Reputația lui Voineag divizează CSM

Șeful DNA, Marius Voineag, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să-i apere reputația profesională în legătură cu două articole publicate de RISE Project în luna mai:

1️⃣ Aventurile imobiliare ale șefului DNA în clubul de elită Eden

2️⃣ Cele patru întrebări la care nu răspunde șeful DNA

Deși Voineag nu a răspuns la întrebări esențiale pe parcursul documentării celor două articole, ulterior s-a plâns la CSM că acestea sunt tendențioase, fac asocieri nejustificate care i-ar afecta imaginea publică și că utilizează un limbaj denigrator inclusiv în ilustrații.

Pe Voineag l-au iritat în special relatările despre interferențele sale din domeniul investițiilor imobiliare cu apropiații baronului PSD Ion Mocioalca, devenit între timp vicepreședinte al Curții de Conturi. 

Aceste informații suprapuse cu cele despre clasarea dosarului de corupție deschis pe numele lui Mocioalca – demers în care Voineag s-a implicat instituțional – l-au determinat pe șeful DNA să facă reclamație la CSM în a doua jumătate a lunii mai.

Motivul? Materialele RISE ar fi arătat în mod eronat, sustine Voineag, că el s-ar fi folosit de prerogativele funcției pentru a crea situații favorabile anumitor politicieni (cu accent pe intervenția sa în cazul lui Ion Mocioalcă).

Inspecția Judiciară (IJ) s-a mișcat repede și a finalizat un raport pe 29 mai, preluând argumentele șefului DNA și găsind de cuviință că articolele noastre “(…) au fost de natură să afecteze grav reputația profesională a domnului Voineag Marius, ca, de altfel, și încrederea publică în integritatea magistraților, în general”.

A urmat apoi ședința propriu-zisă a secției de procurori din cadrul CSM, pe 17 iunie, unde plenul format din 6 persoane a analizat speța. Fiecare a avut pe masă raportul întocmit de Inspecția Judiciară, favorabil lui Voineag. 

Iar scorul a fost de 4 la 2: cererea de apărare a reputației lui Voineag a trecut cu patru voturi “pentru” și două “împotrivă”. 

Unul dintre voturile majoritare îi aparține lui Alex Florența, procurorul general al României. Acesta are drept de vot prin natura funcției și poate participa la ședințele secției de profil din CSM (alcătuită, în mod normal, din cinci membri aleși). Vine destul de rar la întruniri, dar acum n-a lipsit. 

L-am întrebat pe Alex Florența cum exact a analizat situația și pe ce și-a bazat decizia. Ne-a răspuns că a urmat recomandările Inspecției Judiciare:

“Am înțeles aspectele sesizate de Inspecția Judiciară și le-am găsit suficient de solid fundamentate, fără nicio legătură la articolele dumneavoastră. Eu nu analizez articolele de presă”, ne-a declarat procurorul general.

Dar dacă Inspecția Judiciară greșește? – am insistat.

“E posibil să se înșele, evident. Habar nu am în ce masura se înșeală sau nu Inspecția Judiciară. Ei fac verificări (…) în acest mecanism de apărare a reputației profesionale, au abilitățile și competența legală”, a adăugat Alex Florența.

---

RAPORT CU OPINIE SEPARATĂ

---

Raportul Inspecției Judiciare conține totodată și o notă separată, întocmită chiar de directorul inspecției pentru procurori. Acesta consideră demersul jurnalistic legitim și respinge concluziile printr-un aviz negativ, după ce a constatat că articolele RISE au bază factuală, încadrându-se în jurisprudența CEDO pentru libertatea de exprimare.

Dar chiar și fără nota separată, raportul IJ trebuie dezbătut, nu înghițit pe nemestecate – ne-a explicat vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu: “Votul e absolut independent și nu poate fi dictat de un raport al Inspecției Judiciare”. 

Contrar curentului de opinie majoritar în CSM, vicepreședintele Sandu apreciază că articolele RISE despre Marius Voineag respectă normele exprimării publice. Sandu este în dezacord cu propriii colegi și pe alte subiecte importante, precum numirea unui nou președinte la Înalta Curte (ICCJ).

G4Media notează că procurorul Claudiu Sandu este singurul magistrat de rang înalt care a acuzat public conducerea CSM că ar fi încălcat legea atunci când a demarat, înainte de termenul legal, procedura de numire a Liei Savonea, unic candidat, în fruntea ICCJ. Sandu a făcut aceste afirmații miercuri, la ultima ședința a secției de procurori din CSM, unde plenul a discutat despre criticile tot mai accentuate în societate la adresa procurorilor. 

L-am contactat și pe Marius Voineag, șeful DNA, cu rugămintea să comenteze resorturile demersului său către CSM, în condițiile în care ambele articole RISE se bazează pe documente din surse multiple.“Respect și voi respecta întotdeauna munca jurnaliștilor, dar nu voi ezita sa folosesc toate instrumentele legale atunci când, în articole de presă, sunt asociat cu persoane cu care nu am interacționat niciodată sau când sunt acuzat de lucruri care sunt factual greșite, așa cum arată și hotărârile CSM. Cred că trebuie să ne asumăm cu toții responsabilitatea pentru lucrurile pe care le spunem sau facem, iar eu nu voi sta pasiv atunci cand reputația îmi este afectată prin acuzații care nu au nimic de-a face cu realitatea. Vă mulțumesc !”- ne-a transmis Voineag.

RISE a dezvăluit recent că șeful DNA achiziționează sistematic, la preturi subevaluate, apartamente de lux de la același dezvoltator imobiliar: grupul Eden. 

Conectat la mai multe grupări politico-financiare din România, printre care rudele baronului PSD Ion Mocioalcă, patronul Eden a dezvoltat o relație de cumetrie și cu Marius Voineag, șeful DNA. Acesta din urmă a cumpărat un apartament ieftin inclusiv într-un cartier premium dezvoltat de grupul Eden în tandem cu Ion Bejeriță, finul lui Mocioalcă. 

Cei doi, Voineag și Mocioalcă, sunt și vecini într-un alt ansamblu Eden.

Dosarul lui Ion Mocioalcă, fostul lider PSD Caraș Severin, a fost clasat cu câteva zile înainte ca aceasta să fie numit în funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi (octombrie 2023).