Supapa cu bani de la centrala nucleară

• Peste 210 milioane de euro, bani publici, au intrat în conturile unei companii românești cu acțiuni la purtător, deci cu patroni ascunși în spatele unei bucăți de hârtie.
• Firma Elcomex a câștigat în ultimii 10 ani cel puțin 84 de contracte publice. 42 dintre ele au venit de la Centrala Nucleară Cernavodă.
• 71 dintre contracte, însumând 140 milioane de euro, au fost atribuite fără licitație.
• Centrala nucleară a cumpărat servicii diverse, de la mentenanța instalațiilor până la contabilitate – toate de la aceeași firmă.
• Elcomex are un acționariat incert: 25 la sută din structura sa de proprietate a fost anonimizată.
• Artificiul “acțiunilor la purtător”, utilizat la scară planetară de politicieni corupți sau grupări de crimă organizată, este accesibil și în România. Mai simplu chiar decât în paradisurile fiscale.
  

“Cu certidudine e dubios să ai acțiuni la purtător și contracte cu statul”, spune Ion Grecu, 63 de ani, unul dintre cei mai importanți comercianți de energie electrică din România.

Grecu se referă la acțiuni care există doar pe o foaie de hârtie și dau drept de proprietate asupra companiei oricui deține această hârtie în buzunar sau seif.

În ultimul deceniu, Grecu a folosit acțiunile la purtător în firma lui fanion, alimentată cu sute de milioane de euro din contracte publice. Grecu nu a utilizat însă acțiuni la purtător tipărite în paradisuri offshore, ci pe cele emise în baza legii românești.

Peste 360 de companii au emis în România astfel acțiuni la purtător, care permit ca proprietatea unei companii să se schimbe în orice secundă, fără brokeri, avocați sau notari.

RISE Project a analizat parcursul prin care au apărut acțiunile la purtător în România încă din primul an al tranziției, în prima lege pentru înființarea companiilor (AICI), cine au fost beneficiarii lor și ce bani publici au fost pompați în aceste afaceri.

Azi, primul episod: grupul Elcomex.

 “INTERESE NU TOCMAI ORTODOXE”

Comerțul cu energie l-a propulsat pe Ion Grecu, tehnician la bază, în topul celor mai bogați o sută de români. Până să ajungă la acest nivel, el a înființat treptat peste douăzeci de companii, cu specializări diverse: de la comerț și producție de energie la agricultură.

În afaceri, Grecu s-a aliat inclusiv cu Biserica Ortodoxă, care, prin Mitropolia Olteniei, a ajuns parteneră cu marile companii energetice ale statului român. Ani mai târziu, Grecu a cedat controlul uneia dintre firmele sale, Elcomex En SRL, către un puternic grup elvețian. Tranzacția a fost parafată în 2010, iar elvețienii i-au băgat lui Grecu în buzunar peste 15 milioane de euro.

Până atunci, Elcomex En SRL obținuse, alături de altă firmă din grup, contracte publice în valoare de aproape șapte milioane de euro. Iar aceasta, în doar doi ani: intervalul 2007 – 2009.

Dar grosul banilor publici au intrat în compania Elcomex IEA, în care biserica ortodoxă a deținut, ani la rând, o cotă semnificativă și unde un sfert din acțiuni sunt deținute prin certificate la purtător.

Din 2007 și până în prezent, Elcomex IEA SA a câștigat, singură sau în asocieri, 84 de contracte cu statul român, toate în valoare totală de peste 940 de milioane de lei, adică peste 210 de milioane de euro. Peste 90 la sută din acești bani au fost pompați în firma lui Grecu de trei mari societăți de stat – Nuclearelectrica, Transelectrica și Metrorex.

Nuclearelectrica produce la Cernavodă energie electrică și combustibil nuclear. De acolo pleacă 20 la sută din curentul consumat de gospodării și întreprinderi. Societatea de stat a apelat la Elcomex IEA a lui Ion Grecu de cel puțin 42 de ori, parafând contracte cu o valoare totală de 140 de milioane de euro. Serviciile achiziționate variază de la montarea, repararea și întreținerea sistemului electric folosit în centrală și până la servicii de consultanță juridică.

Contabilii Elcomex IEA au făcut chiar și inventarul patrimoniului CNE Invest, ramura înființată de Nuclearelectrica pentru a construi și pune în funcțiune reactorul 2 de la Cernavodă. „Anual (…) contabilii de gestiune (ai Elcomex IEA SA -n.r.) participau, alături de angajații proprii ai Sucursalei CNE INVEST, și la actiunile de inventariere a gestiunilor CNE INVEST, cu respectarea prevederilor legii inventarierii”, au precizat reprezentanții Nuclearelectrica pentru RISE Project. Bilanțurile au ajuns pe birourile contabililor Elcomex IEA SA din cauza restructurărilor și a lipsei de personal de la Cernavodă, adaugă aceștia.

