coproprietare, atestă, de asemenea, că soții Iohannis erau, la nivelul lui 2012, deținătorii doar ai unei cote de 50 la sută din acest imobil.
Nota bene: în declarațiile de avere, Klaus Iohannis afirmă că acest spațiu comercial este „apartament”.

(Extrasul de carte funciară, AICI. Declarația de avere din 2010, AICI. Spațiul comercial de pe Strada Nicolae Bălcescu este menționat, în această declarație de avere, în primul rând al tabelului Bunuri imobile/Clădiri.) 

Acest spațiu comercial – de pe urma căruia provine cea mai mare parte a veniturilor familiei prezidențiale – a ajuns în coproprietatea lui Klaus Iohannis la capătul unei acțiuni de retrocedare întemeiate pe acte false.

Citiți mai multe despre această retrocedare:

Moștenirea din spatele averii imobiliare a lui Klaus Iohannis

Victor Ilie, Ionuț Stănescu

ANIMAȚIE: Sergiu Brega

Ai citit această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!