21/09/2017

România riscă sancțiuni financiare pentru că nu a transpus în legislația internă normele europene pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și a terorismului. O directivă aprobată de Parlamentul și Consiliul Uniunii Europene pe 5 iunie 2015 trebuia aplicată și în România până pe 26 iunie 2017. În acest moment există doar un draft al legii, fără aprobările necesare.

Parlamentul României trebuie să avizeze legea care transpune directiva europeană. Foto:Andreea Alexandru/ MediafaxFoto

Într-un răspuns oficial trimis RISE Project, Comisia Europeană (CE) susține că a deschis pe 16 iulie 2017 procedurile de infringement (Comisia sancționează statele care nu-și adaptează legislația internă la cea europeană n.red.) față de România și  alte 15 țări. În astfel de situații, orice stat membru riscă un proces internațional și o amendă consistentă.

Până acum, România a scăpat de sancțiuni, deși a fost în atenția Comisiei Europene în mai multe cazuri, tocmai pentru că nu a preluat legislația comunitară în normele interne. Potrivit reglementărilor, autoritățile noastre au posibilitatea să remedieze situația în următoarea perioadă.

Prin această directivă, CE vrea să determine scăderea finanțărilor primite de grupările teroriste prin operațiuni de spălare de bani realizate în spațiul UE. Phyllis Atkinson, expert al Basel Institute on Governance în prevenirea spălării banilor și fost procuror al unui departament de elită din Africa de Sud,  ne-a explicat că normele comisiei schimbă radical regula jocului:

Directiva include câteva schimbări fundamentale ale procedurilor privind combaterea spălării banilor, printre care modificări privind modurile de cunoaștere a clientelei, o atenție specială privind beneficiarii reali și un registru special al acestora, analize de risc, o definire mai amplă a persoanelor expuse politic și scăderea la 10.000 de euro a plafonului maxim pentru plățile cash”.

Fostul procuror mai spune că, odată aplicate în spațiul comunitar, aceste norme vor ajuta la identificarea rapidă a beneficiarilor reali în cazul investigațiilor privind operațiunile transnaționale de spălare de bani:

“Corupții se ascund deseori de justiție mutându-și banii cu ajutorul unor companii înființate de oameni de paie sau își înregistrează companii acolo unde nu sunt obligați să-și decline identitatea. Registrele naționale cu beneficiarii reali ai societăților comerciale sau ale altor entități juridice vor aduce un plus esențial în lupta împotriva spălării banilor”.

Phyllis Atkinson ne-a mai explicat și că, într-o primă fază, directiva interzicea cu desăvârșire existența companiilor cu acțiuni la purtător, dar că, în varianta finală, obligă țările să combată spălarea de bani efectuată de astfel de companii.

O primă versiune a legii care urmează să fie aplicată în România prevede înființarea registrelor cu beneficiari reali, fie că sunt societăți comerciale, asociații sau fundații. Altfel spus, o companie cu acțiuni la purtător, cum este cazul Tel Drum sau al Elcomex ,va fi obligată să declare la Oficiul Național al Registrului Comerțului cine este proprietarul real. Experții consultați de RISE Project susțin că, fără sancțiuni clare, nici această prevedere nu va fi eficientă.

Directiva europeană mai impune și înregistrarea și avizarea comercianților de monede virtuale. În acest moment, o societatea care comercializează acest tip de monedă nu este obligată să primească un aviz special de la vreo autoritate a statului.

Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) este instituția care reglementează acest sector în România. Oficiul a publicat primul draft al legii  abia în luna mai, anul acesta, în condițiile în care ea trebuia să fie publicată în Monitorul Oficial până pe 26 iunie.

Legea, care ar include și transparentizarea societăților cu acțiuni la purtător, trebuia să fie deja aprobată de Parlament, însă proiectul este și acum în lucru  la ONPCSB. Oficiul a derulat două runde de consultări cu instituțiile care se ocupă de combaterea și investigarea spălării banilor – Ministerul Justiției, DIICOT și Parchetul General. Cele trei instituții nu au răspuns solicitărilor RISE pe marginea acestui subiect.

Comisia Europeană intenționează să modifice din nou normele pentru combaterea spălării banilor ca urmare a transferurilor de bani prin paradisurile fiscale. Noul proiect a fost întocmit după dezvăluirile din #PanamaPapers – cea mai mare scurgere de informații din jurisdicțiile offshore (zone în care nu sunt aplicate criterii de transparență pentru companii). Politicieni și oameni de afaceri români au utilizat intens companiile offshore, expuse în cadrul investigației  #Panama Papers. 

La fel, foști și actuali demnitari sau afaceriști importanți au fost acuzați la București că au pus la punct ample scheme de spălare de bani. Despre astfel de cazuri RISE a publicat mai multe anchete:  #RepublicaLor, Laundromatul rusesc sau Laundromatul din Azerbaidjan.

Attila BIRO

 

Ai citit aceast articol fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

 

CITIȚI ȘI 

#ROMÂNIA_LA_PURTĂTOR

SERVICIUL LOR SECRET

SUPAPA CU BANI DE LA CENTRALA NUCLEARĂ

CUM FUNCȚIONEAZĂ FABRICA DE BANI A LUI SEBASTIAN GHIȚĂ

FABRICA DE FIRME – SECRETELE FINANCIARE ALE ELITELOR MONDIALE

BANII NEGRI AI RUSIEI

Comenteaza acest articol