Contactat telefonic, Ion Grecu a negat inițial că a avut vreodată acțiuni la purtător, apoi și-a amintit că le folosește încă și că nu sunt chiar un instrument ortodox în afacerile cu biserica și cu statul.

Reporter: De ce ați ales să convertiți o parte din acțiunile firmei Elcomex IEA SA în acțiuni la purtător?

Ion Grecu:  Este o greșeală. N-am avut niciodată acțiuni la purtător.

Reporter: Conform raportărilor de la Registrul Comerțului, Elcomex IEA SA are acțiuni la purtător.

Ion Grecu:  Imposibil! Suntem doi acționari în acea firmă – eu, cu 99%, și soția mea cu restul.

Reporter: Așa ați raportat la Registrul Comerțului.

Ion Grecu:  Nu cred. Este o greșeală. A mai fost o perioadă Mitropolia Olteniei ca acționar.

Reporter: Prin acțiunile la purtător?

Ion Grecu: Nu, prin acțiuni nominative.

Reporter:  Sunt acțiunile la purtător o modalitate prin care oamenii de afaceri își pot ascunde investițiile?

Ion Grecu: Probabil că da. Cred că este o modalitate de a ascunde ceva. Sunt interese nu tocmai ortodoxe.

Reporter: Ce credeți despre companiile care au acțiuni la purtător și, în paralel, câștigă contracte cu statul?

Ion Grecu: Cu certitudine lucrurile sunt dubioase acolo.

Reporter: – Este și situația dumneavoastră. Elcomex IEA SA are acțiuni la purtător și are numeroase contracte pe bani publici.

Ion Grecu: Noi am câștigat licitații, nu am primit contractele publice. Totul a fost prin licitație. Dar, oricum, noi nu am avut acțiuni la purtător. Este cu siguranță o greșeală. Stați puțin, că este directorul general lângă mine și îl întreb. (În fundal se aude cum întreabă dacă acțiunile deținute de el sunt nominative sau la purtător. I se răspunde că sunt nominative.) Vedeți? Eu am doar acțiuni nominative, nu am la purtător.

Reporter: Dar în mențiunile de la Registrul Comerțului se arată clar că ați emis acțiuni la purtător.

Ion Grecu: Cred că nu știți cu cine stați de vorbă. Vorbiți cu cel mai onest om de afaceri din țara asta. Vă pun în legătură cu avocatul meu, să vă dea mai multe detalii.

A doua zi, avocata lui Grecu, Georgeta Coman, a revenit cu lămuriri: „Am primit acceptul domnului Grecu de a vă transmite că acțiunile la purtător pe societatea Elcomex IEA SA au fost emise la inițiativa domnului Ion Grecu. A dorit să le folosească drept o modalitate de a recompensa colaboratorii cei mai prolifici – în special angajați. Doar că, până la urmă, a decis să nu mai facă acest act de gratitudine, să-i spunem așa. Astfel că acțiunile la purtător se află și astăzi în posesia domnului Ion Grecu, așa cum s-au aflat de la bun început, fără întrerupere, fără a fi vreodată transmise altcuiva”.

 

Datele oficiale arată însă că, dintre cele 90 de contracte publice câștigate de firmele lui Ion Grecu, mai puțin de un sfert au fost câștigate în urma unor licitații deschise. Restul, însumând aproape 140 milioane de euro, au fost atribuite fie prin achiziții directe, fie prin cereri de ofertă sau negocieri fără anunț de participare.

EI, ÎNTRE EI

Ștefan Holobiuc, unul dintre fondatorii companiei Elcomex IEA la mijlocul anilor ’90, a fost printre primii șase administratori ai companiei Construcții Nuclear-Electrice SA, înființată de Guvern în 1991. Pe atunci, Holobiuc era un tânar economist de 31 de ani, iar statul proiectase Întreprinderea Construcții Nuclear-Electrice pe scheletul unei fostei antreprize comuniste cu rol-cheie în construirea reactorului 2 de la Cernavodă.

Holobiuc a ieșit din Elcomex IEA în 2008, vânzându-i acțiunile lui Ion Grecu, dar a rămas angajat în companie. Un posibil conflict de interese l-a determinat să iasă din schemă, după ce soția lui, Titina Holobiuc, a devenit, la începutul acestui an, directorul economic al Centralei Nucleare Cernavodă.

