Ionuț Stănescu 
Hotărâri judecătorești au constrâns statul român să plătească 1,2 miliarde de euro, între 2020 și 2024, către personalul din Justiție.
Banii au fost achitați cu titlu de compensații pentru așa-zise discriminări la care legislația națională ar fi supus acest corp profesional.
În cifra de mai sus sunt cuprinse doar sumele comunicate de trei dintre cei patru gestionari ai banilor din Justiție: Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Ministerul Justiției.
Nu și banii care s-au scurs din conturile Consiliului Superior al Magistraturii.
Strategia prin care magistrații se declară, periodic, discriminați de legile salariale aflate în vigoare, pentru a da, mai apoi, statul în judecată și a obține majorarea propriilor venituri a fost explicată de RISE Project în acest articol:
RECONSTITUIRE. Cum au transformat magistrații români Justiția într-o imprimerie personală de bani
Această rețetă de îmbogățire — care le aduce beneficii individuale de sute de mii de euro — este catalogată de mulți dintre colegii lor drept un abuz de putere.
Filmul pe care îl publicăm azi e o explicație în format video a acestei teme, care, de mai bine de douăzeci de ani, se găsește într-o stare de perpetuă actualitate.
Paradoxal, fenomenul salariilor automajorate din Justiție este, în linii mari, ignorat de societate.
Fiind mult mai puțin cunoscut decât subiectul pensiei speciale.
Asta deși impactul financiar al acestor majorărilor salariale e, la rândul lui, cifrat la miliarde de euro. Și reprezintă principalul vector al creșterii pensiilor speciale.
(Cum, în sectorul judiciar, pensiile personalului retras din activitate sunt calculate ca procent din salariile celor aflați în activitate, pensiile cresc, automat, când atunci când salariile se majorează).
Alt lucru mai puțin cunoscut e spectrul larg al personajelor din Justiție care vânează, în mod recurent, astfel de beneficii.
Printre cei înrolați în această ofensivă împotriva banului public o găsim, de exemplu, și pe controversata Lia Savonea, viitoarea președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar și pe popularul judecător Cristi Danileț, exclus din magistratură, în 2022, cu votul Liei Savonea.
Fisurile din magistratura română, așadar, se închid, bisericuțele ei fuzionează, atunci când criteriul de regrupare devine banul.
Materialul video despre fenomenul judiciar care a generat o gaură bugetară de peste 1,2 miliarde de euro în ultimii cinci ani poate fi urmărit mai jos:
MENȚIUNI SUPLIMENTARE
>>>> Estimarea celor 390 de milioane de euro despre care Cătălin Predoiu vorbește în film se referă doar la majorările salariale de care ar fi urmat să beneficieze, prin decizii de instanță, personalul curților judecătorești.
Calculul nostru — care ajunge la suma de 1,2 miliarde de euro — include suma de care a beneficiat și personalul parchetelor.
>>>> În 2021, când avea deja un salariu anual de 45.000 de euro, Cristi Danileț a dat în judecată Tribunalul Cluj, la care lucra, cerând să i se acorde un spor de confidențialitate, de 25 la sută.
Argumentul?
Sporul era încasat de mai multe categorii de bugetari. Nu însă și de magistrați, care, la rândul lor, intrau în contact cu informații clasificate.
Prin urmare, Danileț și alți judecători care au subscris la respectiva acțiune au susținut că ar fi fost victimele unei discriminări.
Instanța care a soluționat dosarul le-a respins cererea, amintindu-le că primeau deja un spor de confidențialitate, de 5 la sută. Și spunându-le că nu le poate da încă un spor cu aceeași titulatură.
>>>> Într-un alt dosar, încă aflat pe rol, Danileț – deși pensionar începând cu 2024 – cere să i se plătească din urmă o indexare salarială de circa 40 la sută, pentru perioada octombrie 2018 – martie 2022.
Dacă această indexare îi va fi acordată, în pasul imediat următor, Danileț va putea cere reconsiderarea bazei de calcul a pensiei sale și, implicit, majorarea ei corespunzătoare.
Pensie care, potrivit propriilor declarații, astăzi, este în valoare de 23.000 de lei.
>>>> Pe parcursul documentării noastre, l-am întrebat pe Cristi Danileț în ce fel vehicularea de informații cu caracter confidențial îngreuna efortul presupus de activitatea lui de judecător, astfel încât acest aspect să fie evaluat la un sfert din totalul muncii pe care o depunea. Și să îl facă să reclame adăugarea sporului de 25% la indemnizația sa lunară.
L-am întrebat și care e opinia lui în privința etichetelor pe care foști colegi de-ai săi au pus-o fenomenului salariilor automajorate din Justiție, calificându-l drept o expresie a „aroganței” și „lăcomiei” acestui corp profesional.
Judecătorul pensionar a ignorat întrebările noastre.
>>>> RISE Project a publicat un articol extins despre furtuna de procese prin care magistrații români, ca și Danileț, cer, în momentul de față, o majorare retroactivă a salariului cu 40%.
Îl puteți citi aici:
Articolul și filmul de mai sus fac parte dintr-un proiect editorial finanțat, în principal, de Open Society Foundation, Friedrich Naumann Foundation for Freedom – Romania, Ambasada Franței și Institutul Francez din România. Informațiile din articol aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă opiniile finanțatorilor.
Pentru a susține activitatea RISE Project, puteți face fie o donație directă, la coordonatele pe care le găsiți în modulul de mai sus, fie indirectă, prin modulul PressPay, o platformă de donații jurnalistice, care distribuie banii colectați între mai multe publicații independente, în funcție de numărul de like-uri întrunit de materialele pe care acestea le realizează.
Ionuț Stănescu 
Rise Project 
Bianca Albu 
Romana Puiuleț 
Andrei Ciurcanu