De atunci, Elcomex IEA a primit încă două contracte de la Nuclearelectrica – unul chiar la Cernavodă, în valoare de 78.000 de euro.

Titina Holobiuc l-a succedat pe fostul director economic al Centralei, suspendat pentru acuzații de corupție. În ultimele decenii, femeia a lucrat la Centrala de la Cernavodă, cu excepția unei întreruperi de câteva luni, în perioada noiembrie 1991 – iunie 1992.

Reprezentanții Nuclearelectrica ne-au precizat: „Domnul Ștefan Holobiuc a încetat relațiile contractuale de muncă cu SC ELCOMEX SA de la data de 31 mai 2015.  Domnul Ștefan Holobiuc nu mai deține nicio funcție sau calitate în cadrul ELCOMEX SA. Anterior deciziei conducerii SN Nuclearelectrica SA ca doamna Titina Holobiuc să preia atribuțiile postului de Director Economic al CNE Cernavodă, conducerea companiei a analizat potențialele situații de conflict de interese, preluarea atribuțiilor aferente funcției ținând cont de acest aspect. Așadar, în perioada în care doamna Titina Holobiuc a preluat și exercitat atribuțiile postului de Director Economic CNE Cernavoda nu a existat nicio situație de incompatibilitate sau conflict de interese”.  

În cele șapte luni în care nu a lucrat la Nuclearelectrica, Titina Holobiuc a fost angajată a NIMB SA, o companie alături de care Elcomex IEA SA a obținut câteva contracte publice de la Centrala Cernavodă.

PARTENERI PENALI

Elcomex s-a intersectat de-a lungul anilor cu 16 alte firme alături de care a obținut lucrări pe bani publici. Din cele 84 de contracte, 15 au fost parteneriate între Elcomex și terțe companii.
Jumătate din partenerii Elcomex au probleme penale, patronii lor fiind vizați pentru infracțiuni ce variază de la contrabandă cu țigări la dare de mită și spălare de bani în câteva dintre cele mai răsunătoare scandaluri de corupție ale ultimilor ani.

BISERICA ATOMICĂ

O parte din banii încasați de Elcomex de la stat au intrat în vistieria Bisericii Ortodoxe Române – nu din donații, ci din contracte.

În decembrie 2003, Grecu și-a reorganizat afacerile. Atunci, aproape o cincime din compania lui fanion, Elcomex IEA, a ajuns la un SRL controlat de Mitropolia Olteniei. Se numește Praxis și, inițial, era o tipografie înființată de prelații din Craiova cu doi acționari-fondatori: Arhiepiscopia Craiovei și Protoieria Craiova Sud.

Un an mai târziu, în noiembrie 2004, Grecu și tipografia bisercii au cedat o parte din afacere către un nou investitor: SEAF Trans-Balkan Romania Fund LLC, o firmă din paradisul fiscal american Delaware.

Offshore-ul s-a retras însă din afacere la sfârșitul lui 2008, iar în locul său a intrat Elcomex EN SRL, traderul de energie deținut tot de Ion Grecu. Două luni mai târziu s-a parafat una dintre afacerile anului pe piața de energie: Elcomex En a devenit furnizorul de electricitate al fabricii de autoturisme de la Craiova, abia achiziționată de gigantul american Ford. Valoarea contractului: 3 milioane de euro.

Tot în 2008, Mitropolia a ieșit din acționariatul Elcomex IEA SA, vânzându-i participația lui Ion Grecu. În cei șase ani în care Arhiepiscopia Craiovei a făcut parte din afacere, Elcomex IEA SA a câștigat contracte publice în valoare de peste 45 de milioane de euro.

Avocata lui Ion Grecu susține că, în tot acest timp, cele 400.000 de acțiuni la purtător ale Elcomex IEA SA, adică un sfert din afacere, s-au aflat în posesia omului de afaceri. Dar aceste acțiuni își puteau schimba proprietarul în orice clipă, fără ca altcineva, cu excepția celor implicați în tranzacție, să afle.

Elcomex IEA a fost cea mai profitabilă firmă din grup în ultimii șase ani, cu o cifră de afaceri de 190 de milioane de euro. Cea mai mare parte a banilor încasați provine de la stat – 175 de de milioane de euro. Profitul declarat în aceeași perioadă a fost de 10,6 milioane de euro. În cazul în care profitul ar fi fost distribuit integral acționarilor, peste 2,6 milioane de euro ar fi intrat în buzunarele celor care dețineau acțiunile la purtător.

Elena DUMITRU

CITIȚI ȘI

#RomâniaLaPurtător: Bani publici pentru cei care nu lasă urme